Brâncuşi, comemorat la 50 ani de la moarte

Un sobor de preoţi a oficiat, vineri, la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Târgu-Jiu, o slujbă de pomenire a lui Constantin Brâncuşi, la împlinirea a 50 de ani de la trecerea în eternitate a „părintelui sculpturii moderne”. Au fost prezenţi brâncuşologi celebri, artişti, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, cetăţeni şi jurnalişti care au ţinut pentru câteva clipe momente de reculegere pentru cel care va dăinui veşnic în sufletul nostru drept cel mai mare sculptor al neamului. După slujbă, participanţii s-au deplasat în satul natal al lui Constantin Brâncuşi, Hobiţa, din comuna Peştişani, unde, în memoria sculptorului gorjean, s-a oficiat o nouă slujbă de pomenire şi un parastas la Biserica de lemn a cimitirului din localitate, după care s-a vizitat Casa Memorială „Constantin Brâncuşi”. Tot aici s-au ţinut cuvântări şi s-au depus coroane de flori la troiţa ridicată anul trecut în cinstea lui Brâncuşi şi unde se află o urnă cu pământ de pe mormântul sculptorului din Paris.

Un mare brâncuşiolog român din New York, Ştefan Benedict, a declarat că „vizitând aceste locuri, am înţeles cum Brâncuşi a creat operele sale nemuritoare”. De la cimitir vizitatorii au poposit la casa memorială a sculptorului unde elevii şcolii din sat au oferit un program de dansuri populare, fiind acompaniaţi de câţiva reprezentanţi ai tarafului „Rapsozii Gorjului”, condus de Victor Ţambu. Invitaţii au fost întâmpinaţi în curtea muzeului cu nuci, boabe fierte şi cozonaci. S-au schimbat impresii despre opera sculptorului, despre liniştea şi frumuseţea meleagurilor natale care l-au inspirat pe artist în crearea operelor şi ridicarea satului românesc pe culmi internaţionale prin motivele populare. Printre invitaţi s-au aflat: Sorana Georgescu-Gorjan, Ion Cepoi, Mircea Golimbu din New York, Olimpia Bratu - directorul Direcţiei de Cultură Gorj, şi Vasile Marinoiu, directorul Muzeului Judeţean Gorj.

Premiul „Brâncuşi”, înmânat lui Nicolae Diaconu

Muzeul de Artă din Târgu Jiu a găzduit ieri vernisajul Salonului Naţional de Sculptură Mică, aflat în acest an la ediţia a V-a, în cadrul căreia a fost decernat şi Premiul „Brâncuşi”. Artişti din toate colţurile ţării şi-au expus lucrările, aducându-şi astfel omagiile părintelui sculpturii moderne, in ziua în care s-au împlinit 50 de ani de la intrarea acestuia în eternitate. Premiul „Brâncuşi” a fost decernat în acest an lui Nicolae Diaconu, trecut în nefiinţă, pentru toată activitatea de promovare a operelor lui Brâncuşi, iar premiul de excelenţa i-a revenit lui Adrian Popovici din Bucureşti pentru lucrarea „Personaj”. Tot un bucureştean, Alexandru Gheorghiţă, a primit premiul I pentru lucrarea „Meditaţie”. Premiul al II-lea i-a fost oferit lui Iosif Ştefan Tasi, din Timişoara, care a participat cu lucrarea „Caier 1”, iar premiul al III-lea a fost adjudecat de Cătălin Geană din Târgu Cărbuneşti, cu lucrarea „Bărbat”. Premiile au fost decernate de primarul oraşului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru.

Expoziţii pentru Brâncuşi

O expoziţie de fotografie şi o expoziţie de sculptură itinerată prin Occident vor fi organizate în 2007, cu participarea Ministerului Culturii, pentru a marca împlinirea a 50 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuşi. Ministrul culturii Adrian Iorgulescu a declarat că ministerul are în plan mai multe manifestări pentru comemorarea celui mai mare sculptor român. „Am hotărât să construim un «an Brâncuşi» cu ocazia a 50 de ani de la moarte. Va fi o sumă de manifestări care vor avea loc pe parcursul anului 2007 dedicate acestui eveniment”, a declarat Iorgulescu. Ministerul Culturii va participa la organizarea unei expoziţii de fotografie şi a unei expoziţii itinerante de sculptură ce va fi prezentată în Occident, realizată „împreună cu câţiva deţinători de lucrări aparţinând lui Brâncuşi din Germania şi Franţa”. Expoziţia va fi vernisată în iulie la muzeul din oraşul german Ulm, locul naşterii lui Albert Einstein, iar în septembrie, într-un muzeu din Berlin.

Album despre „geneza” artei lui Brâncuşi

Cel mai nou volum dedicat sculptorului Constantin Brâncuşi, „Geneza”, scris de Ion Pogorilovschi, un album de artă ce prezintă lucrările realizate în anii „marii revelaţii”, 1905-1910, va fi lansat pe 21 martie, la sediul Institutului Cultural Român. Albumul, ce conţine peste 400 de ilustraţii cu operele celui mai mare sculptor român, se concentrează pe momentul în care are loc „Marea Turnantă” a creaţiei lui Brâncuşi, ce a influenţat definitiv sculptura modernă, se arată în prezentarea volumului. În volum, brâncuşiologul Ion Pogorilovschi prezintă seria „Danaidelor”, „Sărutul” şi „Cuminţenia Pământului” şi celebra lucrare „Măiastra” şi analizează toate sculpturile cuprinse în aceste serii tutelare. În muzee şi în colecţiile private din România există în jur de 100 de lucrări de Constantin Brâncuşi, aproximativ 50 de sculpturi, desene şi schiţe şi circa 50 de fotografii, a spus istoricul de artă Mihai Oroveanu.

ANA-CORNELIA ANDREI

Rudele lui Brâncuşi solicită repatrierea osemintelor

După ce în urmă cu câţiva ani, Nicolae Mischie începuse demersurile pentru repatrierea osemintelor lui Brâncuşi, rudele sculptorului revin cu aceeaşi solicitare  autorităţilor statului. Constantin Brâncuşi este îngropat în prezent la cimitirul Montparnasse din Paris, iar rudele vor  reînhumarea acestuia în localitatea natală Hobiţa.  Solicitarea vine de la stră-strănepoata sculptorului, Luminţa Brâncuşi, care a fost prezentă, ieri, la cimitirul din Hobiţa. Ea s-a recules la mormântul mamei artistului, Maria Brâncuşi, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea sculptorului.  Luminiţa Brâncuşi a declarat: „Noi am făcut demersuri de acest gen în perioada în care domnul Mircea Geoană era ministru de Externe dar, după 2005, nimeni nu s-a mai ocupat de acest lucru, iar acum vrem să îl aducem pe Brâncuşi la el acasă. Aceasta a fost şi ultima lui dorinţă, de a fi în pământul de la Hobiţa, alături de mama sa, nu undeva la marginea Parisului cu alte persoane în acelaşi loc”, a spus Luminiţa Brâncuşi pentru Mediafax. În acelaşi timp, la Paris, Brâncuşi a fost pomenit chiar de către Mitropolitul Olteniei, Teofan dar şi de zeci de gorjeni prezenţi la cimitirul Montparnasse din Paris. Acolo se află şi o delegaţie a Universităţii „Constantin Brâncuşi” în frunte cu Nicolae Mischie.

(C.S.)

S-au încheiat concursurile!

Spitalele gorjene nu mai au deficit de directori

Unităţile sanitare din judeţul Gorj au, în sfârşit, directori pe toate funcţiile de conducere. Zilele acestea au avut loc şi ultimele concursuri pentru posturile de directori financiar contabil şi directori medicali. Astfel, după cum spune directorul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj, Aristică Moroşanu, la spitalul de la Târgu-Cărbuneşti a fost ocupat şi postul de director financiar contabil, singurul rămas vacant. Pentru acest post şi-au depus dosarele două persoane, dar a fost câştigat de economistul Gheorghe Jega care a obţinut nota 9,61, devansând-o astfel pe Delia Popescu, cea care a avut o medie finală de 4,88. De asemenea, postul de director financiar contabil a fost ocupat şi la Spitalul din Rovinari de către Elena Deliu cu nota 9,10 dar şi la Spitalul din Motru, unde Sabina Lăpădat a avut un punctaj de 9,64. Totodată, în aceste zile, s-au desfăşurat şi concursurile pentru directorii medicali, nota maximă fiind dată la Spitalul din Motru unde Camelia Khraibani a luat 9,89. Tot note peste nouă au mai obţinut Ligioara Ivănescu, noul director medical de la Spitalul din Bumbeşti-Jiu şi Fimiţa Corlan care cu nota 9,37 a ocupat postul de director medical de la Spitalul din Rovinari. O notă modestă a obţinut Adriana Bălaşa care având o medie de 8,83 s-a instalat pe postul de director medical de la Spitalul din Turceni.

IRINEL CEURANU

Potrivit ambulanţierilor,

Gorjenii îşi ies din minţi când e lună plină

Zilele în care pe cer este lună plină fac ca numărul apelurilor de ajutor la Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SJA) Gorj să se înmulţească. „Există persoane mai sensibile la schimbarea climei şi la fazele lunii iar când e lună plină unii dintre aceştia au nevoie de intervenţia medicilor de la Ambulanţă”, afirmă directorul SJA Gorj, Nicolae Şerban. Cu alte cuvinte, luna plină îi face pe unii gorjeni să devină mai irascibili şi să se enerveze mult mai uşor. „Nu există o manifestare tipică, aceştia fiind în stare de orice”, susţine Şerban. Astfel, unele persoane, spun medicii, sparg geamurile cu mâinile, preferând să se automutileze, sparg farfurii şi urlă fără motiv îndeosebi când pe cer este lună plină. Toţi aceştia însă sunt luaţi cu autospeciala Serviciului de Ambulanţă Gorj, uneori şi cu ajutorul forţelor de ordine, şi internaţi la secţia de psihiatrie a Spitalului Judeţean Târgu-Jiu.

(I.C.)