Universitatea lui Gorun, în conflict cu organizaţiile pentru integritate

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, numită recent de contestatarii rectorului, Universitatea Adrian Gorun, se află de ceva timp în conflict cu organizaţiile nonguvernamentale din România care militează şi monitorizează integritatea şi transparenţa în instituţiile statului. De când rectorul a emis un ordin de „secretizare” a unor documente publice, mai multe ONG-uri au considerat drept un abuz acest lucru. Centrul de Resurse Juridice a cerut Universităţii să le înainteze exact documentele instituite de rector ca fiind secrete. CRJ a adresat solicitarea în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, considerând că documentele solicitate sunt publice.

După ce Pro Democraţia şi  Transparency International şi-au exprimat indignarea faţă de faptul că rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Adrian Gorun, a emis un ordin prin care a dispus ca mai multe documente publice să fie secrete, Centrul de Resurse Juridice vrea să meargă şi mai departe.
Experţii CRJ au cerut, de curând, ca instituţia publică să înainteze, în baza Legii 544/2001, legea privind liberul acces la informaţii de interes public, exact documentele instituite ca secret de serviciu. Juriştii organizaţiei consideră că documentele sunt publice, odată ce ele se regăsesc în legea care trebuie să asigure transparenţa decizională.
„Încă nu am primit nici un răspuns din partea Universităţii. Ce-i drept, termenul prevăzut în lege încă nu s-a scurs. Noi aşteptăm cu mare interes răspunsul instituţiei publice”, a declarat Radu Nicolae, coordonatorul programului de Integritate Publică al CRJ.
Reamintim că rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Adrian Gorun, imediat ce a fost schimbat din funcţia de secretar general al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a instituit mai multe documente publice ca fiind secrete. Nota este semnată şi de fostul cancelar general al Universităţii, Dorel Chiriţescu.

Secretele lui Gorun  şi Chiriţescu

Iată ce spune nota: „Constituie secret de serviciu, următoarele documente şi acte care vor asigura regimul precizat de lege”. Şi de aici avem enumerarea: „documentele şi actele financiar-contabile, documentele şi actele referitoare la faptele premergătoare şi desfăşurarea operaţiunilor de achiziţii, documentele şi actele secretariatului, atât ale compartimentelor cât şi ale Rectoratului, hotărârile organelor colegiale până la faza publicării, documentele întocmite de comisiile pe probleme până la finalizarea şi publicarea acestora, documentele de personal şi dosare de personal, inclusiv ştatele de funcţii, documentele de audit, care prin publicarea lor încalcă prevederile constituţionale, corespondenţa cu alte instituţii publice, delegaţiile interne şi externe, reclamaţiile şi sesizările, fişele de magazie şi dispoziţiile privind organizarea şi funcţionarea instituţiei”. Acestea sunt acte cu regim strict secret, în opinia celor doi conducători ai Universităţii. ONG-urile sunt de altă părere care vor să-şi argumenteze cele susţinute, motiv pentru care susţin că merg până la capăt.

GABRIELA MLADIN

Primul precedent din judeţ

Taxa auto, câştigată în instanţă de un gorjean

Gorjeanul care a dat în judecată statul român pentru a-i fi restituită taxa auto a câştigat procesul în primă instanţă. Adrian Marinescu, avocat în cadrul Baroului Gorj, nu s-a împăcat cu ideea că statul i-a luat bani pentru a-şi înmatricula autoturismul. Astfel, a intentat proces statului român şi l-a câştigat. „Tribunalul mi-a admis acţiunea cu recurs, ceea ce înseamnă că, în primă fază, am câştigat, urmând ca recursul să se judece la Curtea de Apel Craiova”, afirma Marinescu. Trebuie spus că avocatul a plătit 558 de euro drept taxă de primă înmatriculare pentru autoturismul marca Renault Megane Sedan, achiziţionat anul trecut. Gorjeanul este hotărât să câştige procesul, pentru aceasta, zice el, fiind dispus să meargă chiar şi la Curtea Europeană de la Strasbourg. De menţionat că primul român care a şi-a câştigat valoarea taxei auto în instanţă a fost un bărbat din Arad, la sfârşitul anului trecut. Tribunalul Arad i-a dat atunci câştig de cauză, motivând că regimul juridic este discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din comunitatea europeană, de vreme ce acestea au fost deja înmatriculate.

(I.C.)

De 8 Martie,

Şoferiţele au liber la parcarea interzisă

Femeile ce se vor afla la volanul autoturismului în ziua de 8 Martie vor putea parca chiar şi în locurile interzise din municipiul Târgu-Jiu. Indulgenţa vine din partea Primăriei Târgu-Jiu care a stabilit ca, de Ziua Femeii, reprezentantele sexului frumos să nu mai fie penalizate de cei care blochează roţi sau ridică maşinile. Cu alte cuvinte, Ramona Evulescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Jiu, spune că, de 8 Martie, „compartimentul de blocaje roţi şi ridicare autoturisme oprite neregulamentar va manifesta o mai mare îngăduinţă faţă de reprezentantele sexului frumos care nu respectă regulile privitoare la oprirea, staţionarea sau parcarea autoturismelor pe domeniul public”. Administraţia locală  nu le-a uitat nici pe doamnele sau domnişoarele care nu posedă un mijloc de transport, oferindu-le acestora călătorii gratuite cu mijloacele de transport aparţinând societăţii de transport urban din oraş. „În această zi de sărbătoare, toate femeile vor putea circula gratuit pe mijloacele de transport în comun ale SC Transloc SA, iar conducătoarele auto vor fi scutite de plata taxei pentru parcare în parcările cu plată aflate în administrarea Direcţiei Publice de Patrimoniu”, a conchis reprezentanta administraţiei municipale Târgu-Jiu.

(I.C.)

Hahalerele

Am vorbit adeseori despre oameni de nimic,
Cărora, de le zic proşti, să fiu sincer, îi ridic,
Dacă le zic haimanale, papagali sau derbedei,
Ar însemna ca să fiu mult, prea mult gentil cu ei!
Dacă le zic prostovani, fraieri, huseni sau ciumeţi,
Înseamnă că îi consider oarecum nişte isteţi...
Am vrut să le zic asini, am vrut să le zic măgari,
Găinari, netoţi, nerozi, înapoiaţi, cioflingari,
Dar îi laud spunând asta, ar suna totuşi frumos,
Merită tratat altcumva, caracteru’ lor jegos!
Hahalere-am să le spun, respectându-mi maniera,
Inspirându-mă oleacă şi oieru’ din Pipera.

Aceşti patrupezi obraznici, aceşti ordinari stupizi,
Niciodată nu-i găseşti teferi, proaspeţi şi lucizi.
Umblă mahmuri, stau prin cârciumi, când ies de-acolo afar’,
Inerent îşi etalează caracteru’ lor murdar;
Ei nu sunt buni de nimic, obştea deloc n-o ajută,
Însă mint de rup pamântu’ ducând oamenii-n derută.
Spun minciuni despre primari, dau cu picioru-n dreptate,
Chiar dacă edilii obştei sunt oameni de calitate.
Manipulează la oameni ducându-i în eroare,
Călcând cu dezinvoltură adevărul în picioare.

Umblă cu cioara vopsită inventând numai minciuni,
Derutând terţe persoane, că ei au făcut minuni.
În loc să-şi vadă de treabă, că au multe de făcut,
Mint la lume verzi ş-uscate, lucruri de neconceput!...
Însă lumea i-a cipcit şi-i socotesc ca atare:
Ca pe nişte hahalere, nu ca oameni de onoare!

NELU POCHEA