Proprietatea localnicilor din Tismana, încălcată de fostul primar

Treisprezece familii din oraşul Tismana nu pot să-şi ocupe terenul din cauza fostului primar Ion Luculescu. Deşi unii dintre localnici au şi titlu de proprietate pe terenul respectiv, dreptatea nu le este de nici un folos. Fostul prim om al oraşului preferă să-i târâie pe holurile tribunalelor, nedorind să le lase proprietăţile. Şi astfel, cetăţenilor nu le-a rămas decât să se şteargă la fund cu titlurile de proprietate pentru că fostul primar se consideră mai presus de lege. Localnicul Nicolae Ocolişanu este unul dintre cei mulţi şi nedreptăţiţi. În ciuda faptului că omul are un titlu de proprietate eliberat în anul 2005, prin care i se atestă dreptul de posesie pe o suprafaţă de 827 mp, acesta nu poate să se folosească de propria moşie.

Motivul, spune el, este tocmai fostul primar Ion Luculescu. „Refuză să ne lase să ne folosim terenul”, susţine bătrânul pensionar. Istoria acestor oameni nedreptăţiţi a început însă încă de la căderea comunismului. Eliberaţi de constrângerile vechiului sistem, localnicii şi-au cerut drepturile. „Noi am revendicat dreptul nostru de proprietate imediat după 1989 dar a fost dumnealui primar (n.red. Ion Luculescu) şi ni s-au pus piedici”, se plâng proprietarii rămaşi fără proprietate. „Ni s-a spus chiar că e rezerva primăriei, doar ca să aibă un motiv să nu ni-l dea”, spune Ocolişanu. Şi astfel, chiar dacă au reuşit să obţină negru pe alb dovada că sunt proprietari, aceştia nu îşi pot folosi terenurile pentru că fostul primar nu-şi ia utilajele.

SC Robur SA - un „proprietar” cu actele în neregulă

Ex-primarul Ion Luculescu pretinde că dreptatea este de partea sa, cramponându-se de faptul că ceea ce solicită cetăţenii este de fapt moşia lui. În acest sens, fostul edil flutură un contract de leasing imobiliar cu clauză de cumpărare încheiat cu SC Robur SA Târgu-Jiu prin care susţine că a devenit proprietarul terenului ce include şi pământul oamenilor. Numai că, la momentul vânzării, SC Robur nu avea nici un document care să ateste faptul că, la data perfectării contractului, era proprietar. Cu toate astea, Ion Luculescu şi-a intrat în drepturi. Numai că, din ceea ce era odată un punct de exploatare a lemnului, acum a devenit un depozit de fier vechi pe care fostul primar refuză să-l elibereze. „El a luat mijloacele fixe şi nu terenul iar acum nu vrea să şi le ia de aici”, spune Nicolae Ocolişanu.

Fostul primar se consideră adevăratul proprietar

Ion Luculescu a fost ales în anul 2000 primar al actualului oraş Tismana. A ajuns în această funcţie votat chiar şi de către oamenii care acum sunt bătaia de joc a primarului. „L-am ales că a zis că ne face de toate. A făcut numai pentru el”, spun cetăţenii despre fostul edil. Acesta însă rămâne rece la replicile localnicilor şi consideră că dreptatea este de partea sa. Ion Luculescu nu dă însă un răspuns cert, făcând trimitere „la vremea lui 1990” când, spune el, s-au făcut restituirile „conform legilor de atunci”. Şi astfel, fostul şef al Tismanei spune că merge mai departe prin tribunale şi aşteaptă ca justiţia să-şi spună cuvântul.

Dreptul sacru al proprietăţii, o glumă la Tismana

Proprietatea la Tismana a ajuns doar o vorbă în vânt. Fostul primar Ion Luculescu refuză să elibereze terenul şi ameninţă cu represalii pe aceia care îndrăznesc să nu ţină cont de acest lucru. Viceprimarul oraşului Tismana, Dumitru Drumen, dă şi el dreptate localnicilor, declarând că aceştia sunt adevăraţii proprietari. În zadar, pentru că acest adevăr nu valorează nici cât o ceapă degerată. Ca atare, primăria nu poate face nimic să-i ajute pe oameni iar poliţia aşişderea. În tot acest timp, moştenitorii pământurilor se uită cu jind la ceea ce le aparţine, fiindu-le interzis să devină proprietari de fapt chiar dacă, de drept, au obţinut acest titlu. Din păcate, se întâmplă în Tismana şi e un semnal de alarmă pentru cei care se judecă să câştige pământul din moşi-strămoşi. Legea este nerespectată chiar de către cei care, ani la rând, au fost plătiţi să vegheze la apărarea ei aşa cum este cazul lui Ion Luculescu, fost primar al Tismanei…

IRINEL CEURANU

Potrivit şefului Gărzii de Mediu,

„Starea localităţilor din Gorj lasă de dorit”

Localităţile de pe raza judeţului Gorj ies în evidenţă prin mizerie. Acest lucru a fost constatat şi de către comisarul şef al Gărzii de Mediu Gorj, Ovidiu Ilie care afirmă că „starea localităţilor din Gorj lasă de dorit”. Afirmaţia a fost făcută cu prilejul aniversării Zilei Gărzii de Mediu când şeful instituţiei a făcut o trecere în revistă a activităţii acestui organ de control. În plus, Ilie a mai afirmat că, în cursul anului trecut, au fost aplicate un număr de 34 de sancţiuni. Numărul mic al acestora îl determină pe şeful Gărzii de Mediu să susţină că, în privinţa aplicării amenzilor la administraţiile locale, „am fost destul de indulgenţi”. Starea precară a curăţeniei din judeţ, declară Ovidiu Ilie, „dovedeşte o slabă implicare a autorităţilor locale şi acest lucru este valabil la toate localităţile judeţului”. În ciuda acestei constatări, şeful Gărzii de Mediu se plânge totuşi de lipsa personalului deşi, pe de altă parte, susţine că „vor fi sancţionate drastic primăriile care nu vor respecta cele mai elementare norme de igienă locală”. Din păcate, totul este frumos doar pe hârtie deoarece, în realitate, multe dintre localităţile gorjene au devenit adevărate depozite de gunoaie.

IRINEL CEURANU

Datornicii de pe Lotrului au rămas fără apă

Locuitorii municipiului Târgu-Jiu, aflaţi pe strada Lotrului, au rămas fără apă potabilă. Din cauza datoriilor acumulate, conducerea Direcţiei de Servicii şi Utilităţi Publice (DSUP) din cadrul Primăriei Târgu-Jiu a dispus sistarea apei curente la blocurile situate pe strada Lotrului. Directorul DSUP, Ion Popescu afirmă că locatarii acestor blocuri au acumulat datorii de peste 135 de milioane de lei vechi. „Noi am luat decizia de a întrerupe apa dar după ce, în prealabil, i-am somat să-şi achite debitele”, afirmă directorul DSUP Târgu-Jiu. În plus, locatarilor li s-a oferit posibilitatea să se alimenteze cu apă potabilă de la câteva cişmele aflate în vecinătatea blocurilor. Cu toate acestea, de mai bine de o săptămână, 180 de persoane ce locuiesc în 170 de garsoniere au rămas fără apă curentă. Directorul Popescu promite însă că, începând de astăzi, va fi reluată distribuţia apei potabile la locuinţele arondate Asociaţiei nr. 51 din zona Lotrului.

IRINEL CEURANU

Noi şcoli comasate

Numărul mic de elevi, în scădere de la an la an, va duce la comasarea altor patru şcoli din mediul rural. Din toamnă, elevii de şcoala din Câlceşti vor învăţa la Godineşti, iar cei de la Piscoiu vor merge la Stejari. La fel se va întâmpla şi cu şcolarii de la Bengeşti-Ciocadia şi Rugi. Aceştia vor învăţa la Bălceşti şi respectiv Turcineşti. Elevii vor dispune însă de microbuze şcolare pentru transport. „Restul de şcoli care au probleme, vor funcţiona sub numărul minim de elevi într-o clasă pentru un an de zile”, a declarat inspectorul şcolar general Liviu Andrei.

(A.C.A.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Secţia Medicală I, Spital Judeţean

Miros de urină şi o budă mizerabilă există şi în secţia medicală I de la Spitalul Judeţean Târgu-Jiu. E imposibil, domne, să găseşti un grup sanitar civilizat! Aşa arăta buda la primele ore ale dimineţii de ieri. Infirmierele cochete nu se deranjează să spele WC-ul. Lucrul acesta îl fac doar în Italia sau Spania pentru că acolo nu le vede nimeni şi iau bani mai mulţi. Distinse doamne, treceţi graniţele dacă sunteţi plictisite de mătura autohtonă că şi aşa vă faceţi că munciţi…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj