CE a aprobat un ajutor de stat către Ford pentru două proiecte de investiţii în Craiova

Comisia Europeană a autorizat un ajutor în valoare de 143 milioane euro pe care autorităţile române intenţionează să-l acorde firmei Ford pentru producţia de vehicule şi motoare la Craiova. Comisia a constatat că măsura respectivă este compatibilă cu dispoziţiile Orientărilor privind ajutoarele regionale 2007-2013, şi în special cu normele privind proiectele de investiţii mari.

Cele două proiecte ale firmei Ford implică investiţii totale de 600 milioane euro. Se estimează că ele vor avea o contribuţie importantă la creşterea directă şi indirectă a gradului de ocupare al forţei de muncă, stimulând totodată investiţiile realizate de furnizori şi transferul de tehnologie de vârf, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra dezvoltării regiunii.
Comisarul pentru concurenţă, Neelie Kroes, a declarat: „Am plăcerea să aprob ajutoarele pentru aceste importante proiecte de investiţii care, după cum se estimează, vor crea peste 40000 de locuri de muncă directe şi indirecte în regiunea Craiovei”.
Proiectele de investiţii ale firmei Ford vizează extinderea, modernizarea şi renovarea în profunzime a două uzine existente care au fost achiziţionate de Ford pentru producţia de vehicule şi, respectiv, de motoare. În primii cinci ani, noile motoare produse la uzina Ford din Craiova vor fi folosite aproape exclusiv în interiorul grupului Ford. Costurile totale ale investiţiilor luate în considerare la calcularea sumei ajutoarelor reprezintă 435 milioane euro pentru proiectul uzinei de vehicule şi 165 milioane euro pentru proiectul uzinei de motoare, iar valoarea ajutoarelor este de 94 milioane euro şi, respectiv, 49 milioane euro.
Proiectul va fi realizat în judeţul Dolj, situat în partea de sud-vest a României, care poate beneficia de ajutoare regionale în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE, ca regiune cu un nivel de trai deosebit de scăzut şi cu un nivel ridicat al şomajului. Autorităţile române estimează, pe baza parametrilor normali de calcul ai industriei constructoare de autovehicule, că vor fi create peste 40000 de locuri de muncă directe şi indirecte. Se estimează că numeroşi furnizori pentru industria constructoare de vehicule şi de motoare vor investi în unităţile situate în apropierea uzinelor. De asemenea, Ford a indicat că va încuraja în mod activ transferul de tehnologie în regiune pentru a dezvolta o ofertă locală importantă. 
Ajutorul nu este acordat în cadrul unui sistem de ajutoare existent. De asemenea, datorită nivelului ridicat al ajutoarelor şi costurilor de investiţii implicate, măsura a trebuit notificată Comisiei pentru o evaluare individuală în vederea aprobării. Evaluarea Comisiei cu privire la ajutoarele regionale destinate proiectelor de investiţii mari vizează verificarea încadrării cotei de piaţă a beneficiarului şi a capacităţii de producţie creată de investiţie sub nivelurile stabilite în Orientările privind ajutoarele regionale. În cazul în care aceste niveluri nu sunt depăşite, efectul ajutoarelor asupra concurenţei este considerat ca fiind compensat de contribuţia pozitivă a acestor ajutoare la dezvoltarea regională.
Comisia a avut în vedere mai multe pieţe relevante plauzibile, de la o definiţie largă ce cuprinde autoturismele până la o definiţie foarte restrânsă care cuprinde numai autoturismele supermini multifuncţionale. Ea a constatat că nivelul cotei de piaţă a firmei Ford ar rămâne sub pragul de 25% pe toate pieţele produselor relevante atât înainte, cât şi după efectuarea investiţiei planificate.
De asemenea, Comisia a verificat şi sporul de capacitate generat de proiect. Conform concluziei analizei, pe segmentele de produs relevante, acolo unde piaţa era în scădere faţă de rata de creştere din SEE, capacitatea de producţie suplimentară creată de proiect ar rămâne sub 5% din consumul aparent al produsului respectiv în SEE.
Comisia analizase anterior vânzarea activelor societăţii Automobile Craiova către Ford în contextul dispoziţiilor privind ajutoarele de stat şi a adoptat o decizie la 27 februarie 2008. Comisia a considerat ajutorul legat de privatizare ca fiind ilegal şi incompatibil şi a dispus, în consecinţă, ca beneficiarul să ramburseze 27 milioane de euro. Autorităţile române s-au angajat să suspende plata ajutoarelor regionale aprobate în decizia de azi până la data la care beneficiarul rambursează ajutorul declarat anterior ca fiind incompatibil.

Sursa: CE

Comisia Europeană apelează la soluţii ieftine pentru a-şi completa necesarul de personal

În Europa firmele care recrutează şi angajează personal pe care mai apoi îl „închiriază” altor companii sunt la modă. Forţa de muncă închiriată are mai puţini bani, mai puţin concediu şi nicio siguranţă socială, lucru valabil în multe ţări europene. Însă, Comisia Europeană şi-a propus să reglementeze şi acest lucru. În acest sens, încă din 2002 există propuneri legislative care vizează asigurarea unui tratament egal între angajaţii cu contracte pe perioadă nedeterminată şi cei care lucrează prin firme intermediare privind nivelul de salarizare, perioada concediilor şi plăţile compensatorii.

Anumite guverne se opun însă acestei iniţiative; în primul rând cel francez şi executivul de la Berlin. Dar cum arată situaţia la Bruxelles? Pentru că acolo numărul agenţiilor de intermediere a forţei de muncă a crescut razant în ultimii ani, iar instituţiile europene sunt cei mai mari clienţi.
La prima vedere importanţa agenţiilor de intermediere a forţei de muncă pare să fie scăzută în instituţiile europene. Din cei circa 25.000 de salariaţi ai Comisiei, doar 500 sunt angajaţi prin asemenea firme. „Dar, dacă ne gândim că procentul funcţionarilor europeni ar trebui să fie de 100%, atunci înseamnă mult”, susţine Julien Gomez, reprezentant al agenţiei de intermediere a forţei de muncă situată în centrul european de la Bruxelles. În total, în capitala Europei, sunt circa o sută de asemenea firme, iar numărul agenţilor temporari sau contractuali este de 30.000.
Comisia Europeană încheie în fiecare an un contract cadru cu o agenţie de intermediere care are misiunea de a recruta personal. Aceste firme private nu trebuie să organizeze concursuri pentru ocuparea locurilor de muncă, aşa cum se întâmplă în instituţiile europene, dar ele testează candidaţii cel puţin privind gradul de cunoaştere a unei limbi străine. Cei mai buni candidaţi sunt înscrişi pe o listă, iar apoi Comisia îşi alege viitorii colaboratori. O procedură care îl nemulţumeşte însă pe Wolfgang Entmayr, de la sindicatul funcţionarilor europeni.
„Dacă este vorba de o persoană care să înlocuiască temporar un funcţionar, nu am nimic împotrivă. Dar atunci când aceşti angajaţi externi muncesc aici pe termen îndelungat, e normal să ne opunem. Nu poţi înlocui funcţionării permanenţi cu mâna de lucru închiriată. Diferenţele de salarizare sunt mari, iar lucrul acesta explică interesul Comisiei de a prelua această forţă de muncă”. Legislaţia prevede salarii minime pentru agenţii contractuali sau temporari. De exemplu, un şofer câştigă 1700 de euro lunar, iar un contabil 3100 de euro. Cu toate acestea, sunt mai slab remuneraţi decât funcţionarii europeni - spune Valerie Rampi, purtător de cuvânt al Comisiei de la Bruxelles.
„Aceştia plătesc mai mult impozit în comparaţie cu funcţionarii Uniunii Europene, care au anumite avantaje fiscale. Iar funcţionarii care vin din afara Belgiei beneficiază şi de anumite sporuri”.
Dar, dezavantajele acestor angajaţi externi nu sunt numai de natură financiară. Cu toate că, afirma Julien Gomez, Comisia Europeană susţine că aceştia nu sunt solicitaţi decât pe termen scurt şi doar atunci când este nevoie, unii migrează o viaţă întreagă de la un loc de muncă nesigur la altul.
„Perioada de valabilitate a contractelor este de maximum 6 luni. După aceea sunt obligaţi să facă o pauză de o lună, după care muncesc din nou în instituţiile UE. Situaţia asta se poate prelungi şi până la şase ani. Este incredibil cât de mulţi oameni procedează astfel. Între timp îşi schimbă forma contractului şi astfel rămân şi peste zece ani să lucreze la Comisia Europeană. Cumva reuşesc ei, dar nu au niciodată siguranţa unui loc de muncă permanent”.

Sursa: Deutsche Welle

Disocierea proprietăţii în domeniul energiei - în atenţia deputaţilor europeni

În septembrie 2007, Comisia Europeană a propus un pachet de legi care să impună separarea producţiei de energie şi gaz de furnizarea acestora. Comisia intenţionează astfel să permită micilor companii accesul la piaţă, să ofere consumatorilor posibilitatea de a alege între mai mulţi furnizori şi să intensifice folosirea surselor de energie regenerabile. Deputaţii europeni de la Comisia pentru industrie vor vota asupra directivei privind energia pe 6 mai.

Una din cele mai importante propuneri ale celui de-al treilea pachet legislativ este „disocierea“: separarea generării de electricitate de reţelele de distribuţie a acesteia şi a extragerii gazelor naturale de sistemul de operare a conductelor. În felul acesta, companiile integrate - precum „Électricité de France“ nu vor mai putea să genereze şi în acelaşi timp să distribuie energie.

Disocierea încurajează investiţiile în infrastructura energetică

În iulie anul trecut, deputaţii europeni şi-au exprimat într-o rezoluţie sprijinul pentru o politică energetică europeană şi disocierea proprietăţii. Aceasta din urmă ar încuraja investiţiile în infrastructura energetică. Pentru statele care nu vor să facă disocierea proprietăţii, Comisia propune un „Operator Independent al Sistemului“: astfel, companiile existente vor putea păstra proprietatea asupra reţelei de distribuţie, dar numai compania independentă va putea lua decizii comerciale şi în ceea ce priveşte investiţiile. 
„În momentul de faţă, teoretic, companiile de generare şi cele de distribuţie a energiei trebuie să fie separate din punct de vedere legal, de multe ori lucrurile nu stau aşa şi s-a demonstrat că au fost abuzuri - din această cauză, marile companii energetice din Europa au fost de acord cu disocierea proprietăţii“, a spus raportoarea pentru electricitate, deputata socialistă britanică Eluned Morgan. „În principiu, în Uniunea Europeană există o piaţă unică pentru electricitate, dar realitatea este diferită“, a adăugat dumneaei, subliniind faptul că 40% din piaţa energetică din Marea Britanie este deţinută de companii franceze şi germane, dar companii din Spania şi Marea Britanie au întâlnit dificultăţi în accesul la pieţele din Franţa şi Germania.

Binevenită sau nu? Disocierea în diferite state membre

Disocierea nu este întotdeauna binevenită: Franţa şi Germania se opun planurilor Comisiei. La fel ca Austria, Bulgaria, Grecia, Letonia, Luxemburg şi Slovacia, acestea consideră că disocierea forţată este neconstituţională şi ar putea avea consecinţe sociale negative.  Deputatul european ceh Jan Brezina (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni) a remarcat în februarie - când pachetul legislativ a fost discutat pentru prima dată în Comisia pentru Industrie - ca multe din ţările care au aderat la Uniunea Europeană în sau după 2004 „depind de un singur furnizor“ şi disocierea nu are astfel, nicio logică.

Preţul energiei: încotro?

Nu se ştie încă dacă preţul energiei va creşte sau va scădea, datorită multor variabile, precum cererea din China sau India şi preţul petrolului care se apropie de 120 de dolari barilul.  Cu toate acestea, suporterii acestor măsuri cred că o piaţă deschisă va încuraja producerea de energie mai eficientă - prin urmare preţurile ar rămâne rezonabile. În acelaşi timp vor exista şi măsuri de protejare a consumatorilor mai săraci.

Disocierea proprietăţii şi emisiile de gaze cu efect de seră

Comisia Europeană consideră că numai o piaţă unică în domeniul gazului şi al energiei poate sprijini sistemul comunitar de comercializare a cotelor de emisii şi folosirea surselor de energie regenerabile. O competiţie mai mare nu poate decât să motiveze companiile de producere a energiei, reţelele de operare, proprietarii şi furnizorii să investească în energia regenerabilă şi sursele alternative de energie. 
În momentul de faţă, sistemul comunitar de comercializare a cotelor de emisii este împiedicat de faptul că în Europa, companiile de electricitate includ preţul permisului de emisii în preţul pe care îl cer de la consumator. Într-o piaţă liberă, reducerea emisiilor va reprezenta un avantaj competitiv şi în acest fel va creşte eficienţa centralelor electrice, folosirea energiei regenerabile şi captarea şi stocarea dioxidului de carbon.

O Agenţie europeană şi o cartă a consumatorului în domeniul energiei

Comisia Europeană propune înfiinţarea Agenţiei europene de cooperare a autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul energiei şi a unei carte a consumatorilor de energie - care ar permite consumatorilor să aleagă furnizorii şi să îşi apere drepturile. 
Raportorul pentru directiva gazului este Romano La Russa (Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Italia); pentru regulamentele privind gazul şi electricitatea, raportorii sunt Atanas Paparizov (Grupul Socialist din Parlamentul European, Bulgaria) şi Alejo Vidal-Quadras (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Spania); pentru Agenţia europeană de cooperare a autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul energiei, raportor este Renato Brunetta.

Sursa: PE