Cum va evolua politica europeană în domeniul transporturilor

Cu ocazia evaluării intermediare făcute de Comisia Europeană privind strategia de transport 2001, Parlamentul European a organizat o audiere publică pe acest subiect. Deputaţi europeni, membri ai parlamentelor naţionale şi experţi ai industriei s-au reunit pentru a examina relaţia dintre transportul european şi mobilitate, creşterea economică, dezvoltarea socială şi protecţia mediului înconjurător. Revizuirea intermediară a cartei albe a Comisiei Europene propune câteva acţiuni concrete, construite în jurul a patru piloni centrali:
1. mobilitate durabilă: înlăturarea barierelor tehnice care îngreunează cooperarea companiilor feroviare peste graniţe; revizuirea şi finalizarea proiectului „Cer European Unic“; promovarea căilor navigabile interne.
2. protecţie: drepturile pasagerilor trebuie implementate în toate formele de transport; protejarea mediului înconjurător prin reducerea zgomotului şi a emisiilor de bioxid de carbon, folosirea combustibililor alternativi şi a noilor tehnologii.
3. inovare: noile tehnologii pot contribui la reducerea ambuteiajelor şi a emisiilor de bioxid de carbon; sistemul de poziţionare şi navigaţie prin satelit Galileo ar putea juca un rol cheie în „Sistemele de transport inteligente“ (introducerea noilor tehnologii în infrastructura de transport şi automobile).
4. dimensiunea internaţională: companiile europene controlează 30% din transportul aerian global şi 40% din flota maritimă, de aceea UE trebuie sa fie unită şi să conducă pe scena transportului internaţional.
Potrivit Parlamentului, „transportul trebuie adaptat“. În deschiderea audierii, preşedintele Comisiei pentru transport, Paolo Costa (ALDE, Italia), a spus că „transportul trebuie adaptat“ pentru a face faţă provocărilor ca extinderea UE, globalizarea, încălzirea globală, terorismul şi preţul energiei. Domnul Costa şi-a manifestat şi preocuparea faţă de faptul că nu se pune îndeajuns accentul pe schimbarea „modului“ transportului european de la un transport care poluează la unul care utilizează energie refolosibilă şi protejează mediul înconjurător.
Potrivit proiectului de raport redactat de deputata europeană maghiară Etelka Barsi-Pataky (PPE-DE) şi prezentat de Comisia pentru transport săptămâna aceasta, „Parlamentul European nu este mulţumit de progresul făcut de politica europeană de transport“ şi recomandă luarea câtorva măsuri:
- inter-conectivitatea transportului cu alte zone, ca energia, mediul înconjurător, inovarea.
- punerea în aplicare de către Comisia Europeana a legislaţiei europene existente în domeniul transportului
- extinderea noilor modalităţi de finanţare - alternative şi inovatoare
- instituţiile europene şi statele membre trebuie să facă tot posibilul pentru a exploata din plin creditele alocate transportului în cadrul fondului de coeziune
- recurgerea la mijloacele de transport care respectă mediul înconjurător, de exemplu transportul feroviar, maritim şi fluvial
- folosirea sistemelor de transport inteligente şi a inovaţiilor tehnologice pentru a facilita traficul, a evita ambuteiajele şi a ameliora protejarea mediului înconjurător.

MIE, The Economist şi Financial Times lansează

Campanie de promovare a României

The Economist şi Financial Times au realizat, cu sprijinul Ministerului Integrării Europene şi cu finanţări private, o campanie de informare la nivel european, care are ca scop identificarea de către investitorii străini, a oportunităţilor de afaceri pe care le oferă România, în calitatea sa de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Campania se va desfăşura în perioada martie-aprilie a. c. şi va consta în publicarea unor articole de informare cu privire la progresele înregistrate de ţara noastră în perioada de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, precum şi despre oportunităţile de investiţii în România. De asemenea, campania va include şi o serie de editoriale ale unor companii de top din România. Ministerul Integrării Europene va furniza informaţiile necesare pentru redactarea materialelor care vor apărea în cele două publicaţii.
După încheierea campaniei, The Economist şi Financial Times vor realiza un studiu de piaţă prin care se va măsura gradul de influenţă a opiniei cititorilor şi beneficiile de imagine pentru participanţii la acest proiect. „Vrem să arătăm şi o altă faţă a dezvoltării României, o ţară dinamică, pregătită să primească din ce în ce mai mulţi investitori şi care are nevoie de aceşti investitori pentru a putea reduce decalajele faţă de statele membre. De asemenea, acest demers contribuie la combaterea stereotipurilor despre români şi despre România, reprezentând o provocare pentru viitoare astfel de iniţiative”, a declarat Anca Boagiu. La eveniment au mai participat Cristoph Gerth, director pe Europa al Financial Times, Anastasios C. Ierodiakonou, reprezentant al Financial Times Business, precum şi Emil Nuţă, reprezentantul în România al The Economist Business şi Financial Times Business.

Germania propune manual unic de istorie la nivelul UE

Ministrul Educaţiei din Germania, Annette Schavan, va înainta spre discuţie introducerea unui manual comun de istorie europeană în şcolile din statele membre ale Uniunii Europene. Ideea este discutată cu prilejul unei reuniuni a miniştrilor educaţiei din UE, a cărei preşedinţie rotativă este deţinută în prezent de Germania. Un manual comun de istorie este utilizat deja de şcolile din Franţa şi Germania, fiecare capitol fiind scris de doi istorici, câte unul din fiecare ţară. Scopul propunerii este acela ca elevii din Uniunea Europeană să înveţe despre evenimente şi cauzele nu numai potrivit versiunii din ţara lor. În practică, aşa ceva e foarte dificil şi foarte controversat. Manualul franco-german acoperă istoria Europei după 1945 şi este utilizat în ultimii ani de liceu. Un purtător de cuvânt al preşedinţiei germane a UE a spus ca e vorba de istoria Europei, nu de aceea a Uniunii Europene. Dificultăţile încep cu faptul că UE are puteri foarte limitate în domeniul educaţiei, majoritatea puterilor aparţinând statelor membre.

Isărescu: România nu se va grăbi să treacă la moneda unică
europeană

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat că ţara noastră nu se va grăbi să treacă la moneda unică şi preferă să atingă o „reală convergenţă” cu criteriile UE. Mugur Isărescu spune că deşi România, care a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, a îndeplinit mai devreme decât era de aşteptat criteriile pentru a deveni membru al zonei euro, nu este cazul ca ţara noastră să se grăbească să adopte monedă unică europeană până când nu are loc “o reală convergenţă”.
„Adoptarea monedei euro pare o decizie simplă, dar este de fapt una complicată şi trebuie să păstrăm echilibrul între ambiţii şi realitate”, declară guvernatorul BNR în cotidianul britanic. Isărescu explică faptul că România, unde a crescut mult numărul investitorilor străini după aderarea ţarii la UE, vrea să evite situaţia prin care a trecut banca centrala din Ungaria. Acesta a fost nevoită de două ori să amâne data anunţată pentru adoptarea euro, întârzieri care au înfuriat investitorii. „Dacă ne referim doar la convergenţa nominală, România o va putea îndeplini într-un termen scurt, dar fără o convergenţă reală adoptarea euro va fi clar în defavoarea României”, adaugă Isărescu.
Potrivit programului adoptat de guvern în ianuarie 2007, România a fixat anul 2014 pentru adoptarea monedei unice europene. Guvernatorul Isărescu este preocupat de capacitatea României de a îndeplini criteriile de la Mastricht, mai ales în ceea ce priveşte reducere inflaţiei şi a deficitului public, comentează Financial Times.

Surse: Euractiv.ro, Parlamentul European, BBC