Pedepse de peste 20 de ani închisoare pentru criminalii poştăriţei

Tribunalul Gorj i-a condamnat pe cei trei bărbaţi care au omorât-o pe poştăriţa Ioana Petrişor la pedepse de 20, 25 şi 27 de ani şi 6 luni închisoare, pentru omor şi la alte pedepse mai mici, între 4 şi 7 ani închisoare, pentru furturile comise. Acestea din urmă se contopesc cu cea mai grea, cei trei urmând să execute peste 20 de ani de închisoare. Despăgubirile acordate familiei sunt de 75.000 lei noi şi o rentă lunară pentru fetiţa rămasă orfană de mamă. Prima sentinţă dată în dosarul în care Grigore Burlan, Gabriel Marghitu şi Iulian Pană au fost judecaţi pentru uciderea cu cruzime a poştăriţei Ioana Petrişor i-a condamnat pe aceştia la ani grei de închisoare, dar nu la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, aşa cum au cerut procurorul şi familia victimei. Este prima sentinţă, deoarece decizia poate fi atacată cu apel şi este de presupus că cel puţin inculpaţii vor recurge la calea de atac, dacă nu şi familia Ioanei Petrişor.

Cei doi complici la unele din faptele de furt pe care le-au săvârşit cei trei criminali, Ion Cir şi Alexandru Petrică, au fost condamnaţi la câte 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Pentru furturile comise, cei trei autori principali au primit pedepse diferite, pentru fiecare faptă în parte: Marghitu între 6 şi 7 ani, Burlan între 5 şi 7 ani şi Pană între 4 şi 6 ani. De asemenea, cei trei au fost obligaţi la plata pagubelor aduse familiilor de la care au furat, în cuantumul cu care acestea s-au constituit părţi civile. De asemenea, pedepse s-au pronunţat şi pentru tâlhărie, stabilindu-se că cei trei criminali au omorât-o pe femeie pentru a o tâlhări, reţinându-se circumstanţele agravante că fapta a fost săvârşită de mai multe persoane împreună şi cu ajutorul unei arme.

Pedepse grele

Iulian Pană a fost condamnat pentru infracţiunea de omor cu premeditare şi prin cruzimi, la 18 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani, urmând ca aceasta să se contopească cu celelalte pedepse primite şi să execute cei 20 de ani de închisoare. Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi va fi, pentru el, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei cu închisoarea. Pentru aceeaşi infracţiune, judecătorul a stabilit pedepse diferite pentru ceilalţi doi, semn că a contat şi gradul de participaţie la crimă. Astfel, Gabriel Marghitu a primit o pedeapsă de 22 de ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 ani, urmând să execute 25 de ani. Pedeapsa complementară a fost stabilită pentru o perioadă de 8 ani, în cazul său. Grigore Burlan a primit cea mai grea pedeapsă, de 24 de ani închisoare, plus un spor de 3 ani şi 6 luni, urmând să petreacă după gratii 27 de ani şi 6 luni, în cazul în care nu va beneficia de liberarea condiţionată. Din aceste pedepse se deduce perioada cât cei trei au fost arestaţi preventiv, adică din 14 aprilie 2006 pentru Marghitu şi din 19 aprilie 2006 pentru Pană şi Burlan.
Asupra bunurilor celor trei, instanţa a menţinut sechestrul asigurator, în plus dispunând confiscarea sumei de 250 lei noi, câte o treime din această sumă de la fiecare, reprezentând contravaloarea pistoletului cu electroşocuri ce a fost folosit la torturarea poştăriţei şi care nu a mai fost găsit după comiterea faptei, Burlan spunând că nu îşi mai aminteşte ce a făcut cu el. În plus, cei trei au fost obligaţi, în solidar, la plata a 20.000 lei despăgubiri civile pentru familia victimei, reprezentând cheltuielile de înmormântare, 25.000 lei noi daune morale pentru soţul femeii ucise, Daniel Marius Petrişor şi 30.000 lei noi daune morale pentru pierderea suferită de fetiţa Ioanei Petrişor, în vârstă de 8 ani. Tot în solidar, cei trei urmează să dea fetiţei contravaloarea unei rente de 200 lei noi lunar, pentru cele 21 de luni cât a trecut de la decesul mamei ei şi până la pronunţarea sentinţei, urmând ca această rentă să fie plătită şi în continuare, până la împlinirea a 18 ani sau a cel mult 25 de ani, în cazul continuării studiilor, de către fata rămasă orfană de mamă. În plus, cei trei vor mai plăti şi câte 2500 lei noi cheltuieli judiciare statului, 100 lei onorariu avocat din oficiu şi 200 lei cheltuieli de judecată. Ion Cir şi Alexandru Petrică vor plăti câte 500 lei cheltuieli judiciare statului.

ANA-MARIA ILINCA

Prinşi în flagrant la furat de cablu

Doi bărbaţi din satul Moi, comuna Bâlteni, au fost prinşi în flagrant în timp ce furau cablu de telecomunicaţii de pe calea ferată. Grigore Bivolu (40 ani) şi Marcel Stoican (39 ani) au mers, ziua în amiaza mare, şi au tăiat cablul din cupru aflat în haltele CFR dintre localităţile Vlăduleni şi Peşteana. Cei doi au reuşit astfel să sustragă 66 de metri de cupru pe care mai apoi intenţionau să-l comercializeze la depozitele de fier vechi. Nu au mai apucat să facă acest lucru întrucât poliţiştii din cadrul Poliţiei Transporturi Feroviare (TF) Gorj au reuşit să pună mâna pe cei doi. Potrivit comisarului Daniel Brotea, şeful Poliţiei TF, hoţii au fost arestaţi preventiv şi trimişi în judecată. În consecinţă, aceştia riscă să petreacă următorii 18 ani în spatele gratiilor.

IRINEL CEURANU

Drum pentru căruţe la Băleşti

Un drum de centură, destinat îndeosebi căruţelor de pe raza comunei, a început să fie realizat la Băleşti. Primarul Aristică Paicu spune că fostul terasament de cale ferată, folosit pe vremuri de „mocăniţa” ce transporta lemne, este acum preschimbat într-un drum de centură. „Pe aici vor trece căruţele din comună şi sperăm că acest lucru va fi realizat până la sfârşitul lunii august”, afirmă edilul şef. Odată finalizat drumul, toţi localnicii care vor circula în căruţe vor fi obligaţi să folosească doar această cale de acces. În caz contrar, vor fi sancţionaţi de către poliţiştii comunitari, a mai precizat primarul Aristică Paicu.

(I.C.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Cofetăria „La Sulea”

E adevărat, nu seamănă cu o budă dar în spatele uşii pe care scrie „defect” se află grupul sanitar de la Cofetăria Mona, cunoscută sub numele de Cofetăria „la Sulea”. N-am reuşit să violăm incinta budei dar deducem că aceasta se afla într-o stare jalnică. Prin urmare, ţineţi cont de următorul avertisment şi nu beţi prea mult când mâncaţi o prăjitură. Nu ştim ce fac copiii care au nevoie de budă, probabil merg după colţ, vizavi de vila lui Mischie…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj