Gorjenii, conduşi de jurişti, ospătari
şi gestionari

Primarii care conduc destinele a mii de cetăţeni din judeţul Gorj au plecat de jos şi au ajuns sus. Unii însă au rămas tot jos, astfel încât există situaţii în care o comună este „servită” de un ospătar, „tămâiată” de edili ce au purtat robă de preoţi, sau condusă de gospodari cu rang de jurişti sau ingineri. Numai că o nouă iniţiativă legislativă face o triere a acestora, separând orzul de neghină şi impunând candidaţilor la primărie să fie… mai cu scaun la cap.

O iniţiativă legislativă care modifică Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost adoptată tacit după ce senatorii nu au reuşit să o ia în discuţie până la expirarea termenului regulamentar. Potrivit acestei iniţiative, candidaţii la funcţia de primar de comună sau oraş trebuie să fie absolvenţi de studii liceale, cu diplomă de bacalaureat, iar cei care candidează la primar de municipiu trebuie să aibă cel puţin studii superioare de scurtă durată absolvite cu diplomă, potrivit unei legi adoptate tacit de Senat. La Gorj, edilii par, la prima vedere, erudiţi şi cu studii superioare. Mai sunt însă mulţi alţii care nu au mai dorit să-şi tocească hainele din coate pe băncile şcolii şi au rămas cu studiile tot până la genunchiul broaştei.

Ospătar-şef la Aninoasa

Chiar dacă primăria din Aninoasa nu seamănă cu un restaurant, primarul Ştefan Mandia este oricum la bază ospătar-barman. Nu duce însă farfuriile la poarta localnicilor, ci acum dă ordine altora. Edilul recunoaşte că „am studii medii” dar, tot el zice, că acest lucru nu l-a împiedicat să fie şef de unitate publică pe vremuri. Totodată, în ciuda faptului că nu are studii superioare şi nici nu şi le doreşte deocamdată, Mandia este de părere că un primar trebuie să deţină studii superioare. „Sunt de acord. Aşa să fie, să aibă studii superioare”, susţine primul gospodar cu pregătire de ospătar.

Electrician, popă şi economist la Stoina

Edilul-şef de la Stoina, Constantin Vlăduţu, este multilateral dezvoltat. Electrician la bază, primarul a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi s-a apucat de Teologie în 1997. În anul 2003 şi-a luat licenţa în Teologie, obţinând nota 8,24. Legat de studiile necesare unui primar, Vlăduţu nu pune mare preţ pe acest gen de pregătire, declarând că un primar „trebuie să aibă stofă în el”. Tot purtători de sutană au fost primarul Constantin Drăghici din Teleşti şi Emilian Rusu din Dăneşti.

Juriştii colcăie pe scaunul de primar

Ştiinţele juridice i-au atras cel mai mult pe primii oameni ai localităţilor gorjene. Aşa se face că sunt mai bine de 20 de edili ce au diplomă de jurist. Printre aceştia se numără Ion Ciocea de la Bustuchin, Emil Cătănoiu de la Căpreni, Ion Dumitraşcu de la Turceni, Emil Răgman de la Prigoria, Gheorghe Cârstea de la Hurezani, Dorin Filip de la Rovinari, Florin Cârciumaru de la Târgu-Jiu, Florinel Ţuilă de la Cătunele, Ion Băluţă de la Logreşti sau Marian Rotaru de la Leleşti. Majoritatea şi-au finalizat studiile după 1989, şi chiar în timpul mandatului de primar, şi n-au profesat ca jurişti.

Maiştrii şi tehnicieni edilitari

Şcoala de maiştrii a fost o formă de învăţământ îmbrăţişată de o parte dintre edili. Un primar care şi-a tocit coatele pe băncii şcolii de maiştrii a fost Constantin Pătraşcu din Bărbăteşti, Aurel Băcanu din Vladimir, Ion Stănculete din Bumbeşti-Jiu şi Nicolae Caramete de la Runcu. Tot cu studii medii şi pregătire de tehnician sunt Constantin Pârjol din Văgiuleşti, Iuliu Călina de la Târgu-Cărbuneşti, Ion Andronescu de la Dănciuleşti, Gheorghe Corbeanu de la Godineşti. De asemenea, Ştefan Făsuescu este tehnician veterinar, iar Emil Mitru a făcut, după cum susţine, şcoala tehnică electro-mecanică aparate de măsură şi automatizări. Totodată, Elena Mosor de la Alimpeşti este tehnician agricol la fel ca şi edilul şef de la Glogova, Ion Şalapa.

Ingineri la coada vacii

Coada vacii şi ştampila primăriei au ajuns să aibă ceva în comun - inginerii zootehnişti. Prima care a plecat de la CAP şi a ajuns primăriţă este Elena Bobic, inginer zootehnist, urmată de către primarul din Padeş, Haralambie Stoicănel care are diplomă de inginer zootehnist. Altfel de ingineri mai sunt pe la Brăneşti, Plopşoru, Schela, Stejari şi Turburea.

De la catedră la primărie

Şi dascălii ocupă un loc frumos în topul clasamentului. Primari-profesori sunt la Novaci, Crasna, Câlnic, Roşia de Amaradia, Muşeteşti, Ţânţăreni şi Ioneşti, edilul acestei din urmă localităţi având Liceul Pedagogic. Pe de altă parte, sunt unii primari care mai studiază şi acum. Maria Dumitraşcu, primăriţa de la Berleşti, se chinuieşte să scape de statutul de gestionar şi să obţină o diplomă în ştiinţe juridice, fiind în ultimul an la Facultatea de Drept „Titu Maiorescu”. Fără licenţă este şi primarul din Mătăsari, Gheorghe Gaşpar, dar şi edilul de la Fărcăşeşti, Constantin Pârvulescu.

„Au ajuns toţi ciobanii primari”

Mulţi dintre edilii gorjeni sunt de părere că propunerea legislativă legată de studiile primarilor este pertinentă. În opinia lui Sorin Bucurescu, primarul de la Slivileşti, care a terminat „Dreptul”, se declară categoric în favoarea studiilor superioare. „Categoric da, pentru că au ajuns primari toţi ciobanii cu patru clase că aşa vrea Nea Ion şi cu Nea Gheorghe să-i pună primar”, susţine primul gospodar convins că o selecţie în rândul edililor este imperios necesară.
Dacă această prevedere legislativă îşi va face efectul şi va produce modificări astfel încât să ducă la o cizelare şi o profesionalizare a primilor gospodari din comună rămâne însă de văzut.

IRINEL CEURANU
IRINA IRINOIU