Datorită interesului conducerii,

Şcolile din Peştişani scoase din mizerie

Învăţământul în comuna Peştişani se îndreaptă, încetul cu încetul, spre Europa. Dacă în urma cu puţină vreme, şcolile arătau ca vai de mama lor, acum lucrurile s-au schimbat în bine. Au avut loc lucrările de modernizare la unele iar la altele acestea sunt pe punctul de a fi demarate. Actualul director, Ioan Rădulescu susţine însă că lucrurile nu au stat bine din totdeauna. „Când am venit anul trecut aici, era o mizerie de nedescris încât a trebuit să scoatem două maşini de vechituri”, afirmă directorul coordonator. Şi astfel, după zeci de ani, Ioan Rădulescu a avut ideea de a schimba mobilierul unităţilor de învăţământ. Acesta povesteşte însă că toate modernizările realizate nu ar fi fost posibile fără sprijinul Consiliului Local Peştişani sau al Inspectoratului Judeţean de Învăţământ Gorj.

Mobilier nou în toate grădiniţele

Managementul unui director activ a devenit repede vizibil. Prin urmare, în timp ce alţi directori de şcoli se mulţumesc doar cu statutul de şefi locali ai învăţământului, Rădulescu de la Peştişani a pus osul la muncă. Rezultatul se vede cu uşurinţă, iar dacă este să comparăm cu ceea ce a fost în trecut, avem impresia că am nimerit în altă parte. Cu alte cuvinte, după cum afirmă directorul Ioan Rădulescu, au fost aduse birouri noi în cancelarie, secretariat şi biroul directorului. De asemenea, şcoala a fost dotată cu încă două calculatoare şi un televizor în cancelarie. Mai mult decât atât, toate cele şase grădiniţe de pe raza comunei au fost dotate cu mobilier nou. Tot la capitolul realizări poate fi menţionată reabilitarea şcolii din Frânceşti, aici vechile ferestre fiind înlocuite cu termopane iar încălzirea tradiţională a devenit o amintire, locul acesteia fiind luat de o centrală modernă. O nouă faţă a căpătat şi sala de sport care acum este funcţională după ce, ani la rând, a fost un spaţiu destinat depozitării a tot felul de inutilităţi.

Planuri de modernizare

Actualul director spune însă că nu are de gând să pună capăt lucrărilor de investiţie. Ca atare, în prezent a fost depusă documentaţia pentru modernizarea şcolii de la Brădiceni, existând speranţe că, până la sfârşitul anului, această unitate de învăţământ va fi modernizată. Pe lângă toate acestea, Ioan Rădulescu şi-a propus să realizeze în curtea şcolii o bază sportivă modernă. „Deocamdată, aici educaţia fizică se face încă pe maidan. Intenţionăm să facem o bază sportivă cu mai multe terenuri astfel încât copiii noştri să aibă posibilitatea să joace atât fotbal cât şi volei sau handbal”, afirmă directorul coordonator al şcolilor din Peştişani.

Numai că acest ideal presupune un efort financiar considerabil care poate deveni realitate doar pe bani de la Guvern. Până atunci însă, copiilor le rămâne sala de sport şi mesele de tenis pe care le au la dispoziţie în incinta şcolii. Schimbările materiale, afirmă Ioan Rădulescu, nu ar fi fost însă posibile fără o schimbare de optică. În consecinţă, noul director a introdus şi un nou mod de lucru, înlăturând „bisericuţele” existente la nivelul şcolii. Apoi, acesta consideră că noile condiţii i-au determinat pe dascăli să aibă mai multă responsabilitate. „Dacă pe vremuri comisiile metodice erau formale, acum însă acestea funcţionează cu adevărat”, susţine şeful învăţământului din Peştişani. Astfel, cu circa două miliarde de lei investiţii materiale, o „transparenţă totală” şi simţ al responsabilităţii, Ioan Rădulescu, un director numit de doar câteva luni, a reuşit să facă schimbări majore. Privind prin prisma multora dintre şcolile existente în alte comune, reiese că, în comuna natala a lui Constantin Brâncuşi, învăţământul tinde spre infinit, dovadă că omul este cel care schimbă locul.

IRINEL CEURANU

Peste 50.000 de familii din Gorj primesc ajutor de încălzire

Circa o treime din familiile gorjene au apelat în această iarnă la subvenţii pentru încălzirea locuinţei, urmare a veniturilor mici de care dispun. Potrivit situaţiilor întocmite la nivelul Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie (DMSSF) Gorj, au beneficiat de subvenţii 50.592 familii şi persoane singure. Sumele aferente acestui drept, pentru perioada ianuarie-martie 2007, se ridică, la nivelul judeţului Gorj, la 5.445.474 de lei. De aceste subvenţii au beneficiat familiile cu un venit mediu pe persoană între 14 şi 46 de lei, ajutorul urmând a fi acordat până la 31 martie.

Bani pentru copii şi tineri căsătoriţi

Ajutorul de 200 de euro primit de gorjenii aflaţi la prima căsătorie a ajuns până acum în buzunarele a 264 de cupluri. Acest ajutor se acordă începând de la 1 ianuarie 2007, pe baza unei cereri depuse la serviciul public comunitar local. Până la data de 27 februarie 2007, 32 primării au solicitat sumele necesare pentru acordarea acestui drept la 264 familii, sumele virate fiind de 178.938,22. Cele mai multe căsătorii au fost înregistrate în municipiul Târgu-Jiu - 73, Polovragi - 25, Motru - 17, Rovinari - 16, precum şi în comunele Scoarţa şi Ţânţăreni - câte 14. Pentru copiii nou-născuţi, familiile pot beneficia tot de la 1 ianuarie de un trusou care să cuprindă haine, lenjerie şi produse de îngrijire în cuantum de 150 lei. Numai trei primării din Gorj au solicitat sumele pentru plata contravalorii a 13 trusouri pentru nou-născuţi. Este vorba de oraşul Rovinari - pentru 11 nou-născuţi şi comunele Căpreni - 1 şi Muşeteşti - 1, suma totală solicitată fiind de 1.950 lei. Vasile Picioruşi, directorul executiv al DMSSF Gorj a declarat că se aşteaptă ca în perioada următoare numărul solicitărilor să crească, întrucât primarii au aflat spre sfârşitul lunii februarie de măsura plăţii din bugetul de stat a contravalorii în lei a trusoului pentru nou-născuţi.

CLAUDIA PÂRVAN

Ajutoare de încălzire la Godineşti

Locuitorii comunei Godineşti au primit, în ziua de Mărţişor, un cadou din partea administraţiei locale. Acesta a constat în ajutoare de încălzire pentru câteva sute de cetăţeni de pe raza comunei. Primarul Gheorghe Corbeanu spune că cel mai frumos mărţişor pe care l-au primit un număr de 600 de localnici l-a constituit ajutorul de încălzire a cărei valoare totală a ajuns la 600 milioane de lei.

(I.C.)

Campanie de vaccinări contra pestei porcine

Programul de vaccinare împotriva pestei porcine, acţiune care se va derula pe perioada a trei ani, a fost demarat ieri de medicii veterinari în toate localităţile gorjene. Programul respectiv vizează vaccinarea a 132.748 de capete porcine existente în judeţul Gorj, din care 112.627 în gospodăriile populaţiei iar 20.091 în exploataţiile agricole. Medicul Ion Iliuţă, directorul executiv al Direcţiei Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Gorj, a precizat că, pentru campania respectivă, au fost primite şi distribuite în teritoriu 130.000 de doze de vaccin, prin aplicarea acestui program dorindu-se eradicarea pestei porcine. În prezent, în judeţul Gorj există 12 focare active de pestă porcină dar, potrivit medicului Ion Iliuţă, fenomenul nu este de natură să îngrijoreze, acestea reprezentând numai 7 la sută din totalul celor înregistrate în cursul anului trecut.

(C.P.)

Direcţia de Sport Gorj a solicitat fonduri prefectului

Direcţia pentru Sport a Judeţului (DSJ) Gorj a solicitat mai multe fonduri Prefecturii Gorj, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural al judeţului Gorj, pentru organizarea activităţilor sportive. Robert Doicaru, directorul DSJ Gorj, a precizat că „de când echipa de fotbal Pandurii Târgu Jiu a intrat în prima ligă, nimeni nu mai dă bani pentru celelalte activităţi sportive, nici sponsori, nici agenţi economici, nici autorităţi. Am organizat 74 de activităţi sportive cu doar 50.000 lei noi (500 milioane lei vechi). Baza materială a activităţii sportive din judeţ a fost şi anul acesta, ca şi în anii trecuţi, precară şi insuficientă”. Prefectul judeţului, Ştefan Popescu Bejat, a spus că a luat act de solicitarea DSJ Gorj, dar nu a făcut nici o promisiune. Robert Doicaru a mai spus că, în 2006, cu toate că direcţia nu dispune de un număr mare de unităţi sportive de performanţă, judeţul Gorj a obţinut rezultate pozitive, sportivii aducând acasă 57 de medalii, 31 la categoria seniori – tineret şi 26 la categoria juniori, la atletism, box, radioamatorism, lupte şi tenis. De asemenea, rezultate bune s-au obţinut şi la handbal masculin (HC Pandurii Lignitul Târgu Jiu în Liga Naţională), baschet (C.S. Energia Rovinari în Campionatul Naţional de divizia B la baschet), la fotbal – Pandurii Târgu Jiu în divizia A şi 21 de echipe în Campionatele Naţionale de juniori la baschet, handbal, lupte şi fotbal.

ANA-MARIA ILINCA

Locuieşte într-un coteţ de porci

Un locuitor al satului Băzăvani, din comuna Samarineşti, Constantin Cernăianu Cilincă, locuieşte într-un coteţ de porci. Cernăianu, căruia sătenii îi zic sub formă de alint Doru, împlineşte în mai 50 de ani şi de multă vreme, după spusele acestora, a căzut în patima consumului de alcool. În urmă cu doi ani i-a ars casa unde locuia împreună cu mama sa care a şi murit la incendiu. De atunci a rămas pe drumuri. Autorităţile îi acordă ajutor social pentru care munceşte conform programării. Banii pe care îi primeşte îi consumă cu prietenul său Nicu, singurul pe la care se mai poate găzdui uneori. Două vecine, surprinse că nu l-au mai văzut pe Doru, în ultimele două zile, au rugat un vecin să-l viziteze la ceea ce s-ar putea numi cinic – domiciliul lui Doru – un coteţ de porci, pe care un vecin, Alexandru Voicu, i l-a pus la dispoziţie după ce i-a ars casa. Acolo a fost găsit într-o stare avansată de subnutriţie şi bolnav. Sătenii au chemat ieri ambulanţa, bărbatul fiind preluat şi adus la Spitalul din Motru.

(C.B.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Arcani

În acelaşi hal arăta buda Primăriei Arcani şi anul trecut. Domnii de la primărie îşi fac nevoile şi îşi văd de hârţogărie, neavând timp să schimbe ceva în acest grup sanitar. Din păcate dicţionarul limbii române este prea sărac pentru a descrie gestul şefilor de la Primăria Arcani care nu sunt capabili să menţină curăţenia într-o amărâtă de budă. Bravo, domnilor, sunteţi tari! Tari de cap, fireşte…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj