„Cetăţenii de onoare” ai Gorjului

Funcţionari de rang înalt, copii de primar sau consilieri sunt doar câţiva din „cetăţenii de onoare” ai judeţului Gorj. Chiar dacă nu au avut cine ştie ce merite deosebite, onorabilii fac cinste localităţilor şi primesc o diplomă în semn de supremă cinstire. Cetăţenii de Onoare sunt înscrişi în Cartea de Onoare a localităţii şi au acces gratuit în instituţiile social-culturale, în locurile publice cu plată şi la utilizarea mijloacelor de transport în comun aflate în subordinea Consiliului local al localităţii care le-au acordat titlul.

Municipiul Târgu-Jiu stă cel mai bine la capitolul cetăţeni de onoare, având mai bine de 20 de persoane ce figurează în Cartea de Onoare a oraşului. Prima pe listă este Arhetia Tătărescu pentru că „a săvârşit atât în Târgu-Jiu cât şi pe tot cuprinsul judeţului înfăptuiri remarcabile în folosul obştesc, lăsându-ne moştenire opere de inestimabilă valoare, precum Ansamblul „Calea Eroilor”, realizat de sculptorul Constantin Brâncuşi la comanda sa”. Trecând peste alte câteva nume, lista continuă cu chirurgul târgujian Brădişteanu Şerban şi sublocotenentul postmortem de jandarmi Marchiş George Răzvan care „şi-a riscat viaţa, fiind victima unei agresiuni violente din partea turbulenţilor”. De asemenea, s-a ales cu o diplomă de cetăţean de onoare şi fostul ministru al Culturii Ion Caramitru, care a fost recompensat întrucât „a avut o contribuţie esenţială la obţinerea fondurilor băneşti necesare restaurării şi punerii în valoare a Ansamblului Monumental “Calea Eroilor”, realizat în Târgu-Jiu de sculptorul Constantin Brâncuşi”.

Sportul „rege” la onoare

Nici sportivii nu fost uitaţi de municipalitatea de la Târgu-Jiu, primul onorat fiind Florin Mergea. Fiul actualului director al Spitalului Judeţean Târgu-Jiu a fost declarat cetăţean de onoare graţie „titlului de campion de juniori la simplu şi a titlului de campion la dublu juniori în cadrul turneului de tenis de câmp de la Wimbledon-Anglia”. Nici fostul antrenor Emil Săndoi nu a fost dat uitării, acesta dând „dovadă de perseverenţă şi seriozitate în pregătirea fotbaliştilor” fapt ce a dus la promovarea echipei Pandurii în Liga I. Preşedinte al Clubului Sportiv „Pandurii-Lignitul“ Târgu-Jiu, Marin Condescu a fost, de asemenea, desemnat cetăţean de onoare pentru că are „merite deosebite în promovarea imaginii municipiului Târgu-Jiu prin performanţa obţinută de echipa de fotbal”.

Prefectul şi subprefectul- la onoare

Din lista celor ce figurează în Cartea de Onoare nu puteau să lipsească mai-marii judeţului. Astfel, prefectul Ştefan Popescu Bejat a fost uns cetăţean de onoare al comunei Padeş, în acelaşi timp fiind declarat tot cetăţean de onoare şi subprefectul Constantin Dumitrescu.

Primarul şi-a făcut fiul cetăţean de onoare

La Ciuperceni, edilul şef Mircea Fometescu are numeroşi cetăţeni de onoare. Şi pentru că are un fiu baschetbalist, primarul n-a omis să-l treacă pe băiatul lu’ tata printre cetăţenii de onoare. Aşa se face că primul gospodar i-a acordat fiului său, Claudiu Fometescu, titlul de cetăţean de onoare, calitate pe care însă edilul şef o recunoaşte doar cu jumătate de gură. Alături de fiul acestuia, în pleiada cetăţenilor de onoare, se mai găsesc doctorul Doru Fometescu dar şi fostul deputat Gheorghe Popescu.

Consilieri ridicaţi în slăvi

La Slivileşti, mulţi dintre cetăţenii de onoare ai comunei sunt foşti sau actuali consilieri locali, în viaţă sau decedaţi. Primarul Sorin Bucurescu spune însă că există unii cărora le-a fost acordat acest statut fără însă să-l merite. „Consilierul Nicolae Căpitănescu este un astfel de cetăţean de onoare care nu a făcut absolut nimic şi nu merita acest titlu”, este doar unul dintre exemplele date de către edilul Bucurescu. Nici Doina Bucurescu nu lipseşte, mama actualului primar, aceasta fiind declarată cetăţean de onoare datorită faptului că în perioada în care a fost medic a ajutat populaţia comunei. Pe de altă parte, de pildă, la Stoina, învăţătorii şi directorii au monopolul la capitolul cetăţeni de onoare. Aceştia sunt însă doar câţiva din aceia care s-au remarcat sau nu în sânul comunităţilor din Gorj, ajungând să fie răsplătiţi cu un titlu de o însemnătate deosebită.

IRINEL CEURANU

HONDA schimbă faţa municipiului
Târgu-Jiu

Începând de ieri şi-a deschis porţile, în Târgu Jiu, cel mai mare show-room HONDA din ţară. Într-un mediu festiv şi înconjuraţi de frumuseţi, atât automobilistice cât şi de fete splendide, am fost invitaţi la un tur al modernei locaţii. Ne-a fost prezentat spaţiul de prezentare al automobilelor, modelele existente, dar şi spaţiile de service, care sunt dotate cu cea mai nouă tehnologie auto. Am putut admira modele sport precum Honda S2000. „Noi, cei de la Honda, credem că succesul provine 99% din eşecuri şi că uneori trebuie să explorezi cum e greşit să faci anumite lucruri pentru a afla cum e bine. În 1962 a fost creat modelul S360, care nu a mai fost produs până la urmă. După un an de teste şi studii amănunţite, a fost lansat modelul S500, un automobil cabrio sport autentic, cu două locuri. Modelul S500 a fost urmat rapid, în 1964, de succesorul său S600.
Acesta a devenit primul automobil Honda vândut în masă şi a pus bazele tehnologiilor avansate ale viitorului. Încă de la început, ideea noastră a fost aceea de a le oferi plăcere celor care ne cumpără produsele. Această concepţie se regăseşte în fiecare automobil creat de noi, de la S360, care nu a ajuns niciodată pe piaţă, şi până la S2000, care a câştigat titlul „Motorul Internaţional al Anului” timp de patru ani la rând şi multe alte premii.” Reprezentanţa Honda este în Târgu Jiu datorită unui om de afaceri gorjean, administratorul SC INIDAT SRL, Ştefan Gugea, acela care a creat INFOMANU, cel mai mare magazin de electronice şi electrocasnice din Gorj. Merită să vezi că în oraşul tău, cineva s-a gândit că tu, poate, chiar îţi doreşti o maşină HONDA.

CĂTĂLIN POPESCU

Ambulanţa Gorj- târg de haine
second-hand

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj a devenit locul în care cetăţenii de origine rromă vin să-şi vândă hainele second-hand. Ieri, două astfel de vânzătoare ambulante stăteau bine mersi în incinta Ambulanţei Gorj, prezentându-şi marfa. Astfel, ambulanţierii doritori aveau de ales din câteva grămezi de încălţăminte şi haine vechi, nemaifiind nevoiţi să meargă la Târgul de haine de la Artego. Aşa se face că Serviciul de Ambulanţă Gorj a devenit un fel de „coleus”. Din păcate, nu doar Serviciul de Ambulanţă s-a transformat în târg de haine second-hand, ci marea parte a serviciilor medicale. Cu alte cuvinte, sunt numeroase cazurile în care saloanele medicale devin, pentru minute bune, târguri second-hand. Dureros este faptul că nimeni nu ia nici o măsură, ambulanţierii părând că se bucură chiar de facilitatea accesului în instituţiile sanitare. În ceea ce priveşte Serviciul de Ambulanţă Gorj, directoarea Jeana Prejebanu susţinea că nici măcar nu i-a văzut pe rromii care vindeau bulendre vechi chiar dacă aceştia treceau chiar pe sub nasul directoarei.

I.C.

Ziua Mondială a Apei

Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei pe parcursul zilei de ieri a reprezentat un prilej de a aduce încă o dată în atenţia publicului importanţa păstrării apelor curate. Apa reprezintă un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare. Cu  toate acestea, oamenii continuă să arunce gunoaiele pe marginea râurilor sau să rupă plăcuţele prin care sunt rugaţi să păstreze apele curate. „Este jignitor să constaţi că la scurt timp după ce bagi banii în plăcuţe, acestea sunt doborâte sau furate. Măsurile sunt destul de dure pentru cei care înfăptuiesc aceste fapte pentru că altfel nu ne aliniem la un program al Uniunii Europene. În acest sens, fiecare primărie va trebui să-şi ia toate măsurile pentru a îndepărta depozitele de deşeuri şi de material lemnos de pe malurile cursurilor de apă”, spune Teodor Popescu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj.  În ceea ce priveşte curăţirea şanţurilor şi a rigolelor de scurgere au fost constatate deficienţe în comunele  Bâlteni, Bengeşti – Ciocadia şi Fărcăşeşti. „Pentru a oferi o deosebită atenţie şi să avem grijă de tot ce ne înconjoară trebuie să începem o educaţie corespunzătoare elevilor care se află în clasele primare”, adaugă Teodor Popescu.

ANA ANDREI

CONFERINŢĂ DE PRESĂ

Condescu:
-M-a sunat Pinalti-n zori
Şi mi-a zis: „Dragî Mărini,
Măi ghini să mă omori
Decât să mă baţ pi mini!

Temelescu:
-Am mai dat nişte rateuri
Cumva...intenţionat!
Cic-au găsit minereuri
Şi i-om lua în sindicat...

Neagoe:
-Puteam să-nfund şi bulău’,
Am ţinut sub hain’-o puşcă!
Mi-era teamă că Dulău’
Se repede şi mă muşcă...

Vasilache:
-După şe am dat şentrarea
Mo şertat un moldovean:
"Mă, îţî argăsăsc spinarea,
Vez că faşi parti din neam!"...

Pinalti:
-Arbitrii mo furat iară!
Cruşea mami lor di hoţi...
De-amu’ solişit de-afară,
Di ceia măi...mafioţi!

Omoduemuke:
-Însurare c-o nemtzancă!
Jo vrea să mă dezensor,
C-am cipcit o africancă
Peste Nil, în Meteor!

Dulău’:
-Vroiam să sar la Neagoe
Să-i trag una pe la spate,
Dar am zis că nu e voie,
Plus de aia... mă şi bate...!

NEPO TUNELU