Exploatări miniere haotice
Mii de hectare de terenuri, folosite de minerit, lăsate sterpe
Nu mai puţin de 42 de mii de hectare de teren sunt ocupate de exploatările miniere. 19.000 mii sunt afectate de activităţile miniere, iar 23.000 de hectare sunt ocupate de drumuri, benzi transportoare, sedii administrative şi depozite de stocare. Într-un material recent supus dezbaterii publice, la Consiliul Judeţean Gorj, este menţionat faptul că procesul de reconstrucţie ecologică este foarte lent – mina înghiţind mii de hectare, un procent mult superior faţă de cel al terenurilor redate în circuitul productiv. Mai mult, în analiza postată pe pagina de site a Consiliului Judeţean Gorj, se mai arată că reconstrucţia ecologică este executată necorespunzător din punct de vedere tehnic, şi chiar incompletă. Mai aflăm că, de fapt, „reconstrucţia” este de multe ori fără recultivare biologică, cu fenomene geomecanice care au dus la mari pagube pentru anumite comunităţi locale.
Cu alte cuvinte, acolo unde au existat excavări masive, terenul s-a surpat sau a alunecat, provocând necazuri aşezărilor din zonă. Putem să ne reamintim dezastrul de la Seciuri, satul din comuna Roşia de Amaradia, care s-a scufundat pur şi simplu în pământ, zeci de case fiind total distruse. Localnicii au acuzat atunci exploatarea minieră din zonă.
Incompetenţă…
În materialul prezent pe pagina publică a Consiliului Judeţean Gorj se mai menţionează un aspect: este vorba despre faptul că terenuri care, „anterior, au fost degrevate de sarcini tehnologice şi propuse pentru redare în circuitul agricol, au fost ulterior regrevate în activitatea minieră”. De asemenea, „deşi există un cadru de reglementări care se adresează instituţiilor de resort, operatorilor minieri cu capital de stat, titulari de licenţă, le lipseşte capacitatea de monitorizare şi executare a lucrărilor de refacere a mediului, în mod corespunzător”. Cu alte cuvinte, autorul analizei vorbeşte despre incompetenţa celor care, de ani de zile, lucrează în acest domeniu.
Mari probleme în ograda SNLO
În materialul supus dezbaterii publice se mai vorbeşte şi despre nivelul scăzut al cererii de lignit din partea principalilor beneficiari, declararea incapacităţii de plată a obligaţiilor de către furnizor (SNLO), „cu consecinţe prevăzute de contractele comerciale, instituirea de sechestre şi blocare conturilor bancare”. Nu în ultimul rând, conducerea SNLO poate fi acuzată că „a întârziat punerea în aplicare a Programului de Restructurare, pe anul 2009”. La capitolul probleme comune, intră, pe lângă SNLO, şi activitatea celor două complexuri energetice: ”Insuficienţa şi preţul ridicat al surselor de finanţare atrase, necorelări legislative, întârzieri privind plata unor proprietari care au încheiat convenţii de vânzare-cumpărare a terenurilor necesare exploatării”, şi lista continuă şi cu alte aspecte…
Politizare excesivă
Cei care s-au perindat şi încă se mai perindă la conducerea celor trei unităţi energetice de stat au adus daune majore sistemului energetic. Aşa se face că „politizarea excesivă a activităţilor economice s-a dovedit a fi dăunătoare tocmai obiectivelor ţintă, fixate de Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a judeţului. Ideea era ca politicul să elaboreze strategii, iar personalul specializat în domeniu să le implementeze”. Numai că, realitatea a demonstrat că acest lucru nu s-a întâmplat, politicienii băgându-se până la umeri în problemele care necesitau cu adevărat personal specializat…
Mihaela C. Horvath | 29/07/2010 | 758 afisari
