Discuţii sterile

SNLO îşi cumpără maşini. Nu orice maşini. Maşinile vor fi 4x4 şi vor fi folosite în carierele din Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea. Numărul lor este de 25. Cu alte cuvinte la sfârşitul lunii se va ţine o licitaţie pentru achiziţionarea unui tip de maşină 4x4 care să aibă şi portbagaj exterior necesar pentru transportul sculelor sau materialelor necesare la intervenţiile din cariere. Imediat după auzirea informaţiei au şi apărut foarte multe discuţii pe marginea faptului că şefii din minerit îşi trag din nou maşini de lux, pentru a avea cu ce să meargă la agăţat. De fapt se pare că nu este chiar aşa. Personal cred că o companie precum SNLO are nevoie de o asemenea investiţie. Dacă s-ar fi spus că se vor cumpăra maşini ARO nu ar fi fost nici o discuţie, dar ARO este maşină pentru anul 2007? Să fim serioşi. Vede zilnic cum societăţile private care lucrează pe şantiere se dotează cu astfel de autoturisme 4x4. Acestea îşi câştigă banii, în mare parte, din lucrările pentru minerit sau energie. Atunci de ce minerii sau energeticienii să nu se deplaseze repede şi în siguranţă la locul intervenţiilor, fără a mai sta dimineaţa cu şomoioage aprinse pe sub maşini. Orice investiţie în maşini competitive se amortizează, costurile de întreţinere fiind foarte reduse, pentru că sunt bune, iar condiţiile de muncă fiind conforme cu legea. O problemă va fi, însă, dacă aceste maşini nu vor ajunge la acele echipe de intervenţii despre care se spune şi vor ajunge la directori, care au limuzine.

Numai cine nu a fost într-o carieră poate să se întrebe de ce maşinile ce vor fi achiziţionate trebuie să fie 4x4. Trebuie înţeles că restructurarea din minerit şi reforma din ultimii 10 ani trebuie să ajungă chiar şi până la parcul auto. Ar trebui atunci să ne întrebăm de ce se achiziţionează camioane Volvo şi nu se asigură transportul produselor tot cu Raba. Răspunsul îl ştie orice manager de firmă privată care a ales demult să investească într-o maşină care să nu-l lase în drum şi care să-i asigure productivitate.
Dacă tot vorbim de necesarul achiziţionării acestor autoturisme să vorbim puţin şi despre contractele pe care le are SC ARTEGO SA cu mineritul în valoare de circa 1000 de miliarde de lei în următorii trei ani. Păi, în primul rând, contractele nu sunt aşa de mari precum s-ar crede, pentru că şi până acum sumele au fost similare. Poate se găseşte, totuşi, cineva care să găsească un producător mai competitiv în domeniu în România, ceea ce mă îndoiesc. Era rău dacă cei 1000 de miliarde plecau în afara judeţului, nicidecum că rămân aici. Ce m-a supărat pe mine este că ARTEGO este o firmă care, alături de Succes, asigură în Gorj locuri de muncă pentru mii de oameni şi dă pâine la zeci de mii de oameni. Ori banii celor două societăţi sunt făcuţi în Gorj şi rămân în Gorj prin investiţii noi, locuri de muncă sau taxe la bugetele locale. În mod normal, ar trebui ca autorităţile să asigure mai mult sprijin marilor firme din Gorj pentru c acestea asigură stabilitatea economică şi locuri de muncă. Până acum gorjenii au văzut venite din afară doar supermarketuri, adică firme care încasează banii noştri şi-i duc în altă parte, în alte judeţe sau în alte ţări. Asta înseamnă că, deja, trebuie să ne apărăm mai bine investitorii locali, să-i protejăm, pentru că investitori în producţie nu şi-au făcut apariţia până acum în judeţ, ci doar în consum.