Dictatori şi împăraţi în miniatură

Un târgujian a avut ideea de a scoate din cartea de istorie figurile emblematice şi a le pune pe toate la masă sub formă de statuete din lemn. Astfel, împăraţi, regi, conducători de oşti sau dictatori stau toţi laolaltă în vitrina gorjeanului. Pe lângă toate acestea, târgujianul „a pictat” din paie de grâu biserici şi a construit din cartoane şi placaj case sau vapoare.

Ceauşescu, vecinul lui Ştefan cel Mare

Pensionarul Ion Popescu (60 ani) din Târgu-Jiu este unul dintre puţinii târgujieni care au ca pasiune realizarea obiectelor din lemn. Acesta foloseşte orice fotografie, vedere sau imagine pe care şi-o aminteşte pentru a o lucra mai apoi în lemn de tei. Astfel, la un moment dat, i-a venit ideea de a lua cartea de istorie şi să scoată dintre paginile manualului pe acei domnitori care au făcut istoria românilor. Şi astfel, încet, încet, Vlad Ţepeş, Avram Iancu, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Traian, Constantin Brâncuşi sau Constantin Brâncoveanu au ajuns în vitrina târgujianului. Un bust impunător au însă Alexandru Ioan Cuza, care domină prin somptuozitate, şi Nicolae Ceauşescu, o statuetă care, la prima vedere, îţi dă fiori gândindu-te la anii comunismului.

Tablouri din paie

Pe lângă busturile în miniatură realizate în lemn de tei, Ion Popescu face şi tablouri din paie. Aici materia primă sunt firele de grâu care sunt lipite pe o pânză în forma dorită şi apoi înrămate. Secretul acestora, afirmă târgujianul, este fierul de călcat, obiectul folosit pentru „a da culoare” micilor tablouri. Astfel, bărbatul a ars paiele de grâu în aşa fel încât rezultatul să fie ori Masa Tăcerii, ori Mitropolia Banatului. Pe lângă tablouri, acesta a mai lucrat corăbii, case şi biserici. În cazul lăcaşurilor de cult, pensionarul spune că a reuşit să construiască, din beţe de sânger uscate, Mitropolia de la Timişoara după o felicitare de pe vremuri. Cât priveşte casele din lemn şi carton, acestea respectă noţiunile elementare de construcţie, având pe interior bârnele necesare pentru susţinere, spune Ion Popescu.

Lucrate cu vârful de la lama de ras

Miniaturile nu se fac însă peste noapte, astfel că bărbatul lucrează la operele sale şi câte două săptămâni. Din cauza timpului foarte scurt, pensionarul realizează portretul unui domnitor chiar şi în două săptămâni şi asta pentru că, spune el, „nu am timp”. „Demult aveam ambiţie şi în fiecare sâmbătă nu dormeam deloc. Până dimineaţa beam cafea, fumam ţigări şi lucram încontinuu”, povesteşte Ion Popescu ritmul său de lucru din tinereţe. Pe vremuri însă sculele nu erau ca acum aşa că meşteşugarul a fost nevoit să-şi facă lucrările sculptând chiar şi cu vârful lamelor de ras.

Fără căutare la vânzare

Cu toate că impresionează prin munca depusă pentru realizarea lor, obiectele lui Ion Popescu nu au căutare. Acesta spune că a încercat odată să le vândă prin consignaţii dar a văzut că munca sa nu este plătită pe cât ar trebui aşa că a renunţat. „Când le-am dus la consignaţie s-au vândut greu. Acum aş mai face doar dacă m-ar ruga cineva, altfel nu”, spune târgujianul. Acesta mai zice că, deşi politicienii sunt omniprezenţi, nu-şi pierde vremea pentru a sculpta chipul acestora în lemn de tei. Cu toate astea, pensionarul Popescu este mândru de istoria sa din lemn şi-i ţine la loc de frunte pe acei oameni care au schimbat istoria omenirii şi chiar a lumii.

I. CEURANU

Omagii aduse lui Brâncuşi

Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu organizează pentru perioada 15-16 martie a.c. o serie de manifestări culturale închinate sculptorului Constantin Brâncuşi. Prima manifestare va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor, joi, 15 martie la ora 18.00 şi se va intitula „Cântec pentru Pasărea Măiastră”. Este un concert-spectacol, închinat semicentenarului morţii lui Constantin Brâncuşi, realizat şi cu ocazia aniversării a doi ani de existenţă a Ansamblului folcloric „Maria Lătăreţu” al Şcolii Populare de Artă. În concert vor evolua formaţiile reprezentative ale ansamblului „Măriile Gorjului”, grupul bărbătesc „Ca la Gorj” şi un grup de naişti. „Dacă la concertul de acum un an am adus 135 de valori ale cântecului românesc, anul acesta, concertul închinat lui Brâncuşi are ca idee viitorul folclorului gorjenesc”, a declarat Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă. Vor fi aduse în prim-plan nouă valori consacrate ale folclorului românesc, laureaţi cu trofeele marilor festivaluri de folclor din România, precum: Gabriela Tuţă din Sibiu, Adriana Bucevshi din Suceava, Cristian Fodor din Hunedoara şi Fraţii Paşca din Satu Mare.
Un alt moment important îl va constitui „Salonul gorjean de fotografie de artă”, derulat în foaierul Hotelului Gorj, vineri, 16 martie, cu începere de la ora 12.00. Al treilea eveniment cultural din această săptămână îl reprezintă premiera absolută pentru România a piesei de teatru „Măiastra Lumii” organizată la Cercul Militar din Târgu Jiu, în data de vineri, 16 martie, ora 19.00. Este un poem teatral, realizat pe baza textului dramaturgului Giorgina Viorica Rogoz. Scenariul este un basm despre copilăria şi adolescenţa lui Constantin Brâncuşi. În rolul lui Brâncuşi va juca Vlăduţ Cornoiu, stră-stră-nepotul lui Brâncuşi, născut la 120 de ani de la naşterea sculptorului. Regia artistică este realizată de Mariana Ghiţulescu.

ANA-CORNELIA ANDREI

Serviciu Public de iluminat la Turceni

Consiliul Local al Primăriei Turceni a aprobat înfiinţarea unui Serviciu Public de iluminat. Potrivit primarului Ion Dumitraşcu, înfiinţarea acestui serviciu va avea ca urmare o economisire cu circa 80% a cheltuielilor necesare întreţinerii iluminatului public. „Dacă se ardea o lampă sau trebuia să o schimbăm, aşteptam şi câte două săptămâni până veneau alţii să ne-o schimbe. Acum însă avem oamenii noştri care vor rezolva problemele iluminatului public cu mai multă promptitudine astfel încât cetăţenii să nu mai sufere de pe urma defecţiunilor ce intervin la iluminatul public”, conchide edilul şef.

(I.C.)

Carduri pentru pensionari

Pensionarii gorjeni vor putea să aleagă banca unde vor dori să li se vireze lunar banii în cont sau pe card. În calcul nu intră însă decât băncile care vor fi agreate de Casa Naţională de Pensii. Potrivit directorului Casei Judeţene de Pensii (CJP) Gorj, Rodica Ghimişi, în momentul de faţă un număr de 5754 pensionari deţin carduri pentru pensie. Până în luna martie, CJP Gorj a încheiat contract cu şapte bănci. În ceea ce priveşte recalcularea pensiei, Ghimişi mai declară că, până în prezent, la CJP Gorj au fost depuse 1972 de cereri din care 1757 au fost rezolvate, rămânând un număr de 215 din luna ianuarie nelucrate.

CLAUDIA PÂRVAN

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Cofetăria „Select”

Haideţi să mâncăm o prăjitură la Cofetăria „Select”. Deşi nu arată a local select, acceptăm ideea grotească de a irosi câţiva bani pe produsele de aici. Şi pentru că tot ne află la „Select”, să tragem o fugă şi la budă. Cum era de aşteptat, hârtia igienică nu există, iar, pe alocuri, pereţii sunt „decoraţi” cu excremente. Deşi buda e renovată recent, curăţenia lasă de dorit. Nu ştim cine se îngrijeşte de curăţenie pentru că oricum aceasta nu există. Totuşi, buda poate fi folosită doar în lipsa altor alternative. Bafta!

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj