Ministerul Integrării Europene reabilitează şcoli

Anca Boagiu, ministrul Integrării Europene, a susţinut o conferinţă de presă cu ocazia demarării implementării proiectelor finanţate prin programul PHARE 2004 TVET (Instruire şi Educaţie Tehnică şi Vocaţională). În cadrul conferinţei, ministrul integrării a prezentat proiectele realizate până în prezent în cadrul programului PHARE TVET 2001 şi 2003 (reabilitare de şcoli), în valoare de 29,3 milioane euro, precum şi proiectele a căror implementare începe acum, finanţate prin programul PHARE TVET 2004, în valoare de 45,6 milioane euro. Programul PHARE TVET 2001 a avut ca ţintă reabilitarea unui număr de 111 unităţi şcolare şi centre de educare, dispuse în cele 7 regiuni de dezvoltare, pe teritoriul cărora se află zonele prioritare. Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 16,5 milioane euro, bani care au fost cheltuiţi prin intermediul a 10 contracte. Din aceste fonduri au fost consolidate, extinse şi renovate clădirile, au fost refăcute grupurile sanitare şi îmbunătăţite sistemele de încălzire. Prin programul PHARE TVET 2003 au continuat lucrările începute, dar acestea au vizat dotarea atelierelor cu echipamente, în 93 de unităţi şcolare din şapte regiuni de dezvoltare.

Pentru această componentă au fost încheiate 23 contracte în valoare de aproximativ 12,8 milioane euro. Prin PHARE 2004 TVET va continua acest program prin reabilitarea unui număr de 154 unităţi şcolare, din toate cele opt regiuni de dezvoltare, pentru care sunt preconizate următoarele tipuri de lucrări: consolidare clădiri, extindere clădiri, renovări exterioare şi interioare, refacere lucrări grup sanitar, lucrări aferente sistemelor de încălzire. Valoarea proiectului este de aproximativ 45,6 milioane euro, investiţie realizată prin intermediul a 38 de contracte. „Învăţământul tehnic şi profesional trebuie să fie piatra de temelie a unui sistem care să asigure resursele umane necesare dezvoltării fiecărei regiuni. Prin acest program, ne-am axat pe zonele din cele opt regiuni de dezvoltare, în care există localităţi cu întreprinderi aflate în dificultate, cu un nivel ridicat al şomajului şi cu probleme de poluare a mediului, dar care au totodată potenţial de creştere economică. Iar acest potenţial trebuie susţinut prin oferirea de personal calificat şi bine instruit”, a declarat Boagiu.

MIE demarează proiecte de infrastructură în valoare de 47 milioane euro

Ministerul Integrării Europene a demarat lucrările la 9 proiecte de infrastructură, realizate prin programul PHARE 2004. Proiectele au o valoare de peste 47 milioane de euro, din care peste 27 milioane de euro provin din fonduri europene, 9 milioane euro din bugetul naţional şi 10,5 milioane euro din fonduri locale.

Aceste proiecte au ca scop reabilitarea şi construcţia de drumuri (2 proiecte: Pipera-Tunari, judeţul Alba şi Videle), reabilitarea centrului istoric al oraşului Brăila, construirea unui centru pentru resurse de afaceri în Vaslui, amenajarea portului turistic din Mangalia şi reabilitarea Cetăţii Neamţului.
Până în prezent, în baza Memorandumurilor de Finanţare PHARE 2000, PHARE 2001 - Facilitatea Suplimentară de Investiţii, PHARE 2001, PHARE 2002 şi PHARE 2003, au fost încheiate 40 de contracte de infrastructură regională, în valoare de aproximativ 180 milioane euro. În cadrul acestor programe, au fost realizate următoarele tipuri de investiţii: 14 parcuri industriale, centre de afaceri sau incubatoare de afaceri, 9 proiecte de reţele de apă, canalizare, gaze, staţii de epurare, 4 proiecte de drumuri, poduri, consolidări maluri, precum şi 8 proiecte de infrastructură turistică. Rezultatele obţinute în urma implementării acestor proiecte vor fi următoarele: 70 de clădiri (noi şi/sau modernizate), inclusiv depozite şi bungalouri; 162,3 km. de drumuri (noi şi/sau modernizate), inclusiv reţea de tramvai; 253,1 km. de reţele de apă, gaz, canalizare, energie electrică; 215,3 ha. de parcele/platforme, inclusiv terenuri de sport; 13 staţii de epurare/tratare a apei.

Liderii UE discută despre încălzirea globală

Liderii Uniunii Europene se reunesc din nou, vineri, la Bruxelles în speranţa de a ajunge la un acord privind sursele de energie neconvenţională, pentru combaterea încălzirii globale. Aşa cum era de aşteptat, ei au semnat, joi seara, o înţelegere referitoare la reducerea cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon, până în anul 2020. Cei 27 de şefi de stat şi de guverne nu au reuşit, deocamdată, să se înţeleagă asupra metodelor de a realiza reducerea emisiilor de CO2 şi asupra rolului energiilor regenerabile, cum sunt cea eoliană, solară, dar şi energia nucleară, scrie presa internaţională. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a arătat încrezător că se va putea ajunge la un acord. „Există o înţelegere de principiu cu privire la natura propunerilor - lucru îmbucurător - astfel că pot deja anticipa un succes la finalul acestui Consiliu. Mai avem câteva chestiuni de decis şi susţinem, desigur, eforturile preşedinţiei germane de a ajunge la o concluzie cu prilejul discuţiilor de vineri”. „Este un moment definitoriu pentru Uniunea Europeană”, a spus Jose Manuel Barroso. „Suntem cu adevărat credibili sau nu. Am tot vorbit despre schimbarea climei, acum avem prilejul să luăm decizii care sunt cu adevărat importante, nu numai pentru Europa ci si pentru restul lumii”.
Planul privind declanşarea unei acţiuni comune europene se bucură de susţinerea cancelarului german Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene. Merkel le-a cerut reprezentanţilor ţărilor partenere să îşi asume rolul de lideri în lupta cu încălzirea globală. „Trebuie să regândim, fără idei preconcepute, alternativele pe care oamenii de ştiinţă le consideră realiste. Dacă ei ne-ar spune că schimbările de climă n-au nici o importanţă, atunci n-ar mai fi nevoie de acest summit. Dar fiindcă nimeni în lume nu spune că schimbările de climă nu sunt o problemă, atunci trebuie să facem ceva. Sunt gata să discut pe marginea oricărei propuneri, atâta timp cât această propunere reprezintă o opţiune de durată şi viabilă pentru generaţiile care vor veni”. Deşi liderii europeni sunt de acord că e nevoie de o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 20 la sută până în 2020, detaliile punerii în practică a unui astfel de obiectiv nu s-au conturat încă.

Negocierile se anunţă dificile

În cea de-a doua zi a summitului, se va discuta probabil pe larg despre propunerea cancelarului german - anume ca 20 la sută din energia consumată de europeni să fie o energie verde, să provină aşadar din surse regenerabile, cum ar fi puterea solară şi cea eoliană. Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, susţine că eforturile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi găsirea unor surse alternative de energie trebuie să ţină cont de specificul energetic al fiecărei ţări. Franţa şi statele baltice vor ca, în categoria energiilor neconvenţionale, să fie inclusă şi energia nucleară, idee respinsă de numeroase state membre UE, mai ales Austria şi Irlanda.
Cancelarul german, Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, consideră că Europa va deveni lider în lupta împotriva încălzirii globale.