Europenii văd Parlamentul European ca puterea decizională majoră a UE

Noul sondaj Eurobarometru despre Parlamentul European, care a fost publicat pe 5 martie, arată că europenii nu sunt foarte informaţi despre activităţile parlamentare, dar văd Parlamentul ca puterea decizională majoră a Uniunii Europene. În aşteptarea alegerilor europene din iunie 2009, cetăţenii se aşteaptă ca PE să pună accentul pe combaterea terorismului şi a schimbării climatice, protecţia consumatorului şi sănătatea publică.
Sondajul, realizat în toamna anului 2007, acoperă cele 27 de state membre şi se bazează pe reacţia a 26.768 de respondenţi (aproximativ 1000 din fiecare ţară). Întrebările din chestionar se refereau la cunoştinţele oamenilor despre Parlamentul European şi aşteptările lor de la acesta.

Foame de informaţie

Majoritatea persoanelor chestionate (43%) consideră că Parlamentul European este instituţia care, în momentul de faţă, are cea mai mare putere de decizie în Uniunea Europeană, în timp ce doar 14% cred că acest rol e deţinut de Comisia Europeană, iar 10% văd în această poziţie Consiliul.
Conform sondajului, europenii au o părere pozitivă (39%) sau neutră (41%) despre Parlamentul European. Majoritatea respondenţilor au descris Parlamentul ca „democratic“, „nu foarte cunoscut“ şi „dinamic“, care „ascultă vocea cetăţenilor europeni“.
Sondajul a identificat un neajuns major: 73% din oameni simt că nu sunt informaţi despre activităţile Parlamentului European. Doar 24% spun că sunt informaţi despre activităţile Parlamentului.

Alegerile europene

75% din persoanele chestionate nu ştiu când vor avea loc următoarele alegeri pentru Parlamentul European. Doar 10% au ştiut data exactă. Următoarele alegeri europene vor avea loc în iunie 2009 şi vor acoperi pentru prima dată cele 27 de state membre ale UE, care însumează aproape 500 de milioane de cetăţeni.
Mai mult de jumătate din cetăţeni consideră că Parlamentul European a jucat un rol important în adoptarea legislaţiei pentru roaming (55%), lista neagră a companiilor aeriene (65%), REACH (70%) şi calitatea apei de scăldat (58%). În ceea ce priveşte priorităţile pentru viitor, oamenii au menţionat combaterea terorismului (44%) şi a schimbării climatice (40%), protecţia consumatorului şi sănătatea publică (39%).
Drepturile omului (58%), egalitatea între femei şi bărbaţi (41%) şi solidaritatea între statele membre UE (36%)  sunt văzute ca priorităţi ce trebuie să fie pe agenda Parlamentului European în viitor.

Sursa: Parlamentul European & Euractiv

Creditele agricole vor beneficia de o contribuţie medie de 17% de la buget

Creditele agricole contractate în anul 2008 vor putea beneficia de o contribuţie medie de 17% din fonduri publice, din volumul creditelor acordate. Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, nivelul fondurilor publice care se acordă în anul 2008, conform prevederilor Legii creditului agricol pentru producţie. De asemenea, Guvernul va subvenţiona cu un leu litrul de motorină utilizat pentru lucrările agricole.
Conform hotărârii, volumul mediu al creditelor pentru producţia agricolă, luat în considerare la acordarea de fonduri publice, nu poate depăşi nivelul cheltuielilor medii de producţie stabilite prin Hotărârea de Guvern.
Actul normativ vizează susţinerea activităţilor de producţie din agricultură, nivelul fondurilor publice, cheltuielile eligibile pentru acordarea de fonduri publice care se acordă diferenţiat pe culturi, plantaţii şi specii de animale.
Astfel, nivelul fondurilor publice alocate diferenţiat pe culturi, plantaţii, specii de animale, este:
1.Înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor agricole:
- 10% pentru grâu, orz, orzoaică, ciuperci;
- 15% pentru in şi cânepă pentru fibre, culturi furajere, cartof, tutun;
- 20% pentru porumb, floarea soarelui, soia, orez, sfeclă de zahăr şi legume de câmp;
- 25% pentru legume în spaţii protejate (sere, solarii).
2. Întreţinerea şi recoltarea plantaţiilor:
- 30% pentru pomicole şi arbuşti fructiferi;
- 15% pentru căpşuni, hamei;
- 25% pentru viticole.
3. Achiziţionarea sau producerea:
- 12% pentru puii de pasăre pentru carne şi ouă;
- 15% pentru purceii pentru îngrăşat, tineretul ovin, caprin pentru îngrăşat, tineretul bovin pentru îngrăşat;
- 20% pentru material de populare piscicolă, familii de albine.
4. Aprovizionarea, procesarea hranei, asigurarea medicamentelor şi tratamentelor medicale pentru animale, a cheltuielilor curente pentru întreţinerea şi funcţionarea adăposturilor, utilajelor şi instalaţiilor aferente:
- 12% pentru păsări;
- 15% pentru porcine, ovine, caprine, bovine;
- 16% pentru material de populare piscicolă, familii de albine.
Resursele financiare aferente fondurilor publice se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Guvernul va mai subvenţiona cu 1 leu/litru motorină utilizată pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în anul 2008, a anunţat premierul Călin Popescu-Tăriceanu la finalul şedinţei de Guvern. „Venim astfel în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal”, a afirmat primul-ministru. Suma totală a sprijinului financiar de care vor beneficia producătorii agricoli este de 60 milioane lei, iar fondurile vor fi asigurate de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2008.

Cadru legal pentru gestionarea fondurilor europene în agricultură

Guvernul a aprobat Normele Metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat.

Hotărârea adoptată de Guvern creează baza legală corespunzătoare operaţionalizării sistemelor de plată dezvoltate şi agreate de instituţiile implicate în gestionarea Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), respectiv: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Organismul pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
Aceasta reglementează cadrul legal cu privire la modul de alocare a FEGA şi FEADR, a cofinanţării publice şi private, a pre-finanţării în bugetele instituţiilor implicate în gestionarea fondurilor europene pentru realizarea Politicii Agricole Comune.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R), prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A) şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P), gestionează contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele alocate de la bugetul de stat pentru cofinanţarea şi prefinanţarea proiectelor derulate prin FEGA şi FEADR.
Prin normele metodologice adoptate, MADR are obligaţia să ia măsurile necesare gestionarii fondurilor comunitare şi a transferării în conturile APIA şi APDRP a sumelor aferente schemelor derulate.
Fondurile pentru cheltuielile agricole din FEGA, se acoperă integral din finanţarea comunitară, dacă au fost efectuate în conformitate cu regulile comunitare din domeniu şi dacă sunt efectuate de către agenţia de plăţi acreditată.
Plăţile lunare necesare pentru finanţarea cheltuielilor F.E.G.A. se efectuează de către Comisia Europeană, sub forma rambursărilor lunare, pe baza cheltuielilor efectuate de APIA, după ce resursele  necesare pentru acoperirea cheltuielilor au fost decontate de la bugetul de stat sub forma prefinanţării şi/sau din sumele rambursate de către Comisia Europeană.
În situaţia în care A.P.I.A. nu poate efectua plăţile către beneficiari, de la bugetul de stat sau din alte surse stabilite prin acte normative, reprezentând prefinanţare F.E.G.A. la termenele stabilite de legislaţia comunitară, penalităţile aferente sumelor neachitate în termen, declarate neeligibile la finanţarea din F.E.G.A, se suportă de la bugetul de stat.
Suma totală alocată României în perioada 2007-2013 prin FEGA (5,47 mld) şi FEADR (8,22 mld) este de 13,69 miliarde Euro, din care 80% reprezintă contribuţia UE şi 20% contribuţia de la bugetul naţional.

Europenii cred că mediul are o importanţă majoră

Mai mult de două treimi din cetăţenii europeni preferă ca deciziile în materie de politică a
mediului să fie luate la nivelul Uniunii Europene, conform unui sondaj Eurobarometru şi prezentat de Euractiv.ro şi Comisia Europeană. Conform aceluiaşi sondaj, cetăţenii europeni sunt din ce în ce mai conştienţi de rolul pe care îl joacă mediul înconjurător în viaţa de zi cu zi.
Mai mult de 95% din cetăţenii europeni sunt de părere că protecţia mediului este importantă. Aproximativ 80% susţin că mediul le influenţează calitatea vieţii şi afirmă că, prin eforturile proprii, pot să contribuie la protejarea acestuia. Schimbările climatice ocupă primul loc pe lista preocupărilor ecologice ale cetăţenilor, urmate de poluare şi de dezastrele provocate de om.  
Comisarul pentru mediu, Stavros Dimas, a declarat: „Majoritatea europenilor susţine că Uniunea Europeană ar trebui să facă mai mult pentru mediu şi că deciziile care privesc mediul ar trebui luate la nivel european. Majoritatea copleşitoare a europenilor consideră că este necesară o legislaţie de mediu armonizată la nivel european şi consideră că UE ar trebui să ajute şi alte state să îmbunătăţească standardele de mediu”.

Europenii se arată îngrijoraţi în legătură cu organismele modificate genetic (OMG)

Deşi sondajul Eurobarometru demonstrează că, în opinia europenilor, cele mai grave cinci probleme de mediu sunt schimbările climatice, poluarea aerului şi a apei, dezastrele provocate de om şi folosirea substanţelor chimice în produsele de larg consum, majoritatea îşi manifestă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) în agricultură. Aproximativ 58% din cetăţenii europeni sunt reticenţi în privinţa utilizării OMG, spre deosebire de 21% care sunt în favoarea utilizării acestora.
Europenii sunt dispuşi să cumpere produse ecologice
Cetăţenii europeni fac dovada unei reale disponibilităţi de a cumpăra produse ecologice. Aproximativ trei sferturi dintre europeni declară că acceptă să cumpere aceste produse, chiar dacă sunt puţin mai scumpe. În medie, numai 17% din europeni afirmă că au cumpărat produse ecologice în decursul lunii anterioare. Aceasta înseamnă că aproximativ 60% din europeni susţin că sunt dispuşi să consume produse ecologice, dar nu au pus încă în practică acest lucru. Majoritatea europenilor (52%) susţine că ar putea să recunoască un produs ecologic original după etichetă.

Protecţia mediului nu reprezintă un obstacol în calea performanţei economice
În ceea ce priveşte eficienţa politicii de mediu, aproape doua treimi din europeni sunt de părere că protecţia mediului reprezintă un stimulent pentru inovaţie (63%) şi nu un potenţial obstacol în calea unei performanţe economice favorabile (16%). Aproape la fel de mulţi europeni (64%) susţin că ar trebui să se acorde prioritate protecţiei mediului înaintea competitivităţii economice, în timp ce 18% pun competitivitatea pe primul loc. Mai mult de două treimi din cetăţenii europeni au convingerea că progresul individual al ţărilor ar trebui măsurat cu ajutorul unor indicatori sociali, de mediu şi economici, în vreme ce o mică parte din cetăţeni (15%) susţin că progresul ar trebui cuantificat, în principal, pe baza indicatorilor economici şi monetari.

Răspunsuri globale la probleme globale

Aproximativ două treimi din cetăţenii europeni preferă ca deciziile privind mediul să fie luate în comun cu Uniunea Europeană şi nu la nivel naţional. Mare parte din europeni declară că li se pare necesară armonizarea legislaţiei europene de mediu (82%), că UE ar trebui să sprijine ţările terţe în procesul de îmbunătăţire a standardelor de mediu (80%) şi că UE ar trebui să aloce mai multe fonduri pentru protecţia mediului (78%). Aproximativ 78% din europeni consideră utilă crearea unui grup european de protecţie civilă pentru a combate efectele posibilelor dezastre naturale din ţara lor.