Cu gândul la demisie,

Andrei ştie că şcolile sunt autorizate, Moroşanu îl contrazice

Noul an şcolar a fost aproape de a fi deschis oficial în judeţ de un alt inspector general, actualul ocupant al funcţiei recunoscând că s-a gândit la retragere. Motivele unei demisii nu ţin nici de situaţia în care se prezintă şcolile şi nici de faptul că elevii din Seciurile nu vor avea parte de noua şcoală pe care le-o promisese, la începutul verii, chiar ministrul educaţiei Mihail Hărdău. Acum, Liviu Andrei mărturiseşte că s-a gândit deja de două ori să îşi dea demisia din funcţia de inspector şcolar general, din cauza problemelor personale.

Andrei spune că s-a răzgândit de fiecare dată în privinţa demisiei, deşi părea decis să facă pasul înapoi din scaunul pentru care s-a luptat o primăvară întreagă cu predecesorul său. Inspectorul general se pregăteşte acum să deschidă anul şcolar în condiţii pe care le consideră optime şi pe care nu le confirmă, din păcate şi autorităţile sanitare.”Trebuia să fac o operaţie pe coloana cervicală, dar când accepţi să te opereze medicii pentru aşa ceva devii o murătură. Nu v-aş dori să aveţi parte de aşa ceva”, spune inspectorul general, care a ţinut să asigure opinia publică de faptul că, dacă tot rămâne în fruntea instituţiei, şpaga nu este bine venită. „Nu voi accepta şpaga în Inspectoratul Şcolar. Sunt firme care ştiau, înainte cu o săptămână să îmi vină mie documentele oficiale, că se alocă bani pentru nu ştiu ce lucrare. Am spus şi repet că atât timp cât lucrările nu se fac cu simţ de răspundere, eu nu dau un leu. Întâi verificăm calitatea şi apoi plătim. Ştiu că nu mă credeţi, dar e bine să ştiţi că nu se fac nici un fel de şmecherii în inspectorat, atât timp cât stau eu acolo. Am avut discuţii cu firma care a adus mobila şi a donat 13 birouri sau cu cea care a pus centrala şi a donat 23 de calorifere”, spune Liviu Andrei.

Cine minte: Moroşanu sau Andrei?
Inspectorul general afirmă că noul an şcolar va începe în judeţ fără probleme, deşi şeful Autorităţii de Sănătate Publică, Aristică Moroşanu, susţine că nici măcar jumătate din unităţile şcolare nu au avizele sanitare. Inspectorul general are, însă, cifre mult mai favorabile şi mai optimiste decât cele ale lui Moroşanu: „Cam 70% au autorizaţiile sanitare şi, până pe 15 septembrie, sperăm că procentul va fi superior. Oricum, nu vom fi mulţumiţi decât când vom atinge procentul maxim”, declară „generalul”. Moroşanu rămâne uimit de procentul lui Andrei şi spune că, de fapt, lucrurile stau altfel, chiar dacă cifrele sale nu sunt pe placul partenerilor de alianţă. „Cred că noi ştim ce autorizaţii eliberăm şi câte sunt la număr. Avem 325 din vreo 765, dar 70% nu are cum să fie. Mai erau 110 şcoli, pentru autorizare, cu dosarele depuse, dar tot nu ajungem acolo. Nu suntem nici noi nişte exageraţi, aşa cum poate s-ar crede, dar unii nu au catadicsit să facă efortul minim pentru a depune actele necesare”, afirmă Şeful ASP Gorj.

Şcoala din Seciuri nu e gata
Şi, în timp ce ba avem şcoli autorizate sanitar, ba nu avem, un lucru devine cert, cel puţin în privinţa şcolii distruse de alunecarea de teren de la Seciurile, şcoală pe care responsabilii în domeniu o dădeau gata şi bună de inaugurat pe 15 septembrie. De fapt, nici măcar până pe 15 octombrie nu vor fi gata procedurile de licitaţie pentru constructor, aşa că, de inaugurat, poate anul viitor. Liviu Andrei a anunţat, în schimb, că elevii din Bolboşi, care până acum au învăţat într-o baracă, au de anul acesta o şcoală nouă. Inspectorul general nu a putut face un anunţ similar şi în cazul elevilor din Seciurile, copii sinistraţilor urmând să facă naveta la Roşia de Amaradia cu un microbuz care a costat 37.000 de euro. „Hotărârea de Guvern a venit târziu. Pe primul plan va fi şcoala de la Albeni. Procedurile birocratice fac ca totul să fie gata în 2 luni. Avem un microbuz cu 18 locuri, pentru care iniţial era alocată suma de 22.000 de euro. Nu avea aer condiţionat, nu erau centuri, nu avea casetofon, aşa că l-am trimis înapoi şi acum, după ce am făcut rost şi de diferenţa de bani, totul este în regulă, sistemul de frânare este corespunzător. Sunt, însă, mândru că sunt primul care a rezolvat problema şcolii de la Bolboşi. Acum e o şcoală nouă acolo în locul barăcii aceleia vechi”, menţionează inspectorul general.

Adio budă din fundul curţii!
Andrei mai are o veste bună pentru ce interesaţi de modernizările aşteptate în şcolile gorjene. O mulţime de bani vor fi investiţi în toalete, faimoasele şi împuţitele bude din fundul curţii unei şcoli de ţară urmând să devină amintiri. Şi asta nu e totul: „Vin acum bani pentru grupuri sanitare interioare. La nivel naţional sunt 750 de miliarde, la noi vin cam 20 de miliarde. Prima tranşă este pentru 10 locaţii, pentru şcoli sau grădiniţe din Urdari, Săuleşti, Stoina, Slivileşti, Borăscu, Dăneşti. La Baia de Fier, primăria de acolo a refuzat orice dialog cu firma de construcţii şi a reziliat contractul, urmând ca acum să se deruleze o altă licitaţie. A doua tranşă este pentru 19 locaţii, acum se fac caietele de sarcini, se organizează licitaţiile pentru 16 unităţi. Oricum, sunt o grămadă de programe care se derulează şi trebuie să atragem şi noi bani în judeţ. Avem acum 71 de laboratoare informatice complet echipate, cu mobilier nou. Modernizăm centrele de logopedie, dar şi toate laboratoarele de fizică, biologie şi chimie. Am făcut acum o adresă şi pentru a face o bază sportivă, o sală modernă, să vedem unde ne dă primăria spaţiu, pentru că în ea vom putea găzdui şi competiţii sportive. Va fi ceva diferit de sălile de sport de acum, care sunt mai mici cu doi metri şi nu pot fi folosite nici măcar la un meci oficial de handbal, dar apoi la o competiţie”, afirmă inspectorul general Liviu Andrei.

La Glogova cade tavanul şcolii
Veştile bune ale acestuia par să nu fi ajuns până la liderul PRM Gorj senatorul Ilie Petrescu, care ieri s-a declarat nemulţumit faţă de felul în care va începe noul an şcolar în judeţ. Senatorul spunea, ieri, că la Glogova cade tavanul şi plouă prin acoperiş, generalul având şi el un exemplu în acest sens cu şcoala şi grupul şcolar din Bustuchin, ultimul urmând să fie modernizat complet anul viitor. Una peste alta, anul şcolar bate la uşă, inspectorul general ştie câte eforturi a făcut şi cât şi-a riscat sănătatea pentru a rezolva cât mai multe din problemele existente în sistem şi, cu toate acestea, zeci de şcoli vor funcţiona şi anul acesta neautorizate sanitar. Elevilor nu le mai rămâne decât să aibă nişte părinţi graşi la pungă, pentru că rechizitele şi cele necesare şcolii costă la fel de mult ca şi reabilitarea instituţiile de învăţământ în sine.

Aliaţi, dar despărţiţi!

PNL şi PD Gorj întind o mână
de ajutor copiilor sinistraţi

Politicienii portocalii aflaţi la putere s-au gândit să ofere, sub diverse forme, ajutoare copiilor din Seciurile, chiar dacă vacanţa acestora este pe sfârşite şi mulţi îşi fac probleme că părinţii nu vor avea cu ce să le cumpere un ghiozdan sau caietele necesare. Liberalii şi democraţii sunt primii, şi de această dată, care anunţă că vor fi alături de copii şi în septembrie. Micuţii vor avea o dragoste dublă, pentru că cei de la PNL şi de la PD Gorj nu şi-au dat mâna pentru o acţiune comună, fiecare organizaţie oferindu-şi ajutoarele „pe barba proprie”.

Astfel, liberalii îi vor trimite, în ultimele zile de vacanţă, pe copii în tabăra de la Săcelu. Promisiunea a fost făcută de liderul filialei Dan Ilie Morega, încă din iunie şi se materializează de abia acum. „Între 6 şi 10 septembrie vom derula acţiunea respectivă. Noi vom asigura şi masă şi casă şi ne va costa, din calculele noastre, cam 100 de milioane de lei vechi. Nu am preferat să dăm banii în mână, aşa cum a făcut Manţog şi PD Gorj, pentru că am fi fost precum un cerşetor care dă bani pentru a-şi face imagine. Din banii daţi de ei atunci, puţini ajung în case, pentru că mulţi s-au băut. Şi noi am adunat bani, dar i-am depus în contul primăriei de acolo, care ştie cel mai bine ce să facă cu ei. Am dus şi materiale de construcţie cu sprijinul filialei din Braşov a PNL, în valoare de 300 de milioane, iar acum vom duce copiii în tabără, aşa cum am promis”, spune Morega.
Democraţii nu se lasă nici ei mai prejos şi, în această dimineaţă, trimit pentru sinistraţi vreo două camioane de materiale de construcţii, iar Ionel Manţog are o surpriză nu doar pentru copii sinistraţilor, ci şi pentru alte sute din judeţ, care nu au posibilităţi financiare. „Fundaţia Ion Bălan, pe care o avem în cadrul filialei, va oferi 1000 de pachete pentru elevi înainte de începerea anului şcolar. Valoarea unui pachet este de vreo 200.000 de lei, bani de care vom cumpăra în special rechizite. Noi nu avem atâţia bani, dar am apelat la sponsori şi avem deja asigurate vreo 500 de pachete. Poate, pe această cale, îi sensibilizăm şi pe alţii şi ajungem la cele 1000 de pachete pe care ni le-am propus să le dăm în judeţ, în perioada următoare”, spune liderul democrat.

Potrivit afirmaţiilor primarului de Rovinari,

Cârciumaru, vinovat de înmulţirea maidanezilor din Rovinari

Şeful administraţiei locale din municipiul Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, se face vinovat, în opinia omologului său de la Rovinari, Dorin Filip, de înmulţirea câinilor vagabonzi din Rovinari. În susţinerea afirmaţiei sale, primarul din Rovinari declară că are o înregistrare video care atestă faptul că o maşină aparţinând unei instituţii aflate în subordinea Primăriei Târgu-Jiu aducea maidanezii la Rovinari. „Am filmat când o maşină a DSC-ului descărca, noaptea, la patru dimineaţa, câinii la noi în oraş. Dar asta am convenit să nu o dăm la presă. Noi, totuşi, păstrăm filmarea, pentru a avea un as în mânecă”, a mai spus Filip.
Acesta din urmă speră, însă, că acest episod nu se va mai repeta, astfel încât campania de strângere a câinilor vagabonzi, ce a început deja la Rovinari, să aibă succes. Prin urmare, după cum afirmă Filip, numărul câinilor vagabonzi va scădea în localitatea Rovinari doar dacă „primarul de la Târgu-Jiu nu îmi va mai aduce alţi maidanezi”. De menţionat că, la nivelul acestei localităţi, administraţia locală a realizat un padoc cu o capacitate de o mie de câini, în condiţiile în care, în oraş, primarul Filip apreciază că sunt peste 1500 de câini.

Primăria Târgu-Jiu dezminte
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, Constantin Creţan, dezminte afirmaţiile primarului de Rovinari. Acesta mai susţine că, dacă, totuşi, edilii acestui oraş au dovezi în acest sens, aşa cum susţin, să le prezinte, deoarece, zice Creţan, „aceia care se fac vinovaţi vor fi sancţionaţi”. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu mai spune că şi la nivelul instituţiei municipale există informaţii potrivit cărora câinii din Rovinari au fost aduşi la Târgu Jiu. „Noi însă nu avem dovezi în acest sens, dar sunt oameni care au văzut aceste lucruri. Aşadar şi reciproca este valabilă. În orice caz, eu mă îndoiesc că angajaţii aflaţi în subordinea noastră au transportat câinii la Rovinari”, a încheiat purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, Constantin Creţan.

În acest an,

Sprijin financiar pentru deţinătorii
de pajişti montane

Producătorii agricoli, crescători de animale din zona montană, care deţin suprafeţe de pajişti, vor primi sprijin financiar în acest an. Conform datelor statistice de la Direcţia Agricolă Gorj, suprafaţa de pajişti din zona montană a judeţului este de 38.017 hectare. Sprijinul ce se va acorda are o valoare de 100 lei noi pentru fiecare hectar de pajişti, limita de suprafaţă pentru care se acordă este de până la 100 de hectare inclusiv. Producătorii agricoli vor primi bonuri valorice care pot fi utilizate pentru achiziţionarea de seminţe certificate, cu excepţia seminţelor de lucernă şi trifoi. Pe baza bonurilor se mai pot achiziţiona şi îngrăşăminte chimice în scopul fertilizării solului şi a producţiei vegetale, precum şi pentru efectuarea de amendare a solului.
Cei care vor solicita un astfel de sprijin pot depune cererile până la 30 noiembrie, dar numai dacă vor îndeplini unele condiţii. Prin urmare, în cazul persoanelor fizice va trebui făcută dovada deţinerii în proprietate, arendă sau concesiune a unei suprafeţe de minim un hectar de pajişti, să nu înregistreze datorii restante către buget şi, totodată, să deţină o bovină cu o greutate de 550 kilograme şi cu o producţie de 10 litri lapte pe zi. Pentru persoanele juridice, asociaţiile crescătorilor de bovine, ovine şi caprine, condiţiile sunt aceleaşi ca şi la persoanele fizice, însă aceştia trebuie să facă dovada unei suprafeţe de 30 hectare pajişti.
Documentele necesare pentru obţinerea sprijinului sunt: copie buletin de identitate, carte de identitate, şi copii ale certificatului de înmatriculare şi ale celui de înregistrare; declaraţie pe propria răspundere ca deţin o bovină cu o greutate de 550 kilograme, copie de pe actul de proprietate, concesionare, arendare a suprafeţei de pajişti, copie după biletul de proprietate a animalelor eliberat de consiliul local, precum şi adeverinţă că nu au datorii restante către bugetul de stat ori bugetul local.
Mihai Versin, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Gorj, a precizat că „dacă se va constata înscrierea sau atestarea de date sau alte situaţii nereale pe documentele de decontare a bonurilor valorice, se vor aplica sancţiuni cuprinse între 10.000 lei şi 30.000 lei noi, dar şi restituirea sumelor încasate nejustificat, majorate cu indicele inflaţiei”.

CORINA POPA

Peste 200 de agenţi economici, verificaţi
de finanţele gorjene

Inspectorii fiscali din cadrul Direcţiei de Finanţe Publice Gorj au verificat un număr de 224 de agenţi economici gorjeni, în urma unor sesizări sau adrese sosite din judeţ şi din ţară. Au mai fost controlate şi 16 societăţi, în vederea stabilirii stării fiscale. În urma verificărilor s-au aplicat 181 amenzi contravenţionale, în sumă de aproximativ 1.400.000 lei noi. Dintre aspectele constatate, şi pentru care s-au aplicat sancţiuni, se numără nepredarea bonului fiscal către clienţi, emiterea bonului fiscal fără să conţină toate datele prevăzute de lege, nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale, nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor de înregistrare fiscale sau de alte menţiuni.
Tot în timpul verificărilor s-au mai întocmit nouă dosare penale pentru neprezentarea administratorului la control, ce au fost înaintate prin oficiul juridic organelor de cercetare penală pentru evaziune fiscală. De asemenea, a mai fost sancţionată o societate comercială pentru nedotarea unui punct de lucru cu casă de marcat, amenda aplicată fiind de 8000 lei şi, în acelaşi timp, o asociaţie meşteşugărească a primit o amendă de 2000 lei pentru că bonul fiscal nu conţinea toate elementele prevăzute de lege.
Şi Garda Financiară Gorj a efectuat verificări şi a aplicat sancţiuni de 1.439.013 lei, iar la un număr de patru societăţi s-a dispus suspendarea activităţii pe o perioadă de trei luni.

Speranţe pentru o infrastructură mai bună

Zeci de primării din judeţ au depus la Guvern proiecte pentru a rezolva problemele de infrastructură din comune. Peste 40 de proiecte au fost înregistrate la secretariatul general al Guvernului, primarii sperând să obţină bani pentru drumuri, poduri şi podeţe sau reţele de canalizare şi alimentare cu apă. Lucrările sunt finanţate cu sume cuprinse între 40.000 de lei şi 4 milioane lei noi, iar proiectele pentru care se alocă banii trebuie să fie materializate în maxim trei ani.
Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, spune că toate proiectele depuse la Guvern sunt întocmite astfel încât să primească finanţare. Acesta declară că, în paralel, şi Consiliul Judeţean a urmărit modul de realizare a proiectelor, primarii fiind, astfel, ajutaţi să facă rost de fonduri cu care să îşi rezolve problemele din comune.

Primăriţa din Ţânţăreni a făcut…
în mandatele anterioare

Profesoară de matematică, Maria Vasilescu şi-a făcut calculele matematice astfel încât să se afle, acum, la al treilea mandat de primar al comunei Ţânţăreni. Edilul susţine că în campania electorală n-a promis nimic oamenilor, pentru că „ştiau ce am făcut în mandatele anterioare”. Din păcate, cetăţenii din Ţânţăreni au rămas cu amintirea acelor vremuri pentru că, la jumătatea acestui din urmă mandat, primăriţa nu s-a sinchisit să facă mare lucru. Astfel, Maria Vasilescu a realizat reabilitarea a 2,3 km din drumul de la Floreşti.
Legat de alimentarea cu apă, primăriţa susţine că cetăţenii „nu au nevoie de apă pentru că au fântâni în curte”. Pe de altă parte, gazele naturale au rămas un vis frumos pentru aceiaşi cetăţeni întrucât, deşi s-a făcut concesionarea către o firmă, primăriţa Maria Vasilescu spune că „nu s-a realizat nimic”. În ceea ce priveşte investitorii străini, acest subiect este chiar „străin” pentru primăriţa Vasilescu, deoarece Prima Doamnă a comunei n-a reuşit să-i convingă pe stranieri să investească bani la Ţânţăreni.

Aceste rânduri nu sunt un elogiu adus primarilor ci o critică uşoară pentru a le da acestora un imbold să-şi merite salariul.

MICĂ PUBLICITATE

Oferte ceremonii
Sunt Lenuţa, primăriţa,
Gateriţa, jogăriţa
Cu banii–ncasaţi prin sate,
Organizez majorate!

Construcţii locuinţe
Suntem ultimii ciumeţi,
Dovedim prin ANL,
Punem baza pe pereţi
Însă, cad tavanele!

Vânzări (SC HUIDU-DU)
Vreau să vând o Pasăre!
Apelez columbofilii.
Ciocăne grâu, mazăre…
Ciripeşte când zici:Vili!
Vând spaţiu de librărie
În zonă de pomină!
Numele-l dau garanţie
Toţi mă strigă: Cocină…

Oferte „tehnice”
Dulău fresh! Vechime-n urmă,
Alerg oile pe deal,
Dau târcoale la o turmă
Prin Sinaia şi Predeal!

NELU POCHEA