Garda Financiară Gorj are un nou comisar-şef

Noul comisar-şef al Gărzii Financiare Gorj este Sorin Cirţi, detaşat din funcţia de comisar-şef al Gărzii Financiare Arad, pe o perioadă de şase luni, în baza unui ordin semnat de ministrul Economiei şi Finanţelor Varujan Vosganian. Despre venirea sa în funcţia de comisar-şef la Garda Financiară Gorj, Sorin Cirţi a declarat că „eu am fost detaşat la Târgu-Jiu din judeţul Arad. Acolo sunt în funcţia de comisar-şef al Gărzii Financiare Arad şi am ocupat acest post prin concurs în anul 2004. Am fost detaşat la Gorj prin ordin al ministrului Varujan Vosganian, pe o perioadă de 6 luni, în baza Legii 188/1999 privind Statutul Funcţionarului Public. Abia luni am aflat această veste şi m-a surprins, într-o oarecare măsură, însă m-am obişnuit repede cu ideea şi activitatea pe care o voi desfăşura în judeţul Gorj. Sper ca împreună cu comisarii din Secţia Gorj a Gărzii Financiare să avem o activitate care va avea rezultate pozitive”.
În continuare, Cirţi a precizat că „în primul rând voi încerca să cunosc realităţile din judeţ, după care voi încerca să stopez activităţile care produc evaziune şi fraudă fiscală. După cum se ştie, principala noastră activitate este depistarea, prevenirea şi combaterea fenomenului de evaziune şi fraudă fiscală. În acest sens, n-am apucat decât să port o discuţie cu comisarul-şef de divizie, iar restul urmează în săptămânile următoare”.
Despre palmaresul obţinut în calitatea de comisar-şef al Gărzii Financiare Arad, Cirţi a menţionat: „Vreau să vă spun că în primele luni ale anului 2008, Secţia Arad a Gărzii Financiare a ocupat locul întâi pe ţară, potrivit realizărilor în domeniul prejudiciului calculat; şi vorbesc aici de evaziune fiscală, accize şi TVA, nivelul confiscărilor a fost foarte ridicat şi pe baza acestor criterii am ocupat locul fruntaş”.

Iana mutat la Teleorman

Despre noua calitate, pe o perioadă de şase luni, de comisar-şef al Gărzii Financiare Teleorman, Traian Iana, ex-şeful Gărzii Financiare Gorj, a spus că „sunt la Teleorman, începând de miercuri, prin ordin de detaşare semnat de ministrul Vosganian. Eu cunosc realităţile din acest judeţ, întrucât atunci când am fost la Comisariatul Regional Dolj aveam cinci secţii în subordine: Gorj, Dolj, Olt, Mehedinţi şi Teleorman. Judeţul Teleorman este mai slab dezvoltat din punct de vedere economic şi încercăm să ne facem bine treaba aici. Comisarul-şef de la Garda Financiară Teleorman este detaşat la Harghita. Noi respectăm ce au decis cei de la ANAF”.
Conducerea ANAF a schimbat, prin rotaţie, pentru o perioadă de până la şase luni, 17 directori executivi din direcţiile generale ale finanţelor publice, 15 comisari şefi ai secţiilor judeţene ale Gărzii Financiare, precum şi 8 directori executivi de la Autoritatea Vămilor, a anunţat instituţia. „Aceste mutări nu trebuie interpretate drept sancţiuni disciplinare. Ideea a fost ca atât angajaţii, cât şi activitatea propriu-zisă să beneficieze de expertiza celor mai buni. Cei care au avut rezultate excelente pe plan local au fost trimişi să identifice şi să elimine eventualele disfuncţionalităţi din judeţele cu performanţe ceva mai scăzute”, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Daniel Chiţoiu, citat într-un comunicat transmis de ANAF.

LEONARD FILIP

Lămurind acuzele la adresa Consiliului Judeţean Gorj,

Şeful judeţului dă replică acuzatorilor

Acuzele făcute la adresa preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, l-au determinat pe acesta din urmă să ia atitudine. Aşa se face că, într-o conferinţă de presă, şeful judeţului a ţinut să facă lumină în bezna de care s-au folosit adversarii săi politici pentru a-l discredita. În primul rând, Călinoiu a vrut să pună capăt speculaţiilor legate de implicarea sa în vreo afacere de orice fel ar fi aceasta. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean a declarat că „în perioada ianuarie 2001-ianuarie 2002 am fost asociat la firma SC Consorţiu SA, după care m-am retras şi nu am mai avut nicio legătură cu acest agent economic”. De asemenea, Călinoiu a făcut precizări menite a arăta cetăţenilor că lucrările de reabilitare a drumurilor din judeţ se acordă pe bază de licitaţie, prevăzută de lege, şi nu după cum pretind unii şi alţii.

Lucrări prin licitaţie

Altfel spus, Călinoiu declară că „lucrările executate pe drumurile judeţene din Gorj, din anul 2000 până în prezent, au fost atribuite prin licitaţii organizate de către Consiliul Judeţean, cu respectarea legislaţiei în vigoare”. Mai mult, precizează şeful judeţului, „calitatea lucrărilor a fost monitorizată în permanenţă de specialiştii Consiliului Judeţean Gorj”. În plus, „toate investiţiile au fost făcute după o analiză responsabilă a oportunităţii acestora şi, fără nicio urmă de îndoială, cu respectarea legii. Acest lucru a fost dovedit şi de rapoartele controalelor efectuate de diferite organe abilitate, în toţi aceşti ani”. Ion Călinoiu mai ţine să lămurească şi alte aspecte, declarând că orice „alte comentarii pot intra la capitolul speculaţii electorale”.

Imaginea instituţiei este pozitivă

Scandalurile create artificial de către adversarii politici nu lezează însă imaginea instituţiei oricât s-ar strădui ceilalţi actori de pe scena politicii gorjene. Acest lucru este susţinut şi de către Ion Călinoiu care spune că „faptul că nu mai există suspiciuni faţă de activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei noastre, se poate măsura cel mai bine prin încrederea populaţiei, un barometru care nu poate fi minţit. Pe de o parte, imaginea instituţiei s-a schimbat radical în comparaţie cu anii anteriori, numele Consiliului Judeţean Gorj nu mai este legat de o mulţime de scandaluri şi acuzaţii aduse modului de desfăşurare a achiziţiilor publice”. Mai mult decât atât, Călinoiu precizează că firma Pirelli & C. Ambiente Eco Technology a ales Gorjul pentru a construi în Parcul Industrial Bumbeşti-Jiu o hală de producţie pentru filtre auto a cărei producţie este estimată a fi lansată în luna iunie a acestui an.

Imobile vândute la licitaţie

Un alt subiect pe care Călinoiu a ţinut să-l lămurească a fost acela privind vânzările de imobile. Prima clădire invocată de şeful judeţului este „fostul cinematograf „Dacia” care a fost preluat din domeniul privat al statului şi din administrarea Centrului Naţional al Cinematografiei pentru a fi transformat în sală de spectacole pentru Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”. Din cauza lipsei fondurilor pentru reabilitare, reconversie şi extindere, imobilul a fost vândut prin licitaţie publică cu strigare în noiembrie 2006, pentru suma de 3.763.200 RON”. De asemenea, Cabana „Peştera Muierii” din Baia de Fier, cumpărată de Consiliul Judeţean Gorj în octombrie 2003 de la Consumcoop Baia de Fier cu suma de 924 milioane lei vechi, a fost vândută în martie 2007 prin licitaţie publică cu strigare, pentru suma de 378 mii lei RON. Numai că, întrucât Consiliul Judeţean Gorj nu putea susţine o activitate turistică, s-a considerat mai profitabilă vinderea activului, iar banii obţinuţi au fost transferaţi în fondul de rulment al instituţiei şi au fost folosiţi pentru renovarea clădirilor din patrimoniul judeţului, cu destinaţie culturală sau socială cum sunt Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, şi sediul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
De asemenea, o parte din sumă este destinată amenajării unui sediu corespunzător pentru Ansamblul Artistic „Doina Gorjului”, în interiorul Casei de Cultură a Sindicatelor. În felul acesta, se va atinge scopul propus iniţial, care a stat la baza achiziţionării cinematografului „Dacia”. În final, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, şi-a exprimat dorinţa ca pe viitor toate problemele „să fie lămurite într-un mod civilizat, folosind un limbaj civilizat, pentru ca instituţia să nu mai fie angrenată în scandaluri gratuite iar în ceea ce-l priveşte pe omul Călinoiu, acesta poate fi verificat pe orice perioadă din biografia sa şi sub orice aspect”.

IRINEL CEURANU

Călinoiu, nominalizat pentru premiile Congresului European

Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a fost nominalizat la premiile Congresului European pentru o dezvoltare durabilă a României prezentate de către Club de Bucarest. În acest sens, pe 14 aprilie, la Club de Bucarest din Paris, vor fi prezenţi lideri politici şi oameni de afaceri, prefecţi, primari şi jurnalişti, care vor participa la discutarea obiectivelor pe termen lung cuprinse în Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, cu ţinte specifice pentru anii 2013, 2020 şi 2030. Preşedintele Călinoiu declară că această nominalizare are la bază preocuparea Consiliului Judeţean Gorj pentru dezvoltarea durabilă şi implicarea în promovarea proiectelor care susţin protecţia mediului şi activităţile cu impact ecologic. Totodată, prezenţa lui Călinoiu la Paris va face ca judeţul Gorj să fie încă o dată promovat la nivel european într-un moment important când îşi defineşte noua strategie de dezvoltare durabilă. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, va fi protagonistul unui interviu ce va apărea la rubrica „dezvoltare durabilă” a ziarului de afaceri „Bucharest Business Week” (www.bbw.ro) singurul ziar de afaceri din România care a creat o rubrică destinată acestui subiect în scopul de a ajuta cititorii să analizeze impactul ecologic şi uman al activităţii leaderilor de afaceri şi politici.

(I.C.)

DANSUL GREILOR

Pe-un ring incomensurabil, separaţi sau la un loc,
Dând din mâini şi din picioare, greii ţării intră-n joc.
Dansul lor - ciudatul dans - pare o halucinare,
Parcă-s trupe de drogaţi în dementa lor mişcare.
Ei nu au un dans anume, ei nu au propriul lor joc,
Cum dansează canibalii făcând cerc pe lângă foc,
Nu-l au nici ca sataniştii, duşi de un demonic val,
Care au în ondulaţii un macabru ritual.
Ei dansează alandala, dansează după miros,
După instinctul rapace care-i poartă după os...
Duşi de trâmbiţe, de surle, schimbă trupa an de an,
Ondulându-se frenetic în goana după ciolan!
Din mers schimbă partenerii cum schimbi papucii sau şuba,
Chiar dacă-n final se-aleg cu lambada sau...baluba!
Oameni decenţi nu găseşti pe murdarele lor scene,
De-ai folosi insistent chiar lampa lui Diogene!

Şi la noi în Gorj „se mişcă” din gât, din buric, din fese,
Unii bagă sus pe masă, alţii bagă pe sub mese...
Cum te schimbi să joci pe dreapta braţ la braţ cu rapandula,
Apare unu de stânga şi în ritm îţi ia căciula...
Dac-o învârteşti la stânga să-ţi recuperezi căciula,
Face unu învârtita şi îţi saltă rapandula!
Dacă faci una pe centru, mişcând în faţă şi-n spate,
Şi din stânga şi din dreapta, nu faci faţă la karate...
De când a intrat în ring dansatorul, nenea Lae,
„Dansurile gorjeneşti” s-au schimbat în hărmălaie;
Trupurile-nfierbântate, ne-ncetat tind să vibreze,
Neştiind care cu care şi pe unde să danseze!
La final se vor da note, vom vedea şi care-i scorul!?
Pân-atunci, se pare însă că nea Lae-i dirijorul!... 
NELU POCHEA