Problema Kosovo, dezbătută de mai-marii Europei

Site-ul de informaţii europene, Euractiv.ro, a făcut o analiză a modului în care oficialii europeni privesc problema provinciei Kosovo. Deputaţii europeni au avut săptămâna trecută o dezbatere privind implicaţiile pe care le are declararea unilaterală a independenţei provinciei. La dezbatere au luat cuvântul şi mai mulţi europarlamentari români şi au participat şi reprezentanţi ai Consiliului şi Comisiei.

Consiliu

„Uniunea Europeană a anunţat, în 2003, că ţările din Balcanii Occidentali vor deveni State Membre ale Uniunii. A sosit vremea să ne amintim aceste angajamente şi să facem ceva pentru ţările din regiune”, a declarat Ministrul Sloven de Externe, Dimitrij Rupel, reprezentant al Consiliului.
Forumul UE-Balcanii de Vest, care urmează să fie organizat în Slovenia în martie, va constitui un pas important ce va aborda problema cooperării regionale în diverse arii de activitate. Abolirea gradată a cerinţelor de vize în regiune constituie o problemă-cheie, a spus el.
Ministrul Sloven a precizat că Uniunea a anunţat deja că va trimite în Kosovo o misiune Europeană. „Stabilirea relaţiilor cu Kosovo va fi, însă, de competenţa fiecărui Stat Membru”. „Uniunea are nevoie de Serbia, iar Serbia are nevoie de Uniune”, a mai declarat Rupel. „A sosit timpul pentru un dialog adevărat între sârbii şi albanezii din Kosovo, între Serbia şi Kosovo, între Serbia şi Uniunea Europeană”, a spus el.
Cazul Kosovo este „cu adevărat unic”, deoarece comunitatea internaţională a trebuit să intervină şi să protejeze zona din motive umanitare, iar provincia a devenit protectorat. Trebuia găsită o nouă formulă, dat fiind că Serbia nu avea autoritate în provincie din 1999, iar populaţia din Kosovo a suferit epurare etnică, oprimare şi dezastru umanitar.

Comisie

Comisarul European pentru Extindere, Olli Rehn, a făcut cunoscută Parlamentului poziţia instituţiei pe care o reprezintă, în privinţa Kosovo. „Duminica trecută, Kosovo şi-a declarat independenţa într-un climat de demnitate. În declaraţia sa, Kosovo s-a angajat să respecte pe deplin drepturile sârbilor din teritoriul său”.
Miniştrii Europeni de Externe au răspuns, luni, cu o poziţie comună care a fost esenţială „pentru a permite Uniunii să ghideze cu succes procesul de stabilizare în curs în Balcanii Occidentali şi să contribuie la definitivarea statutului Kosovo. Ca şi Rupel, Rehn a declarat că situaţia din Kosovo constituie un caz special. Câteva State Membre au recunoscut Kosovo, iar Rehn şi-a exprimat speranţa că şi alte state vor proceda la fel.
Comisia Europeană, a spus Rehn, se pregăteşte să-şi joace rolul, iar la 5 martie va propune măsuri concrete pentru întreaga regiune. „Ştiu că este un moment dificil pentru Serbia”, a adăugat Rehn. „Sunt conştient de importanţa istorică pe care o are Kosovo pentru poporul sârb. Totuşi, cred că a venit timpul să întoarcem pagina, să lăsăm trecutul şi să privim spre viitor. Şi viitorul Serbiei este în Europa. Serbia şi întreaga regiune are perspectiva de aderare la Uniunea Europeană”.

Grupările politice

Doris Pack (PPE-DE, DE) s-a referit la inevitabila independenţă a zonei Kosovo, dar şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la soluţia găsită. „Nu este vorba de un atac la adresa Serbiei”, a spus ea, exprimându-şi, însă, temerea că „vor apărea probleme”.
Jan Marinus Wiersma (PSE, NL): „Deşi grupul meu a dezbătut intens pe tema Kosovo, a trebuit să acceptăm pur şi simplu realitatea de la faţa locului”. Recunoaşterea Kosovo „este de competenţa Statelor Membre”, dar Parlamentul European are un rol important în viitorul unui Kosovo multi-etnic.
Annemie Neyts-Uyttebroeck (ALDE, BE) a menţionat situaţia din Belgia şi l-a încurajat pe Ministrul Sârb de Externe să analizeze acest exemplu. Ea a regretat faptul că Ministrul sârb de Externe a reafirmat „poziţia tradiţională Sârbă, fără orice urmă de înţelegere”, şi a amintit de cele trei miliarde de euro investite de Uniune în Kosovo şi de nevoia de investiţii suplimentare.
Joost Lagendijk (Verzi/ALE, NL): „Ceea ce s-a întâmplat este consecinţa inevitabilă a evenimentelor din 1999, când zeci de mii de kosovari au fost ucişi, în prezenţa trupelor ONU (...) am văzut cât este de supărată Serbia şi cât de agresiv a fost Ministrul Sârb de Externe  - aceasta poate fi de înţeles (..) După euforia iniţială, kosovarii vor trebui să-şi asume responsabilităţile. Relaţiile corecte cu minorităţile nu trebuie să existe doar pe hârtie. Trebuie să recunoaştem: Kosovo îşi are viitorul într-un cadru European”.

Eurodeputaţi români

Sorin Frunzăverde (PPE-DE): „După 20 de ani de confruntări politice şi militare în Balcani, ne întrebăm astăzi dacă declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo este legală şi oportună. Soluţia Kosovo nu este nici legală nici oportună. Nu este legală pentru că nu există nici un principiu de drept internaţional care să justifice actul politic de la Priştina”. „Soluţia Kosovo nu este nici oportună, pentru că poate crea un precedent periculos nu pentru Statele Membre ale Uniunii Europene sau ale NATO, nu pentru România şi Slovacia, care au legislaţii moderne şi emancipate în materie de minorităţi. Precedentul este periculos însă în cazul Abhaziei, Osetiei de Sud şi mai ales al Transnistriei, zone unde conflictele îngheţate au aceeaşi vechime cu cel din Kosovo, şi de asemenea pentru alte regiuni din Balcani, locuite de importante minorităţi”. „În egală măsură însă, inoportunitatea soluţiei Kosovo vizează şi Uniunea Europeană: se spune adesea că Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma. În acest caz, Balcanii au produs mai multă istorie decât poate consuma Uniunea Europeană. Dovada o reprezintă poziţiile noastre divizate în legătură cu declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo. România nu recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, iar delegaţia română din grupul PPE-DE susţine poziţia naţională”.
Adrian Severin (PSE): „Unii pretind că ar trebui să lăsăm problema recunoaşterii statului, când vorbim despre Kosovo, şi să ne referim, mai degrabă, la recunoaşterea realităţii. Realitatea este că, după declararea sa de independenţă, Kosovo nu este nici independent, nici capabil să fie un stat independent pe termen lung. A fost şi va rămâne protectorat. Realitatea este că Uniunea Europeană este divizată între aşa-numiţii realişti şi aşa-numiţii legalişti. Realitatea este că prin denumirea cazului Kosovo drept un „caz special”, admitem faptul că dreptul internaţional este ori insuficient, ori inadecvat, şi încercăm atunci să găsim soluţii în afara legii. Cred că acesta nu este nici obiectivul nici valoarea de bază a Uniunii”.
Ioan Mircea Paşcu (PSE): „Diferenţa dintre acţiunile externe ale Uniunii Europene şi alţi actori internaţionali constă în respectarea legalităţii internaţionale şi a deciziilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Mi-e teamă că încurajând şi recunoscând independenţa Kosovo în afara legalităţii internaţionale şi a ONU, această caracteristică a acţiunii externe a Uniunii Europene devine chestionabilă, dacă nu chiar imposibil de susţinut. Personal, sper sincer că nu vom trăi ziua în care să regretăm decizia de a recunoaşte independenţa Kosovo, aşa cum a fost luată aceasta”.
Ramona Nicole Mănescu (ALDE) a arătat într-o declaraţie de presă că „Uniunea Europeană a jucat un rol decisiv în evoluţia situaţiei din Kosovo şi, ca urmare, trebuie să îşi asume în continuare responsabilitatea. Statele care au recunoscut Kosovo au datoria morală de a ajuta acest stat; aştept prezentarea unui program de măsuri concrete în acest sens, altfel recunoaşterea Kosovo e o ipocrizie”.
Eurodeputatul a ţinut să accentueze importanţa cooperării regionale: „Sper ca statele membre din regiune: Slovenia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia să se pună de acord asupra unei poziţii comune şi asupra unui plan comun de acţiune. Decizia trebuie să fie bazată pe argumente ce ţin de situaţia concretă din Kosovo, şi pe reglementările internaţionale, nu pe raţiuni subiective, dictate de situaţia internă a acestor state”.
Renate Weber (ALDE) a spus: „Deplâng faptul că Uniunea Europeană, de la care toţi avem aşteptări uriaşe în ceea ce priveşte rolul pe care poate şi trebuie să-l joace în relaţiile internaţionale, nu a reuşit să aibă un punct de vedere comun în chestiunea recunoaşterii Kosovo, dar este clar că şi Concluziile Consiliului Uniunii din 18 februarie 2008 şi atitudinea statelor membre care deja au recunoscut noul stat respectă dreptul internaţional. Această recunoaştere demonstrează în acelaşi timp angajamentul şi responsabilitatea lor pentru stabilitatea în zonă şi pentru că procesul de tranziţie al noii ţări, de apariţie şi consolidare a noilor instituţii, să se petreacă în conformitate cu regulile democratice şi cu respectarea drepturilor omului. Evident, statul Kosovo are el însuşi obligaţia ca, în conformitate cu dreptul internaţional, să respecte drepturile omului, drepturile minorităţii sârbe şi ale celorlalte minorităţi”.
Weber a mai arătat: „În contextul apariţiei unui nou stat şi al problemelor cu care acesta se  confruntă,  România ar putea să joace un rol semnificativ prin transferul de expertiză pe care îl are în relaţia cu propriile sale minorităţi şi să devină un factor important în evoluţia democratică a noului stat kosovar. Nu în ultimul rând, ar fi firesc ca parteneriatele strategice pe care România le-a încheiat prin preşedintele statului cu SUA, Marea Britanie, Franţa, care au recunoscut deja statul Kosovo, să se regăsească într-o poziţie comună într-un moment de asemenea importanţă cum este apariţia unui nou stat şi asistenţa acordată acestuia pentru a deveni un factor de stabilitate în Balcani”.

Europa, afectată de recesiune?

În contextul crizei de pe pieţele financiare şi a recesiunii din SUA, Comisia Europeană şi-a redus considerabil prognoza privind creşterea economică în acest an. Potrivit unui raport intermediar, creşterea Produsului Intern Brut nu va depăşi în cele 27 de state membre 2 la sută. Comisia apreciază de asemenea că procesul de scumpire se va accelera. Comisarul european pentru economie şi probleme monetare, Joaquin Almuna, a declarat, la Bruxelles, că Europa începe să simtă efectele evoluţiilor negative la scară globală.

La început de an, perspectivele economice globale pentru 2008 sunt neobişnuit de incerte. Economiile ţărilor europene au făcut faţă destul de bine dificultăţilor survenite, dar, potrivit ultimelor previziuni economice, ne putem aştepta la o încetinire a creşterii economice şi la o creştere a ratei inflaţiei.
În opinia comisarului pentru afaceri economice şi monetare, Joaquín Almunia, cea mai bună soluţie pentru Europa este „să menţină ritmul reformelor structurale, să continue aplicarea unor politici macroeconomice solide şi stabile şi să ia rapid măsurile care se impun în faţa crizei financiare, aşa cum s-a convenit”.
În cazul celor mai mari şapte economii ale UE (Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit, Spania şi Ţările de Jos), tendinţa de scădere va fi de scurtă durată, cu condiţia ca economia americană să se redreseze rapid. Se aşteaptă ca tendinţa de creştere să revină în cea de-a doua parte a anului 2008.
Creşterea preţurilor la alimente şi energie au condus la creşterea recentă a ratei inflaţiei – de la 2,3% în 2007, la 3,2% în ianuarie 2008. Până la sfârşitul acestui an, rata inflaţiei ar trebui să revină la aproximativ 2,5%, dacă aceste preţuri ating din nou pragul normal.
În căutarea unei surse de creştere economică, Uniunea Europeană consideră că provocarea lansată de acţiunile de reducere a emisiilor de CO2 ar putea crea noi oportunităţi de afaceri. Ediţia din acest an a summitului european de afaceri va fi o ocazie pentru preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, de a se alătura întreprinderilor, liderilor politici, ONG-urilor şi reprezentanţilor mass-mediei şi ai mediului universitar pentru a-şi împărtăşi viziunile şi soluţiile cu privire la schimbările climatice, la problematica energiei şi la ecoinovare.

Europenii vor salarii mai mari cu preţul creşterii inflaţiei

Chiar dacă oficialii de la Bruxelles au avertizat că nu este momentul unor majorări salariale, sindicatele pretind remuneraţii mai mari pentru angajaţii europeni. Sindicatul siderurgiştilor germani, IG Metall, a reuşit să obţină o majorare salarială de 5,2% pentru angajaţii din sectorul metalurgic. Succesul lor a determinat Confederaţia Europeană a sindicatelor din Comerţ (ETUC) să anunţe proteste de amploare pentru a obţine remuneraţii mai mari pentru membrii săi.
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a avertizat că măririle salariale vor alimenta inflaţia, ajunsă deja la niveluri foarte ridicate în majoritatea statelor europene. Comisia Europeană a anunţat că estimează o încetinire a creşterii economice la 1,8% anul acesta, comparativ cu 2,7% în 2007, şi că indicele scumpirilor va depăşi cu mult obiectivul stabilit de BCE. Majorarea preţurilor de consum în cele 15 state din zona euro, creştere pe care BCE urmăreşte să o menţină sub nivelul de 2%, va atinge o medie de 2,6% în acest an, faţă de 2,1% în 2007.
Sursa: Euractiv, Comisia Europeană

Drepturilor artiştilor interpreţi şi drepturile de autor - o nouă perspectivă

Charlie McCreevy, comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, doreşte să consolideze protecţia drepturilor artiştilor interpreţi şi să readucă în discuţie problematica perceperii drepturilor de autor în domeniul muzicii.
În sectorul muzical european, nu toate categoriile de artişti se situează pe picior de egalitate. În prezent, artiştii interpreţi beneficiază de o protecţie a drepturilor de reproducere şi de difuzare timp de 50 de ani -  o durată cu mult inferioară celei acordate compozitorilor şi scurtă, ţinând cont de evoluţia demografică. În cazul compozitorilor, această protecţie este valabilă pe toată durata vieţii şi încă 70 de ani după moartea lor.
Mii de muzicieni şi interpreţi din anii 1950 şi 1960 riscă astfel să fie privaţi, în următorii zece ani, de taxele pe care le primesc astăzi pentru fiecare difuzare a înregistrărilor lor pe calea undelor. Ori, pentru artiştii cei mai puţin cunoscuţi, aceste taxe reprezintă adesea singurul venit.
Prin urmare, Comisia intenţionează să propună o prelungire, de la 50 la 95 de ani, a perioadei de protecţie a drepturilor de reproducere şi de difuzare de care beneficiază artiştii interpreţi europeni. De asemenea, Comisia propune ca artiştii interpreţi să-şi poată schimba casa de discuri, în situaţia în care aceasta nu doreşte să reediteze o înregistrare pe o durată prelungită.
Iubitorii de muzică pot sta liniştiţi, pentru că aceste măsuri nu ar trebui să aibă niciun efect asupra preţurilor de consum.
De asemenea, comisarul McCreevy propune o nouă abordare privind perceperea drepturilor de autor şi, în special, privind modul de colectare şi utilizare a taxelor pentru a compensa utilizarea copiilor private (reproducerea unei opere pentru uz personal). Pentru a obţine soluţii concrete, dl McCreevy a hotărât să lanseze o consultare a tuturor părţilor interesate din acest sector.