Zilele Covorului Românesc la Târgu Jiu

Piaţa Prefecturii din Târgu Jiu găzduieşte pentru zece zile expoziţia cu vânzare „Zilele covorului românesc”, organizată de o fabrică de covoare din judeţul Sibiu. Firma din Cisnădie pune la dispoziţia cumpărătorilor modele la preţuri de producător. Din lână 100%, lucrate manual sau mecanic, covoarele, mai moderne sau mai clasice, au preţuri pentru toate buzunarele. „La noi toate covoarele şi păturile sunt din lână sută la sută”, a declarat directorul comercial al fabricii, Iosif Petre Kovaci. Este vorba de o campanie de promovare pentru primăvară-vară, iar pentru acest an a fost aleasă zona Olteniei. Caravana a venit în oraşul nostru din Râmnicu-Vâlcea pentru zece zile, următoarele locaţii fiind Craiova şi Turnu Severin.
Expoziţia cu vânzare se va deschide joi, 22 martie la ora 9.00. Unele preţuri vor fi foarte accesibile, reprezentanţii fabricii intenţionând să lichideze stocurile. Covoarele acestea sunt renumite şi în America deoarece John Feizy, proprietarul fabricii de covoare din Cisnădie, se află printre primii cinci comercianţi de covoare din Statele Unite.

ANA-CORNELIA ANDREI

Lecţie de istorie la Castrul Roman

Elevii clasei a VII-a de la Şcoala Generală „Sfântul Nicolae” din Târgu Jiu au făcut ieri ora de istorie la Bumbeşti-Jiu, la Castrul Roman. Aici le-au fost prezentate monumentele istorice de către generalul Constantin Ispas de la Asociaţia Naţională a Veteranilor-filiala Târgu Jiu. Activitatea a fost organizată în cadrul proiectului cu genericul „Cultul eroilor neamului” ce vizează îngrijirea unor monumente istorice şi comemorarea unor veterani de război. Elevii au fost prezenţi şi la slujba de pomenire a generalului Ioan Dragalina, desfăşurată la monumentul acestuia.

(A.C.A.)

Procesul directorilor de la CE Turceni, amânat din nou

Procesul privind presupusul prejudiciu de cinci milioane de euro produs Complexului Energetic Turceni de conducerea unităţii a suferit ieri o nouă amânare. Fostul director general al CE Turceni, Nicolae Simionescu, directorul comercial Dan Gavrilescu, directorul economic Gabriel Bâgu, Ovidiu Bălăcescu – şef serviciu Achiziţii şi Vasile Boca – şef Birou Juridic sunt acuzaţi de procurorii anticorupţie de producerea prejudiciului de 5 milioane de euro. După ce la primul termen, inculpaţii au cerut instanţei să li se acorde posibilitatea să îşi aleagă apărători, ieri Vasile Boca a solicitat din nou să fie lăsat să-şi găsească un avocat. Magistraţii gorjeni au acceptat acest lucru. Procurorii DNA susţin că directorii de la Turceni au încredinţat în 2005 transportul cărbunelui unor firme apropiate de diferite persoane aflate în funcţii de conducere de la nivelul judeţului, societăţi care s-au îmbogăţit ulterior cu miliarde de lei vechi, deşi iniţial nu aveau capacitatea tehnică de a efectua lucrările pentru care au fost plătite. DNA menţionează că directorii de la Turceni obţinuseră de la CFR Marfă preţuri avantajoase pentru transportul cărbunelui, însă au refuzat acest lucru, prejudiciind astfel unitatea. Liderul PD Gorj Ionel Manţog a susţinut tot timpul că la Turceni nu s-a creat un prejudiciu, ci s-a realizat o economie de vreo 15 milioane de euro pentru perioada 2005-2008.

(I.I.)

Cantina socială, ultima salvare pentru târgujieni

Cantina de Ajutor Social reprezintă soluţia pentru cei care nu se pot descurca din veniturile lunare sau nu beneficiază de acestea. La cantina din Târgu Jiu peste 500 de nevoiaşi primesc o masă caldă pe zi, ceea ce în multe cazuri reprezintă, din păcate, singura masă.

Ajunşi la mila statului

Necazurile nu ţin cont de vârstă, sute de copii venind zilnic la cantina socială din Târgu-Jiu pentru a se hrăni cu o ciorbă. Pe lângă zecile de rromi care iau masa la cantină sunt şi persoane care, după o viaţă de muncă, au ajuns în situaţia de a-i cere statului ajutor. Este şi cazul unei contabile din Bucureşti care s-a aciuat în Gorj şi, pentru a-şi întreţine cei şase copii, uită de frustrări şi vine sfioasă să-şi ridice raţia de hrană atât de necesară pentru a nu muri de foame. „Miroase a spanac”, spune femeia, care deschide încet uşa cantinei. Desface una din cele două plase şi scoate mai multe cutii, în care a fost, cândva, smântână. Bucătăreasa bifează un nume pe o listă şi o serveşte. Mulţumi politicos, îşi luă plasele cu mâncare şi ieşi. Nedorind să poarte un dialog, femeia se lăsă între timp convinsă să-şi spună povestea. Ca a ei sunt mii de poveşti şi mii de gorjeni care supravieţuiesc cu greu zilei de mâine. „Nu pot să vorbesc. Acum ceva timp a mai venit cineva de la televiziune, m-a filmat şi învăţătoarea fiicei mele a întrebat: «Ce?! Luaţi ajutor social?» Nu de mine îmi era, ci de ea, de fetiţa mea, de copiii mei, pentru mine cantina este o salvare de la cheltuielile zilnice”, spune contabila Maria, povestind cu greu cum a ajuns ca hrana de la cantină să fie ca o binecuvântare. „Consecinţele societăţii, astea sunt, aşa am ajuns să fiu la mila statului”, spune femeia trecută de a doua tinereţe. „M-am născut în Bucureşti, am lucrat contabil la o firmă de la 18 ani până la 35, când am născut”, mai spune Maria. Cei şase copii au fost un dar pentru ea, a renunţat la serviciu în favoarea lor pentru a le da o bună educaţie, „să nu piardă timpul pe stradă”. „Am trei fete şi trei băieţi, doi pictează extraordinar de frumos, sunt la Liceul de Arte Plastice”, spune Maria foarte mândră de ei.
După 17 ani de muncă, femeia ar vrea să se reangajeze dar se teme că la 50  de ani nimeni nu o mai poate ajuta. „Cu toate astea am rămas ca la douăzeci de ani, numai învelişul s-a schimbat”, spune ea, oftând, răsucindu-şi verigheta. Soţul ei, fost lăcătuş mecanic, lucrează în prezent în construcţii, unde se mai găseşte de muncă. „În fine, ne descurcăm cum putem”, spune Maria, plecând să le ducă copiilor de-ale gurii.
Pentru aceşti oameni, viaţa începe şi se termină la Cantina Socială, care le asigură hrana în fiecare zi. Sărbătorile de Paşte îi prinde la fel de necăjiţi şi cu aceleaşi probleme.

CLAUDIA PÂRVAN