Despăgubiri pentru târgujienii deposedaţi abuziv de imobile

Mai bine de o mie de cetăţeni au depus notificări la Primăria Târgu-Jiu prin care solicitau restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv. Rămaşi fără case în perioada anilor cuprinsă între sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi Revoluţia din 1989, un număr de 1194 de târgujieni au solicitat despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv. Astfel, după cum afirmă Constantin Răduţoiu, şeful Serviciului Juridic şi Contencios, în anul 2006, la nivelul Primăriei Târgu-Jiu, au fost emise un număr de 178 de dispoziţii. Dintre acestea, nouă dispoziţii prevăd restituirea în natură a imobilelor, în timp ce alte şase restituirea atât în natură cât şi acordarea de despăgubiri. De asemenea, pentru alţi doi târgujieni au fost emise dispoziţii de compensare cu alte bunuri şi de acordare a despăgubirilor. În total, au fost eliberate 150 de dispoziţii de propunere de acordare a despăgubirilor, după cum afirmă Constantin Răduţoiu. Acesta mai spune că majoritatea celor care au făcut cereri în baza Legii nr. 10/2001 au solicitat restituirea în natură. Doar că, spune şeful Serviciului Juridic Contencios, acest lucru nu este întotdeauna posibil deoarece în multe locuri au fost ridicate blocuri de locuinţe. De menţionat că, profitând de aceeaşi lege, unii târgujieni au găsit de cuviinţă să solicite chiar şi terenul de sub Tribunalul Gorj.

IRINEL CEURANU

Situaţie complicată la UATAA Motru

După 10 ani, 2 luni şi 15 zile, timp în care Ilie Schintee a fost director sau manager la SC UATAA, la recomandarea AVAS, Dan Ilie Morega, reprezentantul acestei structuri guvernamentale, l-a pus pe liber. Schintee n-a fost însă niciodată angajatul unităţii pe care o conducea, ci al SNLO cum este şi acum. El ştia că în scurtă vreme SC UATAA SA va trece de la AVAS la autorităţile locale şi a încercat o repliere în sectorul privat, prilej cu care şi-a desemnat încă din februarie succesorul, în persoana inginerului Dragoş Croitoru. În bună înţelegere cu primarul Dorin Hanu s-au întocmit scrisorile de recomandare către AVAS, iar Schintee a cochetat cu omul de afaceri Nicu Sarcină pentru conducerea SC U.R. Motru, unitate falimentară anul trecut, dar cumpărată de omul de afaceri gorjean anul acesta. Cert este că Sarcină şi-a numit alt conducător şi că Schintee s-a reîntors la SC UATAA Motru SA.

Directivă AVAS

Primarul Hanu se arată contrariat de acţiunile lui Morega: „Nu m-a întrebat nimic, a pus în aplicare o directivă a AVAS şi atât. Cred că treburile s-au încurcat undeva între primărie şi minister, cu concursul domnului Schintee, care mi l-a recomandat pe Croitoru, pe care noi la rândul nostru l-am confirmat către AVAS pentru perioada de tranziţie până la preluare”. La rândul său, senatorul Ilie Petrescu a confirmat această ipoteză.
În schimb, Schintee a declarat: „Dacă mă schimbă la recomandarea unui politician, am şi eu mândria mea. Nu mai pot accepta revenirea la conducerea unităţii atunci când SC UATAA SA Motru va trece de Consiliul Local”. Amănuntele nu sunt legate doar de orgolii ci şi de salariu. Într-o structură administrativă locală, indemnizaţia lui Schintee s-ar diminua considerabil, fiind stabilită de lege, ci nu de negocieri. În plus, fostul manager ar pierde şi calitatea de consilier local, pe care o deţine în prezent.
Marian Urucu, preşedintele desemnat al noului consiliu de administraţie, cunoaşte situaţia reală a unităţii care va intra cu activul şi pasivul ei în patrimoniul public local în cel mult o lună de zile.

Ameninţări cu greva

După ce s-au temut ani în şir de conducătorul lor, care a restructurat unitatea şi a concediat mai mult de jumătate din personal, sindicaliştii de la SC UATAA SA s-au prezentat ieri la primar şi au ameninţat cu greva, cu stoparea furnizării de apă şi agent termic. Populaţia este şi ea neliniştită la aflarea veştii schimbării lui Schintee, căruia nu-i poate reproşa prea mult, ci dimpotrivă îi recunoaşte tenacitatea, în condiţiile în care SC UATAA a furnizat apă şi căldură când datoria medie pe apartament trece de 1.000 lei. În timpul mandatului lui Schintee, pe baza unui studiu s-a mărit cantitatea de energie facturată populaţiei cu 30% prin hotărâre de Consiliu local. Actul era necesar pentru ca SC UATAA SA să poată obţine anual subvenţii de la Guvern. Greul plăţilor imediate a trecut pe agenţii economici şi pe instituţiile de stat care au acumulat an de an datorii. Şcolile au anul acesta un buget de 3.400.000 lei, dar şi o datorie fără penalităţi de la SC UATAA SA Motru de 3.1000.000 lei; Spitalul aproape 1.000.000 lei, iar populaţia peste 8.000.000 lei. Ca să limiteze la rândul lor datoriile SC UATAA, Schintee, Hanu şi Petrescu au obţinut construirea grupului de cogenerare de 4,5 MW, grup care ar fi trebuit să funcţioneze în decembrie anul trecut. Nu a fost să fie; turbina este încă la Bucureşti, iar modificările liniei de transport al curentului electric produs de grupul de cogenerare nu sunt gata. Două şcoli - Colegiul Tehnic şi Şcoala Generală nr. 2 - şi-au montat giga-calorimetre şi consumul a scăzut până la 30%. Dacă în oraş s-ar fi montat instrumente de măsură, mai ales iarna aceasta, consumul ar fi fost foarte mic. Cum-necum, Schintee a gestionat o unitate grea, care consumă aceeaşi cantitate de combustibil indiferent de numărul şi mărimea consumatorilor. El a condus lucrări de reabilitare pe o uzină şi o reţea veche şi neperformantă. A reuşit să crească randamentul şi să menţină preţurile la apă şi agent termic şi din acest punct de vedere îl regretă populaţia, deşi uneori a luat măsuri dure. Şi noul preşedinte al C.A. va trebui să ia, împreună cu membrii acestui organism, o măsură la fel de dură ţinând cont că tranziţia este scurtă. Ieri trebuia să se întrunească Consiliul de Administraţie al SC UATAA, însă, din cauza absenţei unui membru, acesta nu s-a mai ţinut.

C. BUNILĂ

Scandal la Autoritatea de Sănătate Publică Gorj

Orgoliile angajaţilor din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj provoacă un nou scandal în sănătatea gorjeană. Directorul financiar contabil al ASP, Ligia Argintaru a reclamat faptul că fosta directoare financiar contabilă a aceleiaşi instituţii a adus unităţii un prejudiciu de 30 de lei. „Am primit un referat în care îmi este adus la cunoştinţă faptul că economista Carmen Botănel şi conducătorul auto Filimon Comănescu s-au deplasat la Ministerul Sănătăţii şi au întocmit foi de parcurs pentru două zile, în loc de una, după cum susţine Ligia Argintaru, directorul financiar contabil”, declară şeful ASP, Aristică Moroşanu. Imediat, directorul ASP a dat curs acestui referat şi s-a format o comisie de disciplină care să o cerceteze pe economista Carmen Botănel pentru că a devalizat instituţia cu 30 de lei. De asemenea, o anchetă se va desfăşura şi în cazul şoferului Filimon, cel care a însoţit-o pe economistă la Minister. Contactată telefonic, Carmen Botănel susţine că a stat la Bucureşti două zile şi nu una singură cum insinuează actuala directoare financiar contabilă. De menţionat că în timp ce se fac anchete şi comisii de disciplină pentru 30 de lei, numeroşi medici din spitalele gorjene primesc legal sume mult mai mari, fără ca nimeni să-i tragă la răspundere.

(I.C.)

Ajutor pentru copiii defavorizaţi

Pentru Sărbătorile Pascale, Liga Studenţilor din Universitatea ,,Constantin Brâncuşi” (LSUCB), în colaborare cu Asociaţia „Speranţă pentru Viitorul României” şi Direcţia Publică pentru Solidaritate Socială, va demara o campanie de strângere de fonduri care să vină în sprijinul mamelor şi copiilor cu grave probleme sociale, de natură materială şi financiară. Acţiunea se va desfăşura în perioada 26 martie - 6 aprilie şi este denumită ,,Paştele noastre, speranţă şi pentru copiii defavorizaţi”. Studenţii vor oferi cadouri copiilor defavorizaţi, identificaţi de Direcţia Publică pentru Protecţie Socială, în preajma Sărbătorilor de Paşte. În acest sens se doreşte o sensibilizare a populaţiei prin desfăşurarea de campanii de acest gen, orientate spre cei mai puţin norocoşi dintre noi, care merită să se bucure de bunăvoinţa şi de căldura sărbătorilor. Pentru cei care doresc să ajute pe cei nevoiaşi se vor înfiinţa puncte de informare şi de colectare a fondurilor în incinta Universităţii,,Constantin Brâncuşi”.

ANA-CORNELIA ANDREI

Mieii nu se vor mai tăia în zăvoiul Ploştina

Tradiţia tăiatului mieilor de Paşti în zăvoiul Ploştina se întrerupe anul acesta, datorită unei decizii a Direcţiei Sanitar Veterinare Gorj, care a selecţionat un abator din apropierea acestei locaţii şi l-a autorizat pentru tăierea mieilor. „Am luat măsuri să informăm populaţia în legătură cu tăiatul mieilor şi vom veghea ca totul să fie în ordine. Nu cred că vom înregistra o criză a cărnii de miel de Paşti, deoarece abatorul selecţionat corespunde din punct de vedere al capacităţii şi condiţiilor igienico sanitare”, a declarat primarul municipiului Motru, Dorin Hanu. Specialiştii primăriei nu recomandă populaţiei cumpărarea în viu a mieilor şi sacrificarea lor pe teritoriul municipiului, pentru a proteja o parte a populaţiei de spectacole macabre.

(C.B.)

Un nou abator autorizat pentru sacrificarea mieilor

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Gorj a autorizat, miercuri, un nou abator pentru sacrificarea mieilor, amplasat pe teritoriul în localităţii Runcu. Este al patrulea abator din Gorj avizat sanitar veterinar în scopul amintit, dar numai pe o perioadă de 10 zile. El va funcţiona alături de cele două din municipiul Târgu-Jiu şi unul în municipiul Motru. Medicul Ion Iliuţă, directorul executiv al DSVSA Gorj, a declarat că, în cadrul unei recente şedinţe de instruire cu administratorii unităţilor de tăiere şi ai celor de vânzare cu amănuntul, s-a stabilit că în abatoare vor fi achiziţionaţi numai miei şi iezi identificaţi cu crotalii şi însoţiţi de documente sanitar veterinare, conform legislaţiei în vigoare, care vor fi sacrificaţi sub supraveghere sanitar veterinară.

(R.P.)

Un sfert din populaţie este la pensie

Aproape un sfert din populaţia stabilă a judeţului Gorj este constituită din pensionari. Conform datelor statistice de la Casa Judeţeană de Pensii Gorj, în prezent sunt în plată aproape 92.000 de pensionari dintr-un total de peste 380.000 de locuitori înregistrat la recensământul din 2002. Din totalul pensionarilor, peste 47.600 sunt femei şi peste 44.200 bărbaţi.

(R.P.)

Mitropolitul Olteniei, la Târgu-Jiu

Înalt Prea Sfinţitul Teofan, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, va oficia taina Sfântului Maslu în Târgu-Jiu. Mâine, cu începere de la orele 16:00, la Parohia din Sâmbotin, comuna Schela, Mitropolitul Olteniei va ţine slujba Sfântului Maslu. „Este a şaptea Taină a Bisericii în care, prin rugăciunile preoţilor şi ungerea cu untdelemn sfinţit a părţilor însemnate ale trupului, credincioşii dobândesc vindecarea de bolile trupeşti şi sufleteşti”, a declarat protopopul Vasile Vlădoiu. Întrucât această slujbă trebuie oficiată de şapte, cinci, trei sau cel puţin doi preoţi, Înalt Prea Sfinţitului Teofan i se vor alătura protopopul Vasile Vlădoiu şi Marius Trică, părinte paroh în satul Sâmbotin. Partea văzută a Sfântului Maslu constă în rugăciunea rostită de şapte ori pentru vindecarea bolnavului de neputinţa trupească şi sufletească, în untdelemnul sfinţit de preoţii slujitori ai Tainei şi ungerea cu el de şapte ori a trupului bolnavului, a mai spus Vlădoiu. Urmările Sfântului Maslu sunt vindecarea de bolile trupeşti şi sufleteşti şi iertarea păcatelor pe care bolnavul ar fi uitat să le mărturisească la Sfânta Spovedanie. Sfântul Maslu poate fi primit de ori de câte ori credinciosul se simte încărcat de boli sau păcate. În ziua de Florii, la parohia Sfânta Treime (Piaţa Mică) din Târgu Jiu va avea loc slujba Arhierească sub protia Mitropolitului Olteniei. De asemenea, acesta va participa şi luni, în seara deniei, la slujba parohiei din Rovinari. „Sărbătoarea Floriilor ne aduce aminte de intrarea triumfală a lui Iisus în oraşul Ierusalim. Este sărbătorită în fiecare an cu o săptămână înainte de Paşte şi se mai numeşte Duminica Stâlpărilor”, declarat Vasile Vlădoiu.

CLAUDIA PÂRVAN

Procesul de recalculare a pensiilor, la final

Procesul de recalculare a dosarelor de pensie depuse în judeţul Gorj se apropie de final, fiind soluţionate aproximativ 99,38% dintre solicitări. Directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii, Rodica Ghimişi, a declarat că pe parcursul procesului de recalculare s-a constatat că pentru 22.163 de pensionari nu sunt înregistrate salariile în carnetele de muncă pentru perioada de până în anul 1963, iar în aproape toate cazurile posibilitatea dovedirii acestora prin adeverinţe este imposibilă. „De vină este legislaţia în vigoare în acea perioadă, precum şi faptul că multe unităţi s-au desfiinţat, în unele cazuri arhivele fiind distruse. Situaţia se va rezolva prin hotărâre de guvern, prin înlocuirea salariului minim cu salariul mediu pentru perioadele cuprinse între 1.09.1947-01.01.1963”, a menţionat Rodica Ghimişi.

(C.P.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Spital Motru IV

V-aţi săturat de budele de la Spitalul din Motru?! Şi noi! Aşa că deocamdată, e ultima pe care o dăm din această instituţie. Fireşte nu e buda unor pacienţi, ci se află pe undeva prin Policlinică şi e destinată personalului medical. Se şi vede acest lucru datorită curăţeniei ce domină aici. Va mai curge însă multă apă pe Motru până când astfel de bude vor deveni o obişnuinţă. Până atunci, poate vor fi dotate şi cu hârtie igienică. Din punctul acesta de vedere cred că medicii din Motru au alergie la hârtia igienică pentru că nu prea o folosesc…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj