Elev bătăuş neidentificat

Identitatea elevului care l-a agresat pe profesorul de matematică de la Colegiul „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, Petre Catrinoiu, nu a putut fi stabilită până în prezent. Din această cauză, cadrele didactice au solicitat ca ancheta să fie efectuată de poliţie, în primul rând pentru a identifica agresorul. Profesorul agresat a declarat imediat după conflict că elevul care l-a bătut este Cosmin Budică, însă agresorul avea cagulă pe faţă. Profesorul a fost bătut în scara blocului unde locuieşte, fiind atacat cu un spray lacrimogen şi lovit violent cu pumnii în faţă. În urma agresiunii, profesorul s-a ales cu trei dinţi rupţi. După incident, profesorul de matematică Petre Catrinoiu a declarat că, după voce, l-a recunoscut pe agresor, indicându-l pe elevul Colegiului „Tudor Vladimirescu” Cosmin Budică. Elevul s-a apărat, precizând că la acea oră se află într-un cabinet stomatologic. Pentru că incidentul nu s-a petrecut în incinta unităţii de învăţământ, Inspectoratul Şcolar nu poate desfăşura o anchetă. Inspectorul general şcolar Liviu Andrei a precizat că, după ce poliţia îşi va finaliza ancheta, vor lua şi ei măsurile necesare: „În acest caz este vorba despre exmatriculare, însă până nu cunoaştem cu exactitate identitatea elevului nu putem aplica măsura. Este cuvântul profesorului contra cuvântul elevului”. Profesorul Catrinoiu a obţinut din partea medicilor legişti un certificat cu 15 zile de îngrijiri medicale, depunând plângere la poliţie.

GABRIELA MLADIN

Investiţie prioritară pentru judeţ

Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a cerut Hidroelectrica să facă demersurile necesare pentru reluarea lucrărilor de amenajare a râului Jiu pe sectorul Valea Sadului. Abandonarea acestor lucrări pe raza comunei Turcineşti, schimbarea configuraţiei naturale a albiei râului şi excavaţiile efectuate în această zonă de Hidroelectrica au condus la secarea fântânilor locuitorilor din Turcineşti şi la revărsări ale Jiului. „Pericolul pentru municipiul Târgu Jiu şi satul Turcineşti îl reprezintă râul Jiu pe care se găsesc o serie de investiţii ale Hidroelectrica. Insistăm ca amenajarea Valea Sadului să fie tratată ca o investiţie de gradul I. Până vineri, 30 martie, vom avea întocmit un material cu date despre stadiul investiţiei ce-l vom supune atenţiei Hidroelectrica Bucureşti astfel încât societatea să intervină cu fondurile necesare pentru realizarea cât mai urgent a investiţiei”, a declarat Călinoiu, îngrijorat de faptul că la ultimele ploi un mal al Jiului a fost gata să cedeze la Turcineşti, ceea ce ar fi dus la inundarea a sute de case.
În demersul său, preşedintele Ion Călinoiu intenţionează să obţină şi sprijinul parlamentarilor gorjeni, care să se implice în alocarea de fonduri pentru continuarea lucrărilor de la Valea Sadului. Parlamentarii au reuşit anul trecut să obţină 5 milioane de lei pentru realizarea în acest an a alimentării cu apă a comunei Turcineşti.

(I.I.)

Rromi instruiţi

Asociaţia Centrul Român pentru Comunicare (ACRC), Partida Rromilor şi Organizaţia pentru Tinerii Rromi DEL a organizat la începutul săptămânii, în localitatea Băleşti, un simpozion de informare a cetăţenilor cu privire la fondurile structurale oferite de Uniunea Europeană. „Am venit să informăm cetăţenii cu privire la fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană, respectiv fondurile europene de dezvoltare regională, fondul social european, fondul de coeziune şi fondul economic pentru agricultură”, a declarat Augustin Spineanu, reprezentant ACRC. Cei prezenţi la simpozion, persoane reprezentative ale comunei, s-au arătat, în mod special, interesaţi de subvenţiile din agricultură. „O piaţă de grâu sau o fabrică de conserve ar fi bine să se facă”, a declarat Aristică Paicu, primarul comunei. De asemenea, chiar Nelu Pavel, preşedintele Organizaţiei pentru Tinerii Rromi, a sfătuit cetăţenii să formeze o mică fermă, să se producă în toate sezoanele, să se facă un proiect la nivel de asociaţie, indiferent că este vorba rromi sau români. Mai mult, acesta a spus că odată asociaţia creată se va reduce numărul şomerilor şi al familiilor nevoiaşe. Printre probleme cu care se confruntă comuna a fost ridicată şi cea a marginalizării persoanelor de etnie rromă, rromii eprezentând aproximativ 10% din totalul populaţiei comunei. Cele trei oraganizaţii vor mai desfăşura activităţi de informare asupra fondurilor Uniunii Europene şi în localităţile Ţânţăreni, Bălteni, Bumbeşti-Jiu, Văgiuleşti, Peştişani, Samarineşti, Drăguţeşti şi Mătăsari.

CLAUDIA PÂRVAN

„Peţitori” la Termocentrala Rovinari

Un grup de investitori din Germania s-a aflat, zilele trecute, la Complexul Energetic Rovinari într-o vizită de „informare-documentare”. „Au început să vină peţitorii. Am fost vizitaţi de către reprezentanţii concernului german NBV care s-au arătat interesaţi de partea minieră şi termoenergetică dar şi de condiţiile de producere a energiei electrice, germanii sosind aici însoţiţi de o firmă de intermediere din România”, afirmă directorul CE Rovinari, Ion Dondera. Acesta mai spune că nu este primul grup de investitori care îşi arată interesul pentru Complexurile Energetice de la Gorj, alţi doritori ajungând aici şi în anii anteriori. Momentan, afirmă Dondera, lucrurile stau la fel ca şi înainte, negocierile pentru o eventuală vânzare a Complexurilor fiind purtate la nivelul Guvernului. „Au văzut şi le-a plăcut”, a fost concluzia trasă de directorul CE Rovinari, la finalul vizitei întreprinse de către delegaţia germană.

(I.C.)

Liniştea pădurii

Într-o pădure deasă, unde s-au adunat
Prea multe uscături, spun într-un habitat,
Porniţi au fost să crească din solul negru, gras,
Ciudaţii paraziţi la fiecare pas.
Deci, nu-i erau de-ajuns curabilei păduri,
Excesul adunat de hâde uscături;
Printre copacii drepţi, pe fapte mari porniţi,
Pornind pe ei în sus sugeau mulţi paraziţi.
- Pădure, - ziceau ei – am vrea să şti tu ceva;
Menirea noastră este să-ţi sugem toată seva!
Ne-ntindem dacă-i cazul, mânjim şi pădurarul,
Şi lemnele-ţi afară le slobozim cu carul!
Copacii ce-or rămâne, să fie umiliţi,
Iar noi, şi uscăciunea, statornic fericiţi!
Le zise un gorun mai răsărit în crâng:
- Lichelelor, nu merge! mârşavul plan vi-l frâng!
Voi vreţi să umiliţi mirabila pădure,
Mai rău ca fierul rece din sadica secure?
O stare sufocantă curând o să vă prindă!
- Gorunule, mai bine, „loveşte-ne”… cu ghindă!
- Aici, de răul vostru, nu are loc o floare,
Pădurea e furată, pădurea e datoare…
De vreţi să vă menţineţi fatidicul accent,
Pădurea va pieri, dar şi voi – inerent!
Acum ce mai ţintiţi; menirea-vă hidoasă,
Sau o pădure pură, eternă, sănătoasă?
- Gorunule, veghează! Ai grijă de lăstari,
Mai dă-te şi la noi, alege-ţi pădurari!

NELU POCHEA