Combustibilii biologici
şi dilema utilităţii lor

„Acum câţiva ani, combustibilii biologici erau văzuţi ca fiind soluţia problemelor legate de schimbarea climatică. În momentul de faţă, sunt voci care spun că bio-combustibilii, chiar şi din perspectiva schimbării climatice, nu sunt parte a soluţiei ci parte a problemei“. Astfel a descris deputata europeană olandeză Dorette Corbey, în deschiderea unui seminar care a avut loc la Parlamentul European marţi, percepţiile în schimbare asupra combustibililor obţinuţi din plante.

În momentul de faţă, cei mai cunoscuţi combustibili biologici sunt bio-etanolul şi bio-dieselul. Aceştia sunt făcuţi din plante, se folosesc în principal pentru transport şi pot fi folosiţi fie în stare pură - în cazul în care motorul este adaptat, fie în combinaţie cu combustibili fosili. Combustibilii biologici pot fi produşi din orice materie biologică ce conţine amidon, zahăr sau ulei. În momentul de faţă, aceştia se fac în principal din plante precum porumbul, soia, rapiţa, trestia de zahăr şi palmierul. În viitor, ar putea fi produşi din biomasă, inclusiv din deşeuri şi alge.

Avantajele folosirii combustibililor biologici

Siguranţa energetică este un motiv pentru care ar trebui să folosim combustibili biologici. Producerea acestora ar putea reduce dependenţa UE de importuri de petrol şi gaze naturale. Un alt motiv ar fi protejarea mediului înconjurător: emisiile de CO2 care provin din producerea de combustibili biologici se echilibrează cu asimilarea de CO2 de plante în procesul de fotosinteză, prin urmare, acest tip de combustibili nu contribuie la încălzirea globală.
Consiliul European din martie 2007 a fixat un obiectiv minim de folosire a combustibililor biologici, care ar trebui să reprezinte până în 2020 10% din totalul de combustibili din transport în Uniunea Europeană.

Care sunt dezavantajele acestui tip de combustibil?

Agricultura intensivă, care ar produce materie primă pentru combustibilii biologici, emite oxid nitros, un gaz cu efect de seră. În plus, terenuri care acum găzduiesc pădurile tropicale sau pajişti - care asimilează CO2 - ar putea fi transformate în culturi. Acestea vor duce la intensificarea încălzirii globale. Impactul asupra mediului înconjurător va fi intensificat şi de pierderea biodiversităţii şi de consumul crescut de apă - necesar în procesul de producţie.
Producerea de combustibili biologici ar putea avea şi un impact social: conflicte pentru terenuri în ţările în curs de dezvoltare şi lipsa hranei - deoarece recoltele vor fi folosite în producţia de combustibili biologici, iar preţul alimentelor va creşte.

Reducerea gazelor cu efect de seră este insuficientă

Una din problemele discutate în seminarul din 4 martie de la Parlamentul European a fost cantitatea de gaze cu efect de seră pe care combustibilii biologici o pot evita. Comisia Europeană spune că aceşti combustibili duc la o reducere de 30% a gazelor cu efect de seră. Raportul Comisiei pentru Agricultură susţine însă că aceasta ar trebui să se ridice la cel puţin 50% pentru ca bio-combustibilii să merite sprijin public.
„Unul din principalele beneficii ale combustibililor biologici este creşterea siguranţei energetice, dar în momentul în care singurul mod de realizare a obiectivelor implică importul 100% al acestui tip de combustibil, atunci furnizarea acestora este la fel de vulnerabilă ca cea a petrolului şi a gazelor naturale“, a spus în cadrul seminarului de la Parlamentul European deputatul european britanic Neil Parish (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni), preşedintele Comisiei pentru Agricultură.

Combustibilii biologici: buni sau răi?

Alb sau negru? „Combustibilii biologici sunt gri“, a spus în timpul seminarului doamna Bas Eickhout de la Agenţia pentru mediul înconjurător din Olanda, referindu-se la faptul că este foarte greu de stabilit dacă bio-combustibilii aduc mai multe avantaje sau mai multe dezavantaje. Participanţii la seminar au fost de acord că utilitatea acestora depinde foarte mult de culturi şi recolte, de locul potrivit şi de volumul producţiei.
„Combustibilii biologici pot duce la creşterea preţului produselor alimentare, la pierderea unor resurse naturale valoroase şi a biodiversităţii şi chiar la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră“, a tras concluzia doamna Corbey. „Dar încă sperăm într-un viitor al combustibililor biologici şi în posibilitatea diferenţierii între avantajele şi dezavantajele aduse de aceştia. […] Combustibilii biologici buni pot contribui la protejarea mediului înconjurător“, a adăugat dumneaei.
Un raport complet al seminarului va fi publicat curând în secţia „Activităţi-Comisii-Studii“ a site-ului nostru. În momentul de faţă, Parlamentul European şi Consiliul negociază un acord privind directiva revizuită a calităţii combustibililor, acord ce va fi urmat de prezentarea raportului doamnei Corbey în plen.

Sursa: Parlamentul European

Pentru ce primesc finanţare microîntreprinderile

Săptămâna trecută a apărut în Monitorul Oficial Ordinul ministerial privind cheltuielile eligibile ale microîntreprinderilor, în cadrul Programului Operaţional Regional. Mai exact, este vorba despre cheltuielile efectuate şi care pot fi decontate în cadrul domeniului major de intervenţie „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” - Axa prioritară „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” din cadrul POR 2007-2013.
Potrivit actului normativ, microîntreprinderile pot primi finanţare pentru mai multe tipuri de activităţi. În primul rând, pentru construcţii şi instalaţii aferente extinderii, construirii sau modernizării spaţiilor de producţie. Micii întreprinzători mai pot efectua cheltuieli pentru achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi şi pentru achiziţionarea sistemelor IT şi a programelor informatice. De asemenea, sunt considerate eligibile, în limita a 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului, cheltuielile legate de serviciile de consultanţă. Acesta este primul document oficial referitor la componenţa de finanţare pentru microîntreprinderi. Ghidul solicitantului se găseşte pe website-ul oficial al programului.

EurMonitor Integrare:

NATO nu au luat nicio decizie în privinţa extinderii

- Jaap de Hoop Scheffer spera ca până la începerea reuniunii de la Bucureşti să poată anunţa extinderea NATO
- Slovenia recunoaşte în mod oficial Kosovo
- Dezastru umanitar în Gaza
- UE cere Serbiei să nu rupă legăturile cu blocul comunitar
- Hillary Clinton nu exclude o cooperare cu Obama
- Nu va exista referendum privind Tratatul de la Lisabona în Marea Britanie

Miniştrii de externe din statele NATO s-au reunit joi la sediul din Bruxelles al Alianţei, pentru discuţii pe tema eventualei acceptări în organizaţie a trei state balcanice - Croaţia, Albania şi Macedonia. Toţi cei 26 de membri ai NATO trebuiau să fie de acord în această privinţă înainte ca eventualele invitaţii să fie adresate la reuniunea din aprilie a Alianţei Atlantice, organizată în Bucureşti.
La finalul întâlnirii, însă, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a anunţat că nu s-a luat nicio decizie. „Nu s-a luat nicio hotărâre în privinţa extinderii NATO, dar cred că acest lucru este posibil”, a spus secretarul general al NATO.
Jaap de Hoop Scheffer spera „ca până la începerea reuniunii de la Bucureşti să putem anunţa că familia NATO se va mări”. Pe de altă parte, Grecia a anunţat că nu poate sprijini candidatura Macedoniei din cauza unor dispute pe care le are cu această ţară.

Sursa: BBC

UE reafirmă perspectivele de aderare pentru ţările din Balcanii Occidentali

Săptămâna trecută, Comisia a prezentat noi măsuri menite să accelereze pregătirile de pre-aderare pentru toate ţările din Balcanii Occidentali, inclusiv liberalizarea vizelor, negocierile referitoare la o „Comunitate a transporturilor” şi o mai bună finanţare pentru cercetare şi educaţie.
2008 este „un an crucial” pentru Balcanii occidentali şi perspectiva lor europeană, a menţionat Comisarul pentru extinderea UE, Olli Rehn, în prezentarea noii Comunicări a Comisiei asupra regiunii. El a chemat toate ţările să îşi accelereze eforturile, referindu-se mai ales la Croaţia, care, în viziunea lui Rehn, are cele mai mari şanse de a deveni membru UE. În ceea ce priveşte Bosnia, Comisia speră că Acordul de Stabilizare şi Asociere va fi semnat de către miniştrii europeni în luna aprilie a acestui an. Rehn afirmă că principala condiţie - cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (ICTY) - a ajuns la „un nivel general satisfăcător”.
Rehn a mai reiterat perspectivele clare de aderare pentru Kosovo şi Serbia, declarând că Serbia joacă un „rol cheie” în regiune. Totodată, Comisarul a cerut Serbiei să îşi reafirme angajamentul european, ca răspuns la tendinţa politicienilor sârbi de respingere a aprofundării relaţiilor cu UE în lipsa unui sprijin european al poziţiei sârbe cu privire la Kosovo. 
UE încă mai aşteaptă ca guvernul sârb să semneze un Acord de Stabilizare şi Asociere. Semnarea acestui acord era programată pentru luna februarie dar a fost amânată întrucât Serbia suspectează că un asemenea pas ar însemna recunoaşterea independenţei Kosovo. Comisia a declarat că angajamentele sale faţă de Kosovo rămân valabile, şi anume finanţarea fostei provincii sârbe cu circa 1 miliard de euro pentru dezvoltarea sa şi finanţarea prezenţei internaţionale până în 2010.
Documentul Comisiei mai arată sprijinul său în accelerarea coordonării cu instituţiile financiare internaţionale şi donatorii bilaterali pentru modernizare şi dezvoltare, în scopul stabilirii unui Cadru de Investiţii pentru Balcanii Occidentali până în 2010. 
Finanţarea anuală pentru Balcanii occidentali reprezintă aproape 800 milioane euro, totalizând 4 miliarde euro până în 2011, fonduri ce urmează a fi primite în mare parte de Serbia şi Croaţia. Numai Banca Europeană de Investiţii (EIB) va creşte finanţarea sa de la 1.9 miliarde euro la 2.8 miliarde euro până în 2010. 
Comisia a mai declarat că doreşte începerea negocierilor pentru un „Tratat Comunitar al Transporturilor” cu Balcanii occidentali, în vederea stabilirii unei pieţe integrate a infrastructurii şi transporturilor terestre, fluviale şi maritime. Ameliorarea condiţiilor pentru schimburile de studenţi reprezintă un alt scop central al propunerilor Comisiei. Aceasta intenţionează dublarea bugetului până în 2010 şi astfel asigurarea mai multor burse. Anul trecut a fost lansat programul european „Erasmus Mundus”, ce permite unui grup de circa 100 studenţi din regiunea Balcanilor occidentali să urmeze studii de masterat.
Comisia mai doreşte să crească accesibilitatea ţărilor din regiune la programele comunitare. Ţările candidate şi potenţial candidate pot participa la programe comunitare în baza unor Acorduri Cadru cu UE.

Poziţii:

În viziunea vicepreşedintelui Comisiei responsabil pentru transporturi, Jaques Barrot, „conexiunile de transporturi constituie cheia legăturilor dintre oameni şi companii”. […] O asemenea comunitate a transporturilor reprezintă o modalitate concretă de încurajare a cooperării, stabilităţii şi păcii regionale”.
Europarlamentara Doris Pack, membră a EPP şi preşedintă a delegaţiei parlamentare pentru relaţiile cu Europa de sud-est, a salutat propunerile Comisiei, în special pe cele referitoare la facilitarea vizelor şi creşterea numărului de burse pentru studenţii din regiune. Ea consideră că „asistăm la un element nou în relaţia noastră cu această regiune”.
Comentând iniţiativa Comisiei, membrul ecologist olandez al comitetului europarlamentar pentru afaceri externe Joost Lagendijk, a menţionat „importanţa crucială că liderii europeni să aibă curajul să sprijine şi să apere aceste politici în regiune, chiar dacă acest fapt poate dura mai mulţi ani. El a mai adăugat că „liderii europeni trebuie să se asigure că regiunea rămâne o prioritate şi nu îşi pierde acest statut în cadrul agendei politice europene, fapt care ar putea avea consecinţe dezastruoase”.

Sursa: CE, Euractiv.ro