Pianul, pasiune din copilărie

Elevă în clasa a VII-a la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, pianista Maria Cristina Bugă a câştigat recent premiul I la Concursul Naţional de Interpretare Instrumentală de la Drobeta Turnu Severin. Până la vârsta de 14 ani, mica pianistă a strâns peste 20 de premii la olimpiade şi la concursuri naţionale şi internaţionale. Premiul I la Concursul Naţional de Interpretare „Lira de Aur” de la Piteşti, desfăşurat în anul 2006, premiul I la Festivalul Tinerilor Pianişti de la Sabac, Serbia 2007, sau premiul de la Turnu Severin sunt doar câteva din rezultatele cu care a fost răsplătită eleva.

Totul a început la vârsta de trei ani, când, datorită auzului absolut de care dispunea, Maria a început să recunoască notele muzicale. „Ca prin farmec, am început să o corectez pe sora mea care cânta la pian şi care era mai mare cu trei ani decât mine. Bunica mea a vrut să o aducă pe sora mea la pian şi exersa tot timpul. Aveam în casă o pianină, iar când sora mea greşea, eu îi spuneam notele corect fără să le cunosc foarte bine. Le aveam în cap şi le asociam cu clapele pe care le atingea sora mea”, spune Maria Bugă. Acesta a fost primul pas spre victorie.
Înscrisă în grupa de preşcolari a profesoarei Mihaela Popescu, eleva a început să iasă în evidenţă datorită talentului înnăscut. „Înainte de a mă înscrie în grupa de preşcolari, m-au încercat mai mulţi profesori. Ei cântau o notă la pian şi eu spuneam ce notă e, fără să mă uit. Aşa au realizat că am auzul absolut”, explică eleva.

Primul premiu la şase ani

„Aveam numai şase ani când am câştigat primul meu premiu. Eram cea mai mică din concurs şi am reuşit să obţin premiul II la Concursul Naţional de Interpretare «Orpheus» ce s-a desfăşurat în anul 2000 la Târgu Jiu. Din acel an, premiile s-au ţinut lanţ. Peste tot a fost frumos. La Piatra Neamţ, Bucureşti, Sibiu, Târgovişte sau în Serbia. Toate premiile sunt importante pentru mine şi au semnificaţia lor”, afirmă Maria Cristina. Pe lângă pian, Maria mai face parte încă din clasa a V-a din corul liceului intitulat „Clopoţel” care a obţinut premiul I la faza zonală ce a avut loc la Craiova. Compozitorii preferaţi ai elevei sunt Mozart, Chopin şi Beethoven. Pentru a obţine cât mai multe succese, eleva este încurajată de părinţi şi de profesori. „Sunt la clasa profesoarei Mariana Olaru şi dedic acestei pasiuni trei ore pe zi. Ideal ar fi să studiez mai mult, dar programa şcolară este foarte încărcată şi profesorii vor să fiu bună la toate materiile. Nu am timp să le fac pe toate, cu toate că am medii mari, dar aş vrea să dedic mai mult timp pianului”, menţionează Maria. Pentru munca depusă şi pentru rezultatele din timpul anilor de studiu, eleva a primit în dar o pianină Kawai.

Copilărie pierdută

Pasiunea a însemnat pentru Maria pierderea unei părţi din copilărie. „Am pierdut din copilărie. Nu puteam să stau foarte mult timp pe afară să mă joc cu copiii. Îi mai auzeam jucându-se, dar nu îmi pare rău că am sacrificat copilăria pentru această pasiune”, spune pianista. Glasurile prietenilor de joacă erau acoperite de multe ori cu melodiile create de mânuţele unei fete pline de speranţă.

ANA ANDREI

Voluntariat al funcţionarilor publici

Angajaţii Consiliului Judeţean au plantat salcâmi

O sută de persoane din cadrul Consiliului Judeţean Gorj au plantat aproximativ 1000 de puieţi de salcâm. În acest sens, angajaţii instituţiei judeţene s-au deplasat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Negomir, în vederea consolidării versantului situat de-a lungul terasamentului viitorului traseu al drumului judeţean DJ 674B Rovinari-Negomir-Borăscu. Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, spune că acţiunea s-a desfăşurat în cadrul Programului „Milioane de oameni, milioane de copaci”, „un program naţional de responsabilitate socială corporativă, care are ca scop promovarea activităţilor de voluntariat în cadrul companiilor, organizaţiilor şi a instituţiilor, pentru plantarea de copaci sau alte plante în oraşe şi în împrejurimile acestora”. La Negomir, o astfel de acţiune a fost binevenită dat fiind faptul că aici, din cauza alunecărilor de teren, terasamentul drumului în această zonă este instabil, iar fixarea pentru o perioadă lungă de timp se poate face doar prin plantări de arbori, iar specialiştii spun că salcâmul dă cele mai bune rezultate în astfel de situaţii. În plus, comportarea în timp a versantului şi gradul de stabilizare a terenului vor fi urmărite de către specialiştii Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliul Judeţean Gorj, a conchis preşedintele Ion Călinoiu.

(I.C.)

Bairam la „cârciumarul dintre morminte”

„Cârciumarul dintre morminte”, cel care ocupă cu bodega sa în mod abuziv terenul Parohiei Ursaţi-Polata, îşi desfăşoară în continuare nestingherit activitatea, în ciuda somaţiilor de demolare date de Primăria Târgu-Jiu şi a ordinelor de sistare a activităţii date de Poliţia Comunitară şi Garda Financiară.
Zilele trecute s-a desfăşurat aici un chef organizat de mai multe persoane care au jucat o partidă de fotbal şi apoi s-au răcorit cu o bere la „cârciumarul dintre morminte”. Localnicii din zonă afirmă că birtul este deschis aproape non-stop. Ion Marin a precizat că „noi, comunitatea din Ursaţi-Polata care ne întâlnim la slujbele de la biserică, dorim să construim pe acel teren un alt locaş de cult, întrucât biserica actuală este foarte veche şi se poate prăbuşi oricând. Nu îl înţeleg pe acest om cum şi-a făcut şandramaua asta chiar în curtea cimitirului. Noi ne îngropăm şi ne plângem morţii iar el face aici cârciumă pentru toţi beţivii. Numai Dumnezeu poate să judece cât de creştineşte poate fi să ai o bodegă în mijlocul cimitirului. Nouă ne-a promis domnul primar Florin Cârciumaru că va rezolva problema, dar încă nu am văzut nimic concret. Aşteptăm ca domnul Cârciumaru să se ţină de cuvânt şi să nu îşi uite promisiunea faţă de noi”.

LEONARD FILIP

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Hanul Domnesc

Mai vino seara pe la noi, gorjene dragă, adică pe la noi pe la Hanul Domnesc! Deşi are specific tradiţional, buda e ca în Occident, oferind petrecăreţilor toate condiţiile. E atât de curat în budă că poţi chiar să tragi un pui de somn în baie după ce te-ai matolit. Şi pentru că e foarte curat la budă, nu avem prea multe de spus. Aşa că: hai să bem şi când ne-o fi mai greu să ne fie cum e la buda de la Hanul Domnesc!

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj