Meşterul care deschide uşi

Meşterul de chei Jenică Stroe are atelierul în Piaţa Mică, în aer liber. Ocupă doar doi metri pătraţi cu acest hobby al său din anul 1994, de la o vârstă fragedă. Nu se câştigă foarte bine, dar Jean Cheiţă, aşa cum îi zice toată lumea, spune că nu ar renunţa niciodată la pasiunea aceasta, de a realiza chei care deschid orice uşă. De la casă, de la maşină sau de la seiful cu bani.

Meserie pe cale de dispariţie

La început a încercat să îşi dezvolte o afacere din repararea şi încărcarea brichetelor, dar acum face numai reparaţii de uz casnic, aşa cum îi place să vorbească despre meseria sa. „Este o meserie pe cale de dispariţie ce se învăţa doar la Arad, la mecanică fină. Eu unul nu am făcut şcoală pentru a practica aşa ceva. În decursul celor 15 ani de muncă am învăţat pe parcurs şi nu o să renunţ la această meserie niciodată, indiferent de banii pe care îi câştig”, spune Cheiţă. Când faci chei este greu şi trebuie să înveţi încontinuu. Cele mai grele de realizat sunt cheile de la casele de bani. La acelea trebuie să lucrez aproape o oră. Oamenii vin cu astfel de cereri o dată la două luni. Manopera pentru o astfel de cheie este de 10 lei, iar o maşină care m-ar ajuta ajunge la 1500 de euro. Nu merită dai atâţia bani doar ca să faci două chei de seif pe lună”, explică meşterul.

Singur în Oltenia

La atelierul în aer liber vine toată lumea. Se ştie că pe raza Olteniei nu mai e altul aşa priceput ca Jean Cheiţă. Oameni de bani gata sau cei cu mai puţini bani să îşi facă chei. „Mă implic în meserie în totalitate. Pe lângă dublurile obişnuite care se fac imediat cu maşina, realizez chei fără a avea matriţă după orice fel de model de yală. La mine vin să le fac chei de la maşini şi reprezentanţii unor firme din Craiova. Nu au maşină de copiat şi aduc decât cipurile. Ei aduc partea electronică şi eu fac partea mecanică”, spune Jean. Maşina de copiat chei manuală cu adâncime micrometrică se utilizează numai în cazuri speciale, atunci când butucul de yală a rămas fără chei.
Pe lângă migălirea cheilor, Jenică Stroe se ocupă şi cu amenajări interioare pe vapor. Pleacă în călătorie o dată pe an. A văzut la viaţa lui oraşe din Norvegia, din Japonia sau din Australia. Putea să rămână în orice parte a lumii, dar nu i-a plăcut. „Puteam să rămân oriunde, dar mie îmi place la mine acasă. Străinii mi se par nişte oameni neinteresanţi care ştiu doar papa, somn şi muncă. Când veneam acasă făceam chei pentru că nu puteam să stau degeaba”, explică maistrul.
Despre învăţăcei, Cheiţă spune că a avut destul de mulţi, dar aceştia nu nutreau o pasiune pentru această meserie pe cale de dispariţie şi au plecat. „Am mai învăţat, dar nu le-a plăcut. Muncă multă, bani puţini”, spune Cheiţă.

ANA ANDREI

Un târgujian s-a trezit cu haznaua peste el

Un localnic din municipiul Târgu-Jiu a avut surpriza neplăcută să se trezească în casă cu reziduurile provenite de la grupul sanitar. Nicolae Ursan s-a luat cu mâinile de cap atunci când a văzut că mizeria din wc i s-a împrăştiat prin casă. Bărbatul spune că acest lucru nu se întâmplă de ieri, de azi, ci de ceva vreme. Mai mult, proprietarul locuinţei susţine că a sesizat această problemă la Primăria municipiului Târgu-Jiu. În ciuda faptului că deficienţa sa este de competenţa Asociaţiei de Proprietari din care face parte, Nicolae Ursan susţine că totul a fost cauzat de o vidanjă ce a dus la înfundarea grupului sanitar. Ba mai mult, acelaşi locatar afirmă că de vină este canalizarea exterioară. Numai că vecinii nu sunt însă de aceeaşi părere, spunând că este obligaţia locatarului să-şi rezolve deficienţa aşa cum au făcut-o şi ei cu alte ocazii.

Primăria nu are obligaţii

Faptul că nu primăria trebuie să vină să-i rezolve cetăţeanului problema personală este confirmat şi de către Ramona Evulescu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Târgu-Jiu. „Nu se implică primăria în aceste situaţii, asociaţiile de proprietari fiind cele care trebuie să facă un contract legal cu o firmă specializată pentru remedierea deficienţei”, declară reprezentanta administraţiei municipale. În final, Ramona Evulescu mai precizează faptul că primăria nu este obligată să cureţe subsolurile cetăţenilor pentru că, potrivit legii, atât realizarea faţadei, curăţarea subsolurilor sau mansardarea imobilului sunt lucrări ce cad în sarcina asociaţiilor de proprietari.

IRINEL CEURANU

Criză de locuri în grădiniţe

Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Gorj se confruntă cu o criză a locurilor în grădiniţe. „Principala problemă cu care se confruntă IŞJ Gorj o reprezintă lipsa spaţiilor. În grupele de la grădiniţe se află mai mulţi copii decât ar trebui. În loc să fie între 20-25 de copii s-a ajuns ca într-o clasă să activeze chiar 35 de copii”, spune Victoria Vladu, inspector de specialitate.
Criza locurilor din grădiniţele gorjene va fi rezolvată printr-un program de extindere a corpurilor de clădire. „În judeţ au început deja lucrările de extindere la grădiniţele din Turceni, Târgu Cărbuneşti sau Ţicleni”, adaugă Victoria Vladu. Extinderea va presupune şi construirea unor corpuri mai moderne.
Cererea părinţilor este mai mare decât oferta, dar prioritatea înscrierilor o au copiii de şase ani care trebuie să intre în grupele pregătitoare pentru a fi instruiţi pentru începerea şcolii. Programul de extindere este iniţiat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi va dura până în anul 2011. Licitaţia lucrărilor va fi îndeplinită tot de MECT.

ANA ANDREI

Simpozion internaţional la Motru

Casa de Cultură din municipiul Motru va fi gazda unui simpozion internaţional ce va sta sub egida Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). „Simpozionul ce se va desfăşura în data de 29 martie la Motru va sta sub egida ARACIP şi va presupune calitatea în educaţie. Acest simpozion reprezintă rezultatul unui parteneriat încheiat între Şcoala Generală Nr.1 Motru şi Şcoala Generală Nr.12 din Târgu Jiu. Invitatul special al simpozionului va fi chiar preşedintele ARACIP, Şerban Iosifescu”, spune Mădălina Ciolocoi, inspector adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Gorj. Coordonatorii activităţii vor fi profesorii Ermil Babiuc şi Lavinia Buşe din Motru. Printre invitaţi se vor mai afla profesori din judeţul Gorj, din ţară şi din străinătate.

(A.A.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Cofetăria „Mona” Târgu-Jiu

Ne-a rămas prăjitura în gât când am ajuns la buda de la Cofetăria „Mona”, sau pentru cunoscători „La Sulea”. Bine nene, înţelegem că timpul petrecut în budă se calculează între trasul a două fermoare, dar în buda asta miroase urât şi pute a igrasie. Apoi, ce să mai spunem de utilităţi. În afară că se trage apa, nu am remarcat nimic altceva. Cât despre capac, acesta nu există aşa că doamnele sunt rugate să-şi fac nevoile precum bărbaţii. Succes!

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj