Producătorii de energie ar putea fi grupaţi în cinci entităţi

Gruparea producătorilor de energie într-o companie de stat, formată din Nuclearelectrica, Porţile de Fier şi RAAN, şi constituirea a trei sau patru societăţi care să administreze capacităţi termo şi hidro este considerată cea mai bună soluţie de reorganizare a sistemului energetic. Comasarea producătorilor din sectorul termo, hidro şi nuclear în patru şi, respectiv, cinci companii, care ar avea aproximativ aceeaşi cotă de piaţă şi costuri de producţie la niveluri apropiate, a obţinut cel mai mare punctaj, conform unui studiu elaborat de Parsons Brinkerhoff (PB) Power din Marea Britanie în colaborare cu Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE).

Studiul pentru restructurarea sectorului de producţie a energiei electrice din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC), realizat de PB şi ISPE, conţine cinci variante, fiecare având două sau trei scenarii privind gruparea companiilor din sectoarele termo, hidro şi nuclear în mai multe entităţi. Gruparea producătorilor de energie în noi structuri corporative a fost elaborat în funcţie de mai multe criterii, precum cota de piaţă, costul unitar actualizat, volumul de investiţii necesar în perioada 2007-2012. MEC, prin compania Transelectrica, care a organizat la sfârşitul anului trecut licitaţia pentru desemnarea consultantului, a solicitat gruparea producătorilor în cinci variante, din care una suplimentară propusă de PB Power şi ISPE. Conform studiului, punctajul cel mai mare a fost obţinut de scenariile suplimentare propuse de consultant, care prevăd ca statul să deţină compania din a cărui componenţă fac parte producătorii cu preţurile cele mai reduse, respectiv hidrocentrala Porţile de Fier, Nuclearelectrica şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN). Astfel, consultantul propune MEC ca producătorii de energie să fie grupaţi în patru companii cu portofoliul mixt de centrale şi o entitate strategică formată din Nuclearelectrica, RAAN şi Porţile de Fier, care ar putea rămâne în proprietatea statului. Compania strategică ar avea o producţie anuală de 16,65 TWh, la un cost unitar actualizat de 24,88 euro/MWh, iar suma necesară pentru investiţii în perioada 2007-2012 este estimată la 650 milioane euro. În prezent, preţurile variază mult, în funcţie de sectorul de producţie. Dacă la hidrocentrala Porţile de Fier preţul este de 7 euro/MWh, termocentralele Borzeşti şi Doiceşti au cel mai mare cost unitar actualizat de 129 euro MWh, respectiv 107 euro/MWh. Valori intermediare se regăsesc la complexurile Rovinari, Craiova şi Turceni şi (41-50 euro/MWh) şi la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă - 36 euro/MWh. Producătorii de energie din sectorul termo şi hidrocentralele nemodernizate au preţurile/MWh cuprinse între 55 euro şi 96 euro. Celelalte patru companii propuse în primul scenariu ar urma să aibă în componenţă producători din sectoarele hidro şi termo.

Primele variante

Prima entitate ar putea fi alcătuită din complexul energetic Rovinari, termocentrala Borzeşti şi sucursalele hidro Sebeş, Argeş şi Haţeg. Această companie ar putea produce anual o cantitate de 8,12 TWh, la un cost unitar actualizat de 40,67 euro/MWh, necesitând investiţii de 600 milioane euro, în următorii cinci ani. A doua structură ar putea avea în componenţă complexul Truceni, termocentrala Doiceşti şi hidrocentralele Târgu Jiu, Slatina şi Cluj, investiţiile necesare fiind de 700 milioane euro, la o producţie anuală de 11,14 TWh, iar costul unitar actualizat fiind estimat la 46,78 euro/MWh. Cea de-a treia entitate va fi formată prin gruparea termocentralelor Deva, ELCEN şi hidrocentrala Vâlcea, iar ultima va avea în componenţă complexul energetic Craiova, termocentralele Paroşeni şi Galaţi, şi sucursalele hidro Caransebeş, Buzău, Sibiu şi Bistriţa. Compania în care este inclusă complexul Craiova ar avea nevoie de investiţii în valoare de un miliard de euro în perioada 2007-2012, producţia anuală estimată fiind de 9,58 TWh, la un preţ de 52,42 euro/MWh.

Varianta suplimentară

Al doilea scenariu, al variantei suplimentare, prevede gruparea producătorilor într-o entitate strategică alcătuită din Nuclearelectrica, RAAN şi Porţile de Fier, şi încă trei companii mixte, fiecare având în componenţă un complex energetic, termocentrale şi hidrocentrale. La cele trei companii mixte costurile unitar actualizate sunt cuprinse între 50 euro/MWh şi 54,9 euro/MWh, iar producţia este estimată la o valoare între 10 TWh şi 15,5 TWh. Următoarea variantă care a obţinut cel mai mare punctaj din punct de vedere al costului unitar actualizat şi al cotei de piaţă prevede gruparea companiilor în două, respectiv trei entităţi mixte prin comasarea de societăţi din sectorul termo, hidro şi nuclear. Astfel, pentru varianta cu două entităţi, consultantul propune gruparea companiei Nuclearelectrica cu complexurile energetice Turceni şi Craiova, termocentralele Doiceşti, Brăila, Galaţi şi hidrocentrala Vâlcea - pentru prima structură, iar a doua entitate ar putea avea în componenţă complexul energetic Rovinari, termocentralele Deva, Paroşeni, Borzeşti, Bucureşti Sud, Bucureşti Vest, Grozăveşti, Progresu, Titan, Mureş, Palas, hidrocentralele Porţile de Fier, Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş, Haţeg, Argeş, Cluj, Bistriţa, Sibiu, Slatina şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN). Studiul arată că necesarul de investiţii în perioada 2007-2012 pentru prima companie se ridică la circa 125 milioane euro, iar pentru a doua entitate la aproximativ 230 milioane euro. Al doilea scenariu prevede înfiinţarea a trei companii din care fac parte producători din sectorul termo, hidro şi nuclear. Prima companie va include complexul energetic Turceni, Nuclearelectrica, termocentralele Brăila, Galaţi şi Doiceşti, sucursalele hidro Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş, Haţeg, Argeş, Cluj, Bistriţa, Sibiu şi Slatina. Cea de-a două entitate ar putea fi formată prin gruparea complexului energetic Rovinari, termocentrala Mureş şi sucursala hidro Vâlcea, iar a treia companie ar putea avea în componenţă complexul energetic Craiova, RAAN, termocentralele Paroşeni, Bucureşti Sud, Bucureşti Vest, Grozăveşti, Progresu, Titan, Palas, Borzeşti şi hidrocentrala Porţile de Fier. Pentru acest scenariu consultantul arată că preţul unitar actualizat ar putea fi cuprins între 39,5 euro/MWh şi 45,21 euro/MWh, iar investiţiile totale necesare sunt estimate la aproximativ 900 milioane euro.

Variantă cu două scenarii

O altă variantă prezentată de PB Power are două scenarii. Primul prevede gruparea producătorilor în şapte entităţi, iar cel de-al doilea în patru companii. Potrivit studiului, în scenariul cu şapte companii, complexul Craiova va alcătui împreună cu termocentralele Bucureşti Sud, Mureş şi Galaţi o entitate, iar necesarul de investiţii, pentru perioada 2007-2012, se ridică la 500 milioane euro. A doua companie va fi formată din Nuclearelectrica şi RAAN, necesarul de investiţii fiind de 650 milioane euro, la o producţie anuală de 10,18 TWh, costul unitar actualizat ajungând la 36,66 euro/MWh. O altă companie va fi alcătuită prin comasarea termocentralelor Deva, Paroşeni, Brăila, Bucureşti Vest, Grozăveşti, Progresu, Titan şi Palas, care va produce 8,75 TWh, la un preţ de 66,88 euro/MWh, suma necesară investiţiilor fiind de circa 710 milioane euro. Termocentrala Borzeşti cu hidrocentralele Porţile de Fier şi sucursalele hidro Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş şi Haţeg ar putea forma o companie care va avea nevoie de investiţii în valoare de 580 milioane euro, având o cantitate anuală de 9,51 TWh, costul unitar actualizat fiind de 25,26 euro/MWh. De asemenea, entitatea din a cărei componenţă ar putea face parte termocentrala Doiceşti, sucursalele hidro Vâlcea, Argeş, Cluj, Bistriţa, Sibiu şi Slatina va produce anual 9,55 TWh, la un preţ de 33,42 euro/MWh. Celelalte două companii vor fi alcătuite din complexul energetic Rovinari, respectiv Turceni ca entităţi separate. Compania formată din complexul Rovinari necesită investiţii de 495 milioane euro, în următorii cinci ani şi ar putea produce anual o cantitate de 4,2 TWh la un preţ de 40,94 euro/MWh, iar la entitatea alcătuită din complexul Turceni costul unitar actualizat va fi de 50,31 euro/MWh, investiţiile pentru perioada 2007-2012 cifrându-se la 290 milioane euro, cantitatea de electricitate produsă anual fiind de 6,61 TWh. Al doilea scenariu, cu patru societăţi, prevede comasarea societăţilor Nuclearelectrica, Termoelectrica şi Hidroelectrica într-o singură entitate, celelalte trei companii fiind alcătuite fiecare din complexurile energetice Turceni, Craiova şi Rovinari. În această variantă, compania alcătuită prin comasarea producătorilor nuclear, hidro şi termo necesită investiţii de circa 2,25 miliarde euro, pentru perioada amintită, având o producţie anuală de 40,88 TWh, costul unitar actualizat ajungând la 43,25 euro/MWh. Pentru entitatea formată de complexul Craiova, studiu arată că necesarul de investiţii se ridică la 480 milioane euro, producţia anuală ar putea fi de 5,05 TWh/anual, iar preţul de 48,24 euro/MWh.

Înfiinţarea unei companii strategice de producţie

Consultantul mai propune o variantă, în care producătorii de energie sunt comasaţi în cinci, şase şi, respectiv, nouă entităţi. Primul scenariu al acestei variante prevede gruparea producătorilor într-o companie strategică formată din hidrocentrala Porţile de Fier, Nuclearelectrica, RAAN, şi termocentralele Borzeşti şi Doiceşti, şi alte patru entităţi. „Complexele energetice Craiova, Turceni şi Rovinari au fost considerate companii individuale, astfel încât să fie continuat procesul de privatizare”, se arată în studiu. Ultima entitate ar putea fi alcătuită din sucursalele hidro şi Termoelectrica, mai puţin filialele care fac parte din compania strategică al acestui scenariu. Al doilea scenariu prevede comasarea producătorilor în patru companii individuale, alcătuite din cele trei complexuri energetice şi Nuclearelectrica, şi două entităţi cu portofliul mixt. Una dintre companiile mixte ar putea fi alcătuită din hidrocentrala Porţile de Fier, RAAN şi termocentralele Borzeşti şi Doiceşti, şi va produce anual o cantitate de 8,74 TWh, la un preţ de 23,2 euro/MWh, invesţiile necesare ridicându-se la 390 milioane euro. A doua companie mixtă ar putea avea în componenţă Hidroelectrica cu excepţia Porţile de Fier şi Termoelectrica, mai puţin filialele care fac parte din compania strategică. Ultimul scenariu al acestei opţiuni prezintă gruparea producătorilor de energie în nouă companii. „Parcul de centrale hidroelectrice împreună cu termocentralele Doiceşti, Paroşeni, Borzeşti şi Brăila formează o companie, care necesită investiţii de aproximativ 1,15 miliarde euro în perioada 2007-2012, având o producţie anuală de 20,88 TWh, costul unitar actualizat fiind de 33,22 euro/MWh”, se arată în sursa citată. Celelalte opt companii sunt formate din cele trei complexuri energetice, Nuclearelectrica, termocentralele Deva, Galaţi, RAAN şi ELCEN Bucureşti. Ultima variantă analizată de consultant prevede înfiinţarea unor structuri regionale mixte, fie prin fuzionarea mai multor producători din diferite ţări de regiune, fie prin schimbul de acţiuni între aceste companii. „Conform raportului final asupra situaţiei sectorului energetic nu există, deocamdată, o piaţa comună a pieţei de energie la nivelul Uniunii Europene, şi nici măcar pieţe regionale”, se mai spune în studiu, astfel că nu sunt propuse scenarii de analiză.

Contractul de consultanţă cu Parsons Brinkerhoff Power (Marea Britanie) şi ISPE a fost încheiat la finele anului trecut şi va fi structurat în două părţi. Prima parte, care va dura până în martie, va include propunerile PB Power privind restructurarea sectorului de producţie a energiei, prin desemnarea producătorilor de perspectivă după 2007, iar a doua va conţine studiul privind dezvoltarea cu costuri minime a sistemului energetic. Partea a doua a contractului va avea o durată de şase luni şi va fi finalizată la mijlocul anului. Această etapă va conţine proiecte de privatizare care să corespundă direcţiilor indicate de studiu. Înainte de organizarea licitaţiei, în urma căreia a fost ales consultantul PB Power, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice a elaborat câteva scenarii de restructurare a sistemului de producţie a energiei electrice din România, care prevăd combinarea unităţilor mai puţin profitabile, de tipul termocentralelor, cu cele viabile, de genul hidrocentralelor, precum şi ştergerea datoriilor companiei Termoelectrica, însă aceste variante nu au fost agreate de Comisia Europeană. Totodată, MEC a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă privind ştergerea unor datorii ale companiei Termoelectrica, în valoare de 890 milioane euro, şi fuziunea unor sucursalele a producătorului termo cu Hidroelectrica. Proiectul de OUG se află în dezbatere publică până la 16 martie. Sindicatul Hidroelectrica a solicitat anularea acestui proiect de fuziune a celor două companii, până după elaborarea strategiei şi politicii energetice.

(M.F.)