Record trist

Zeci de localităţi afectate de alunecările de teren

Gorjul a fost judeţul în care, anul trecut, au avut loc zeci de alunecări de teren. Astfel, au fost afectate nu mai puţin de 44 de localităţi gorjene, comunele Roşia de Amaradia, Bustuchin, Berleşti şi Albeni fiind cel mai grav afectate. Din aceste motive, inspectorul şef adjunct Cornel Cimpoieru, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean în Construcţii (IJC) Gorj, consideră că judeţul nostru ocupă un loc fruntaş, la nivel naţional, din punctul de vedere al alunecărilor de teren. „Din păcate, anul trecut s-au activat alunecările de teren îngrijorător de mult şi în foarte multe localităţi”, susţine Cimpoieru. Pe de altă parte, Gorjul a înregistrat o creştere şi în privinţa localităţilor inundate. Astfel, tot în cursul anului trecut, au fost afectate de inundaţii un număr de 35 de localităţi gorjene. Din fericire, în cazul acestora, inundaţiile nu au lăsat în urmă pagube, fiind inundate îndeosebi terenurile agricole, a mai adăugat inspectorul şef adjunct Cornel Cimpoieru.

IRINEL CEURANU

La Spitalul Judeţean Târgu-Jiu

Pute secţia de oncologie

Secţia de oncologie din cadrul Spitalului Judeţean Târgu-Jiu pute şi arată într-un hal de neînchipuit. Deşi suntem la zeci de ani distanţă de Primul Război Mondial, secţia de aici arată ca în acele vremuri. Aderarea ţării noastre la statele Uniunii Europene nu are nici un efect asupra secţiei de oncologie, locul în care grupurile sanitare arată ca nişte grajduri. Pacienţii sunt nevoiţi să vină cu pernele de acasă şi nu au nici măcar cearşafuri pe pat. Pereţii secţiei sunt roşi de igrasie, sobele degradate iar mizeria pretutindeni. O scurtă vizită prin această secţie îţi trezeşte în minte amintirea lagărelor de concentrare ale naziştilor pe care le ştim cu toţii de la televizor.

Directorul n-are treabă

Din păcate, şeful spitalului Judeţean Târgu-Jiu, Florin Mergea, este prea ocupat să dea atenţie şi acestei secţii. Mult „prea ocupat”, acesta devine nervos şi irascibil atunci când cineva remarcă faptul că pute în spitale şi pacienţii au condiţii improprii în saloane. În semn de respect pentru interlocutor şi ca o dovadă a educaţiei alese, acesta fuge când trebuie să dea socoteală, încercând să muşamalizeze eventualele nereguli. Şi astfel, în timp ce directorul Mergea îşi pune coada pe spinare când vine presa, pacienţii secţiei de oncologie sunt nevoiţi să stea în împuţiciunea de aici, aducând-şi aşternuturile şi pernele de-acasă pentru că la spital sunt inexistente.

IRINEL CEURANU

Cu prilejul „lunii pădurii”,

20.000 de salcâmi plantaţi de elevi

Elevii gorjeni vor planta în „Luna Pădurii” un număr de 20 de mii de salcâmi, în vecinătatea gropii de gunoi a municipiului Târgu-Jiu. Acţiunea a fost demarată ieri, sub egida Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Gorj, condusă de către directorul Gheorghe Fometescu. Plantarea salcâmilor are ca scop formarea unei perdele de protecţie între groapa de gunoi şi perimetrul învecinat, afirmă şeful APM. Gheorghe Fometescu speră că acţiunea iniţiată va fi un exemplu pentru toţi gorjenii. „O veche zicală românească spune că,  în viaţă, fiecare om are trei  obligaţii: să planteze un pom, să facă un copil şi să ridice o casă. Fac apel la toţi locuitorii judeţului ca, în următoarea lună, să  planteze fiecare,  măcar un pom”, susţine directorul APM Gorj. Trebuie spus că la această acţiune au mai participat Serviciul Public de Dezinsecţie şi Ecologizare din cadrul Consiliului Judeţean Gorj, Direcţia Silvică cât şi Organizaţia Neguvernamentală „Hai Hui”. Tot ieri, a avut loc şi cea de-a patra etapă a concursului organizat de APM Gorj cu tema „Managementul integrat al deşeurilor”, competiţie la care au participat 20 de elevi de la şcolile şi colegiile din municipiul Motru.

IRINEL CEURANU

Romii îşi cer drepturile

Uniunea Rromilor Creştini (URC) din România a organizat ieri, la Târgu Jiu, la Casa de Cultură a Sindicatelor, Congresul Naţional al Rromilor. Principalele obiective ale întâlnirii au fost dialogarea şi comunicarea cu populaţia de etnie rromă pentru prevenirea şi combaterea discriminării, protecţia copilului în unităţile de învăţământ, crearea de obiective pentru pregătirea profesională a copiilor rromi, educarea şi emanciparea femeilor rrome. Numărul rromilor prezenţi la întâlnire a fost destul de mare ţinând cont de faptul că majoritatea au venit din alte oraşe fie cu maşinile personale fie cu mijloacele de transport în comun. Rromii au fost sfătuiţi de deputatul Nicolae Păun să conceapă cât mai mulţi copii, astfel încât aceştia să devină o forţă demnă de luat în seamă de politicieni, în caz contrar, etnia riscând să dispară în circa 200 de ani.

CLAUDIA PÂRVAN

Stresul răpirilor panichează copiii din Motru

Afişarea pe stâlpi sau la afişiere a unor fotografii cu cei doi minori dispăruţi din comuna Samarineşti a aprins imaginaţia răspânditorilor de zvonuri, care au promovat poveşti cu răpiri, care au ajuns la urechile copiilor din Motru. Aceştia, cum era şi normal, au intrat în panică, solicitându-le părinţilor să îi ducă şi să îi aducă de la şcoală. Poveştile spun invariabil despre răpirea unui număr de 14-15 copii, cu o ambulanţă fără număr, care vine şi răpeşte copiii, mai ales seara. Pentru părinţii din oraş, ale căror maşini sunt văzute seara la porţile şcolilor, poveştile rămân poveşti, însă pentru cei din satele aparţinătoare, aceste poveşti aduc panică şi nedumeriri. Deocamdată nimeni din conducerea municipiului Motru n-a reacţionat, însă zvonurile şi panica se extind. În afară de ambulanţa din localitate, care îşi vede de treburile ei, anumite firme din Motru deţin autoutilitare de tip ambulanţă (break-uri), pe care le folosesc în alte scopuri. Asemenea utilizări pot aprinde imaginaţia interpretativă a copiilor, care văd în asemenea vehicule un potenţial pericol. De aici şi reacţia părinţilor care încetul cu încetul participă la corul perpetuării zvonurilor.

C. BUNILĂ

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Oncologie II

Excremente pe pereţi, pe uşi, pe clanţă, pe unde se poate. Aşa arată o altă budă a secţiei de oncologie din cadrul Spitalului Judeţean Târgu-Jiu. Infirmierele, ne cerem scuze, doamnele femei de serviciu, par că nu dau pe la serviciu cu zilele. Deh, de aia nu mai pot dormi noaptea infirmierele! Bolnavii sunt cei care trebuie să suporte mirosul pestilenţial. Doctorii cu nasul fin şi poznarul plin habar n-au că în budă stau rahaţii pe pereţi ca şi cum ar fi tablouri cumpărate din târg. Doar de aia au învăţat carte, să nu respire acelaşi aer cu oamenii de rând.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj