Investiţii de miliarde fără utilitate

Una dintre investiţiile mult aşteptate în urmă cu câţiva ani, era cea de aducţiune a conductei de gaze şi la Mătăsari. Au trecut ani de zile până când proiectul a fost finalizat şi alţi ani timp în care autorităţile au depus eforturi ca să facă rost de banii necesari pentru aceste lucrări. Proiectul a fost iniţiat înainte de 1989 iar lucrările efective au început în anul 1998 şi s-au terminat în 2005. Acum, însă, localnicii se arată dezinteresaţi de beneficiile reţelei de gaze. Au şi motive: racordarea unei gospodării îi costa aproape 40 de milioane de lei vechi din care 18 milioane de lei merg doar pe proiectele cerute de Distrigaz. Nici măcar secretarul primăriei nu şi-a permis racordarea apartamentului la reţeaua de gaze. Singurii beneficiari sunt liceul din localitate şi Primăria Mătăsari şi prea puţini localnici. La mijlocul anului 2006, niciun locuitor din Mătăsari nu a depus cerere pentru racordare. Autorităţile locale au investit peste 20  de miliarde de lei vechi în acest proiect care se dovedeşte inutil pentru comunitate. Ca şi la Godineşti, localnicii se plâng că nu au bani suficienţi pentru traiul zilnic, cât despre gaze nici vorbă. Oamenii din Mătăsari se descurcă foarte greu în condiţiile în care în zonă locurile de muncă s-au redus de la an la an iar majoritatea deja au plecat din localitate. Sunt multe blocuri care arată ca după război, părăsite sau cu una maxim, două familii care s-au adăpostit printre ruine. Pentru ei soluţia pentru încălzirea locuinţelor rămâne tot  cărbunele pe care îl pot procura cu foarte mare uşurinţă de la carierele miniere aflate la mică distanţă de localitate. Până la urmă beneficiarii investiţiei ar putea deveni doar instituţiile publice din Mătăsari.

Investiţie pentru câteva familii

Imediat după ce a ajuns preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie, se gândea, în ce mod îi poate ajuta şi pe locuitorii comunei sale, Godineşti. După mai mult timp însă, s-a ivit o oportunitate, aceea de a introduce gazele în comuna Godineşti, cu bani de la Uniunea Europeană. Astfel, cu ajutorul programului RICOP, Mischie a oferit posibilitatea şi edilului din comuna sa să beneficieze, alături de alte şase comune, de fonduri, cu ajutorul cărora să facă pentru localitatea, ceea ce localnicii nici măcar nu gândeau. Localnicii, deşi fericiţi de noua investiţie, nu au putut să se racordeze la reţeaua de gaze, din lipsa banilor. Astfel, din 1300 de gospodării existente în Godineşti, mai puţin de 100 sunt branşate la reţeaua de gaze. Restul gospodăriilor nu au înaintat solicitările necesare branşării, deoarece costul este de 25 de milioane de lei vechi, bani pe care cei din Godineşti nu îi au. Oamenii declară chiar că preţul de racordare este foarte mare, motiv pentru care folosesc în continuare lemnul pentru încălzire. În ciuda faptului că nu au bani, oamenii recunosc meritul lui Nicolae Mischie şi a lui Ion Călinoiu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj care, după părerea lor, au tras sforile necesare, pentru binele celor din Godineşti. În comuna Godineşti, reţeaua de gaze este în funcţiune din anul 2004. Atunci, comuna, alături de alte şase localităţi, a beneficiat de fonduri prin programul RICOP. Pentru cele şapte localităţi, Motru, Schela, Ciuperceni, Teleşti, Borăscu, Dăneşti şi Godineşti, valoarea lucrărilor investite de Uniunea Europeană prin acest program RICOP ajungea la 1 milion de euro.

COSTIN SOARE

Zeci de cazuri de rujeolă în Gorj

Rujeola este maladia de care se îmbolnăvesc tot mai mulţi gorjeni, astfel reiese din spusele directoarei adjuncte a Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj, Mariana Sfichi. Aceasta susţine că, până la momentul actual, la nivelul întregului judeţ, au fost înregistrate un număr de 72 de cazuri de rujeolă. Majoritatea dintre aceştia se află în rândul populaţiei din municipiul Târgu-Jiu, 48 la număr. De asemenea, 11 bolnavi de rujeolă sunt la Scoarţa, restul fiind împrăştiaţi în celelalte localităţi ale Gorjului. Cele mai multe cazuri de rujeolă, declară Sfichi, se regăsesc în rândul populaţiei rrome care, îndeobşte, refuză să-şi facă vaccinul antirujeolic. În ciuda acestui refuz, angajaţii ASP au efectuat peste 800 de vaccinuri, reuşind să vaccineze 182 de persoane în cartierul Obreja, 151 în Meteor şi peste 200 de elevi ai Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”. De asemenea, campania de vaccinare în rândul şcolarilor s-a desfăşurat şi ieri la Liceul Teologic din Târgu-Jiu, aici fiind depistat un  caz de rujeolă. Directoarea adjunctă a ASP Gorj, Mariana Sfichi, afirmă că acţiunea de vaccinare va continua şi, în acelaşi timp, recomandă părinţilor să se prezinte la medic pentru a-şi vaccina copii.

IRINEL CEURANU

Program infernal la Casa de Pensii

Angajaţii Casei de Pensii Gorj au mult de lucru cu recalcularea pensiilor. Volumul foarte mare de muncă creează nemulţumiri atât în rândul angajaţilor, cât şi a pensionarilor veniţi să-şi ceară drepturile. Angajaţii Casei Judeţene de Pensii au de recalculat pană la sfârşitul lunii peste 15.000 de dosare de pensie. Numai luna trecută au fost înregistrate 2500 de cereri, care sunt lucrate în proporţie de 95%. Fiecare pensionar este obligat să aducă acte doveditoare, iar angajaţii încep recalcularea pensiei pe baza acestor acte. Nici cu spaţiul de depozitare a dosarelor nu se stă prea bine, acesta fiind insuficient pentru buna desfăşurare a activităţii. Angajaţii se plâng de programul încărcat de lucru, iar pensionarii vin mereu cu acte şi adeverinţe de care trebuie ţinut cont la recalculare. Nemulţumiri apar şi din partea pensionarilor care stau zilnic la cozi interminabile şi care aşteaptă să le fie rezolvate problemele.

(G.M.)

Directorul financiar al Spitalului Turceni, amendat

Mizeria din spitalele gorjene începe să iasă la iveală încet dar sigur. O altă dovadă a lipsei de curăţenie existentă în unităţile medicale o constituie amenda aplicată directorului financiar contabil al Spitalului din Turceni, Dumitru Gâlceavă, de către inspectorii din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat Gorj. Directorul acestei instituţii, Nicolae Dineaţă afirmă că la Turceni mai avusese loc un control în prealabil dar fără ca cei din conducere să ţină cont de recomandările făcute. În consecinţă, s-a dispus sancţionarea cu 4000 lei (40 milioane de lei) a directorului Gâlceavă. De asemenea, tot în urma controalelor întreprinse în spitale au mai fost amendate opt asistente medicale, printre care şi Elisabeta Ptuna, asistenta şefă a secţiei de oncologie din cadrul Spitalului nr. 2 din Târgu-Jiu. În total, afirmă Dineaţă, au fost efectuate peste 500 de controale în urma cărora au fost aplicate 33 de amenzi în valoare totală de 36 mii de lei. Totodată, controalele inspectorilor au avut ca rezultat şi scoaterea din uz a circa 2,5 tone de alimente descoperite la agenţii economici verificaţi.

IRINEL CEURANU

Bani pentru biserici

Trei monumente istorice din Gorj au primit bani pentru lucrări de restaurare. Este vorba de Biserica Sfânta Treime a Mănăstirii Strâmba care va beneficia de 87.995 lei pentru restaurare şi pictură. Şi Mănăstirii Tismana i s-a alocat o sumă de 21.420 lei. La rându-i, Conacul brâncovenesc Cornea Brăiloiu a primit 100.000 de lei.

(A.A.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Prefectura Gorj

Alarmă de gradu’ 0 pe holurile Prefecturii Gorj. A dispărut capacul şi colacul de la budă. Nu se cunosc semnalmentele hoţului dar se bănuieşte că mobilul furtului îl reprezintă un concurs cu premii. Circulă zvonul că dispar capacele din budă pentru că cine şi le lipeşte în geam câştigă un sejur în Tazmania. Şi cum funcţionarii Prefecturii Gorj sunt învăţaţi să plece în străinătăţuri pe banii altora, s-au gândit că nu le-ar strica un nou premiu chiar dacă pentru asta sunt nevoiţi să bage în diplomat capacul de la budă.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj