Groapă de gunoi ecologică pentru Târgu Jiu

Municipiul Târgu-Jiu este printre primele zece oraşe din România care a demarat procedurile de construire a gropii ecologice de gunoi. Pentru a vedea exact cum sunt depozitate deşeurile în ţările europene, o delegaţie a Primăriei Târgu-Jiu s-a deplasat în Austria, la începutul săptămânii trecute. Autorităţile locale gorjene au văzut procedeul de sortare, reciclare, tratare şi depozitare a deşeurilor în gropile de gunoi ecologice şi s-au convins că un astfel de procedeu nu poate avea un impact negativ asupra populaţiei. Delegaţia din Târgu-Jiu, formată din 15 persoane, consilieri locali, angajaţi ai Primăriei, ai Mediului şi jurnalişti, a ajuns marţi dimineaţa la sediul UEG din Graz, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii firmei austriece care doreşte să investească în municipiul Târgu-Jiu, pentru realizarea unei gropi ecologice de gunoi. Aici, delegaţiei i s-a explicat exact cum va arăta o astfel de investiţie. Pentru a fi mai convingător, preşedintele companiei UEG, Friederich  Thurauer, i-a invitat pe gorjeni să vadă cum funcţionează în Austria această industrie, nu înainte de a le ura românilor, de două ori, bun venit. „Vreau să vă spun de două ori, bun venit. Bine aţi venit şi datorită intrării României în Uniunea Europeană. Şi pentru că avem obligaţii în privinţa deşeurilor menajere, dorim ca în Târgu-Jiu să facem totul conform standardelor europene”, a declarat  preşedinte UEG din Graz, Frederich Thurauer.

Depozit de sortare a gunoiului

În Graz, firma UEG are un parteneriat cu autorităţile locale pentru colectarea şi sortarea deşeurilor, considerat cel mai mare parteneriat public privat din Austria. Rolf de Roja, reprezentantul firmei AEVG, firmă parteneră UEG, a explicat exact cum funcţionează staţia de tratare a deşeurilor: „Staţia de tratare primeşte toate deşeurile menajere din oraş. Aici deşeul este tratat pentru a putea fi folosit mai departe la reciclare. Aici sunt 170.000 de tone şi 70% sunt tratate şi folosite mai departe, restul se depozitează în groapa de gunoi. Totul este finanţat din taxele percepute de la populaţia din municipiul Graz. Există un parc de reciclare, unde fiecare locuitor vine cu deşeurile aici, pentru că nu le poate depozita în pubelele din oraş”.

Interesant este că, în Austria există o conştiinţă a fiecărui locuitor, resturile menajere care nu au loc în pubelele din oraş sunt aduse la depozitul de sortare. Fiecare austriac îşi aduce la staţia de sortare gunoiul, folosindu-şi maşinile luxoase şi descărcându-şi singuri resturile pe care nu le pot pune în pubele. Austriecii spun că, în urmă cu 40 de ani, gropile de gunoi arătau la fel ca la noi, locuri în care se depozita gunoiul, fără însă a exista o raţiune privind impactul pe care îl poate avea asupra populaţiei o astfel de depozitare.  În Austria, gunoiul care nu mai poate fi reciclat este tratat şi transportat la groapa de gunoi ecologică. Într-o încăpere specială este uscat, după care e dus în groapă. Şi mai interesant este faptul că depozitul ecologic, construit cu toate protecţiile necesare, nu afectează pânza freatică sau atmosfera. În Graz, depozitul este amplasat în munte şi nimeni nu s-a plâns de afectarea pânzei freatice. În Viena, am întâlnit o altă situaţie care întăreşte convingerea că, indiferent unde este amplasată groapa, procedeul folosit de austrieci este unul ecologic. Groapa se afla la 50 de metri de casele austriecilor, fiind despărţite de un gard protector. Zidurile din pământ erau adânci de 30 de metri, iar groapa era deja acoperită, pe ea fiind plantată vegetaţie.

Groapă ecologică la Bârseşti

La Târgu-Jiu, austriecii promit aceeaşi seriozitate. La noi, depozitul va fi amplasat la Bârseşti, unde austriecii vor folosi aceeaşi tehnologie de construire. Totul va fi monitorizat de agenţiile de protecţie a mediului. „Am văzut seriozitatea austriecilor, am văzut că nu există nici un pericol asupra populaţiei, totul este monitorizat permanent şi sperăm ca în Târgu-Jiu să existe o astfel de groapă ecologică. Oricum, nu mai puteam continua aşa, pentru că Ministerul Mediului ne-a trimis foarte multe somaţii să rezolvăm această problemă”, a declarat viceprimarul Gabriel Sanda, cel care a condus delegaţia în Austria. Actuala groapă de gunoi din Târgu-Jiu aduce mari probleme locuitorilor oraşului. „Actualul depozit de gunoi nu mai poate fi folosit, este afectată pânza freatică şi ştim că cei mai mulţi gorjeni folosesc apa din fântâni. Este afectată protecţia solului şi cea a aerului. Suntem obligaţi să respectăm normele europene şi nu mai putem folosi metoda de până acum”, a declarat Gheorghe Fometescu, directorul Agenţiei de Protecţia a Mediului, cel care a însoţit delegaţia în Graz. De aceeaşi părere sunt şi consilierii locali care au văzut în Austria cum este depozitat gunoiul. Vasile Antonie, Gheorghe Nichifor, Adrian Tudor, Luminiţa Greculescu, Traian Pătrăşcoiu, Constantin Lemnaru şi angajaţii Primăriei din Târgu-Jiu sunt convinşi acum că civilizaţia porneşte din conştiinţa fiecăruia şi vor ca locuitorii din municipiu să înţeleagă că aruncarea gunoiului într-un mod necontrolat poate aduce deservicii mari comunităţii şi mediului în care trăim.
Firma UEG, care va realiza la Târgu-Jiu groapa ecologică, a început în urmă cu trei ani să se extindă internaţional, după ce a cucerit deja piaţa austriacă. La noi în ţară, prima locaţie unde va investi este în Târgu-Jiu, iar autorităţile locale sunt nevoite să rezolve problema deşeurilor, având în vedere somaţiile primite din partea Ministerului mediului. Groapa de gunoi din Târgu-Jiu va deservi întreg judeţul Gorj şi va fi amplasată la marginea municipiului Târgu-Jiu, având în vedere cantitatea mare de deşeuri strânsă de la populaţie. La sfârşitul lunii viitoare, reprezentanţii firmei UEG, împreună cu preşedintele, se vor deplasa la Târgu-Jiu pentru continuarea procedurilor necesare construirii gropii de gunoi ecologice.

GABRIELA MLADIN

Ca să nu mai plece cu sarsanaua,

Angajaţii Inspecţiei Sanitare de Stat, supracontrolaţi de ASP

Inspectorii din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat Gorj vor fi monitorizaţi de către conducerea Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj. Măsura vine pentru a întări eficienţa verificărilor pe care le fac inspectorii la agenţii economici, afirmă directorul ASP, Aristică Moroşanu. „Voi merge să-i verific, personal, pe inspectori, imediat sau a doua zi. În cazul în care constat că agenţii economici au deficienţe iar inspectorii nu au aplicat sancţiunile corespunzătoare, o să-i sancţionez eu pe ei”, susţine şeful sănătăţii gorjene. Sancţiunea nu va fi însă o simplă mustrare, ci îi va arde la buzunare pe angajaţii Inspecţiei Sanitare de Stat. „Le iau din bani”, va fi penalizarea pe care Moroşanu afirmă că o va aplica inspectorilor ce vor închide ochii la neregulile agenţilor economici.

IRINEL CEURANU

Budă la Coloana Infinitului

Puţinii turişti care vizitează Coloana Infinitului din municipiul Târgu-Jiu vor avea, în viitorul apropiat, şi un grup sanitar modern, amplasat în acest parc. Noua budă va ocupa o suprafaţă de 60 de metri pătraţi şi va fi realizată în termen de patru luni, fiind necesari 135 de mii de lei, bani aprobaţi deja de consilierii municipali. De menţionat că, în conformitate cu măsurile impuse de către Ministerul Culturii şi Cultelor, grupul sanitar va fi realizat sub pământ şi va avea inclusiv cabine destinate persoanelor cu handicap.

(I.C.)

Ajutor financiar pentru bisericile târgujiene

Trei biserici din municipiul Târgu-Jiu urmează să primească un ajutor financiar din partea Primăriei Târgu-Jiu. Astfel, Biserica Sfinţii Apostoli va primi 50 mii de lei pentru realizarea lucrărilor de conservare şi restaurare deja începute la acest locaş de cult. De asemenea, alţi 50 mii de lei vor ajunge la Biserica Sfântul Nicodim cel Sfinţit, tot pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Totodată, o sumă de 25 mii de lei va ajunge în contul Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, bani necesari pentru lucrările de renovare ce se impun a fi efectuate aici ţinând cont de faptul că în acest an se împlinesc o sută de ani de la construirea sfântului locaş.

(I.C.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Spital Motru III

Ne aflăm la contravizită, pe undeva prin spitalul din Motru. Evident, nu în saloanele bolnavilor, ci în minunata budă a doctorilor. Să luăm pulsul. Aveţi capac la WC? Avem! Aveţi apă? Sigur că da! Aveţi săpun? Păi să vedeţi că … Gura! Aveţi hârtie igienică? Păi, a fost dar s-a terminat… Să vă fie ruşine! Culmea mojiciei, medici, cu carte multă, şi nu vă spălaţi pe mâini iar la fund vă ştergeţi doar dacă primiţi şpagă…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj