Românii dau şpagă la medic, deşi spun că e un gest condamnabil
Un sondaj naţional, menţionat în raportul pe Justiţie al Comisiei Europene, arată că românii consideră ca fenomenul corupţiei în sistemul sanitar afectează pacienţii în mod direct. Respondenţii cred că atât cadrele medicale cât şi pacienţii sunt vinovaţi pentru acceptarea/oferirea de şpagă. Majoritatea respondenţilor consideră că medicii care condiţionează serviciile medicale de oferirea unor sume de bani ar trebui demişi. În acelaşi timp aceste persoane recunosc că obişnuiesc să dea bani cadrelor medicale din diferite motive.
Un sondaj realizat de IMAS la solicitarea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei arată că 91% dintre români percep corupţia în sistemul sanitar ca fiind o problema fundamentala si stringenta a sistemului, care afectează direct pacienţii, în timp ce 10% dintre ei consideră corupţia ca fiind o problemă neimportantă.
Majoritatea persoanelor intervievate sunt de părere că atât pacientul, cât şi medicul sunt vinovaţi pentru că oferă, respectiv acceptă şpaga (65%). 23% dintre respondenţi acuză mai degrabă medicul pentru că acceptă şpagă, în timp ce 11% consideră că pacientul este vinovat pentru că oferă şpagă cadrului medical.
Dintre respondenţii care consideră pacientul vinovat pentru că dă bani medicului, mai mult de jumătate (68%) au declarat că au oferit bani cadrelor medicale.
În ceea ce priveşte legătura dintre modul în care este tratat un pacient şi suma de bani pe care acesta o oferă pentru serviciile medicale, majoritatea subiecţilor (81%) consideră că banii daţi cadrului medical influenţează în mare şi foarte mare măsura serviciile medicale primite.
Mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate (69%) au declarat că au oferit bani cadrelor medicale. Din totalul respondenţilor, 63% au declarat că au oferit medicului specialist din spital o sumă de bani în schimbul serviciilor medicale, precum şi asistenţei medicale din spital (51%) şi infirmierei (36%).
Dintre persoanele care declară că au oferit bani cadrelor medicale (717 din 1042 de respondenţi), 69% afirmă că au oferit bani fără a li se sugera de către cadrul medical, în timp ce 31% dintre aceştia afirmă că au oferit bani la sugestia cadrului medical. Peste jumătate dintre respondenţi (56%) consideră, de asemenea, că şpaga oferită de pacienţi ar trebui înlocuită cu un sistem de plăţi sau donaţii către unitatea medicală.
Suma anuală cheltuită de către respondenţi pentru mita acordată cadrelor medicale este mai mică de 50 RON pentru 46% dintre respondenţi, între 50 şi 200 RON - 26%, sume mai mari de 200 de RON - 19% dintre respondenţi, în timp ce 7% dintre respondenţi declară că nu au dat niciodată bani cadrelor medicale.
40% dintre respondenţi au declarat că au oferit bani asistentelor medicale la ultima consultaţie. Sume mai mari au fost oferite asistentelor medicale din spital: între 20 şi 40 RON în cazul a 29% dintre persoanele care au dat bani şi peste 40 RON în cazul a 22% dintre aceştia.
Dintre cei care au oferit bani medicului de familie, 78% afirmă ca au oferit sume până la 40 RON, în timp ce 85% au declarat că nu au oferit bani acestuia. În ceea ce priveşte medicul specialist din spital, dintre respondenţii care au dat bani, 78% afirmă că i-au oferit acestuia sume peste 40 RON, iar 27% afirmă că au oferit acestuia peste 60 RON comparativ cu doar 2% în cazul medicului specialist din ambulatoriu şi 1% medicului de familie.
37% dintre respondenţi afirmă că au cunoştinţa de situaţii în care cadre medicale au condiţionat acordarea serviciilor medicale de oferirea unor sume de bani de către pacient sau familie.
Atât cei care blamează cadrul medical pentru că acceptă şpaga, cât şi cei care consideră pacientul vinovat pentru că o oferă, cred că ar fi bine să existe modalităţi de verificare a cadrelor medicale, astfel încât acestea să fie sancţionate şi chiar eliminate din sistemul medical atunci când condiţionează actul medical de anumite sume de bani.
81% dintre respondenţi sunt de părere că ar trebui demis cadrul medical în cazul condiţionării serviciilor de o sumă de bani, în timp ce 18% dintre persoanele intervievate cred că oferirea banilor este un act normal ce trebuie acceptat de pacient.
Sondajului naţional a fost realizat de IMAS la solicitarea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, în perioada 08 – 19 aprilie 2010. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1042 de persoane, reprezentativ pentru populaţia cu vârsta peste 18 ani din România.
Sondajul a fost menţionat şi în Raportul Comisiei Europene din luna iulie 2010, Comisia acordând o atenţie sporită în sectorul de sănătate.
Sondajul face parte din proiectul „Promovarea integrităţii în sectorul de sănătate”, finanţat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Opiniile exprimate aparţin autorilor, nu neapărat Departamentului de Stat al SUA.
Sursa: AID România | 27/07/2010 | 207 afisari
