România va respecta ultimatumul UE privind taxa de înmatriculare auto?

România are la dispoziţie cel mult şase luni pentru a modifica taxa de primă înmatriculare auto, astfel încât să se conformeze principiilor legislaţiei europene, în caz contrar Comisia Europeană se va adresa Curţii Europene de Justiţie, a declarat Lazlo Kovacs, comisar pentru taxe si impozite. „România trebuie să se conformeze principiilor europene în privinţa taxării dacă vrea să evite să ajungă în faţa Curţii Europene de Justiţie”, a spus, citat de NewsIn, comisarul european pentru taxe şi impozite.
În prezent, în urma discuţiilor purtate de către experţii DG Taxud cu cei ai Ministerului de Finanţe, pe 16 februarie, Comisia Europeană a primit asigurări că România va modifica taxa de primă înmatriculare a autoturismelor, astfel încât să respecte principiile europene. Laszlo Kovacs a afirmat ca nu ştie cum va proceda în practică Ministerul Finanţelor, dar a precizat că stadiul actual al consultărilor se îndreaptă către o soluţie convenabilă pentru ambele părţi.
Comisarul a explicat că procedura care se aplică în situaţii precum cea a taxei de primă înmatriculare cuprinde mai multe etape înainte de adresarea cazului către Curtea Europeană de Justiţie. „Comisia transmite o scrisoare oficială prin care sesizează neconformitatea legislaţiei cu principiile europene, iar ţara respectivă trebuie să dea un răspuns, prin care să se conformeze, într-o lună. În caz contrar, Comisia trimite o a doua scrisoare şi dacă, nici în urma acestei scrisori legislaţia nu se schimbă, atunci se adresează Curţii Europene de Justiţie”, a spus Kovacs. Taxa de înmatriculare auto din România nu este conformă cu principiile europene ale nediscriminării. Astfel, potrivit lui Kovacs, variabilele pe care le ia în calcul modelul de calcul al taxei: vechimea şi provenienţa maşinii sunt discriminatorii. Taxa se aplică în funcţie de vechime, catalizatorul euro şi capacitatea cilindrică. Kovacs a contestat modul în care taxa face din vechimea maşinii un factor dominant, exemplificând cu diferenţa de taxă dintre maşinile mai vechi cu euro 3 şi cele noi cu euro 2. Totodată, taxa depăşeşte, în astfel de cazuri, valoarea reziduală a maşinii.
În plus, comisarul a afirmat că taxa se aplică doar maşinilor la mâna a doua din import, dar nu şi celor la mâna a doua vândute de cetăţenii români, pentru că se plăteşte numai la prima înmatriculare în România.
Laszlo Kovacs a amintit de discuţia purtată cu ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, la Bruxelles, dar a argumentat că, deşi înţelege poziţia oficialului român care invocă invadarea pieţei auto româneşti cu maşini vechi, legislaţia UE trebuie respectată. Comisarul a adăugat că sunt mai multe ţări în situaţia României, inclusiv Ungaria, împotriva căreia CE va începe procedura de „infrigement”. Urmare a acestei proceduri, Ungaria va fi obligată să schimbe legislaţia şi să plătească despăgubiri.

Lidia Dumitru

Boagiu avertizează agenţiile care nu îşi respectă obligaţiile

Anca Boagiu, ministrul integrării europene, a transmis scrisori de avertizare Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi preşedinţilor de Consilii de Dezvoltare Regională legat de obligaţiile pe care agenţiile le au prin Protocoalele semnate cu Ministerul Integrării Europene şi cu Birourile Regionale pentru Cooperare Transfrontalieră pentru punerea în practică a programului de dezvoltare regională a României. Conform protocoalelor semnate, Ministerul Integrării Europene, în calitate de Autoritate Contractantă pentru programul PHARE Cooperare Transfrontalieră 2004 – 2006, a solicitat desemnarea unor reprezentanţi ai regiunilor în comisiile de evaluare a proiectelor de cooperare transfrontalieră aferente anului 2005. Agenţiile de Dezvoltare Regională nu au dat, însă, curs sarcinilor care le revin, încălcând, astfel, prevederile Protocolului de Colaborare şi blocând procesul de evaluare a propunerilor de proiecte. Conform legii privind dezvoltarea regională, consiliile judeţene trebuie să finanţeze activitatea ADR-urilor, ceea ce face ca justificarea acestora (lipsa fondurilor) să nu fie întemeiată. „Avertizez că nu voi tolera ADR-uri care nu îşi respectă angajamentele faţă de MIE şi, implicit, faţă de Guvernul României. Am descentralizat întreaga decizie cu o condiţie: ADR-urile şi Consiliile Judeţene să demonstreze că vor şi pot. Condiţia esenţială a obţinerii unei bune rate de absorbţie este ca ADR-urile şi toate celelalte instituţii să îşi facă treaba până la capăt. Premisa descentralizării finanţării europene prin Programul Operaţional Regional este buna funcţionare a ADR-urilor, a Consiliilor Judeţene, a celorlalte autorităţi locale şi regionale. Nu voi admite jumătăţi de măsură! Fie că e vorba de evaluare de proiecte, asigurare de logistică sau informarea beneficiarilor, ADR-urile şi Consiliile Judeţene trebuie să fie eficiente şi să-şi respecte angajamentele din Acordul Cadru de Implementare semnat cu Ministerul Integrării Europene”, a declarat Boagiu.

Lecţii americane pentru utilizarea fondurilor europene

România are un potenţial imens de exploatat în zona rurală şi are şanse să devină principala zonă productivă în acest sector pentru UE, spun experţii Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) într-un material publicat pe site-ul euractiv.ro. Pentru asta are nevoie de lideri locali cu iniţiativă care să diversifice activitatea economică rurală şi ca fermierii să formeze asociaţii pentru a fi competitivi. Mai mulţi lideri de la ţară au participat zilele acestea în Bucureşti la seminarul – „Finanţări UE şi oportunităţi de afaceri pentru satele din România – Abordări practice”, organizat de USAID, în colaborare cu Departamentul American pentru Agricultură al SUA (USDA) şi Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare (CEED). Experţi americani şi europeni le-au explicat cum să acceseze şi să cheltuie eficient banii UE şi le-au dat ca exemplu experienţe practice cu afaceri de succes din S.U.A. şi vechile state membre UE, ce pot fi adaptate la condiţiile din România.

Concluzii

“Politica europeană pentru dezvoltare rurală nu vrea un muzeu în aer liber, ci vizează întreţinerea zonei rurale şi asigurarea unui viitor rural real pentru oamenii care trăiesc acolo”, a spus prezentatorul seminarului Brian Milton, Senior Partener, Economic Development and Training Ltd, Irlanda.
Zonele rurale din Europa vor continua să joace un rol important, iar România ar trebui să treacă de la o agricultură extensivă, cu ferme mici şi oameni mulţi, la ferme mijlocii şi productive.
Realizarea unui cadru instituţional viabil este, de asemenea, prioritară. Deşi în România s-au făcut progrese, este necesar un guvern stabil pentru această problemă, spune Milton.
Pe de altă parte, la fel de importantă este şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în zonele rurale. Mai mult, fermierii încă nu ştiu cum să folosească facilităţile europene, deşi avem mult teren agricol nefolosit, păduri şi forţă de muncă. În opinia lui Milton, în câţiva ani ar trebui să fim zona productivă principală pentru celelalte ţări, ţinând cont că piaţa UE este una uriaşă. Până acum în România agricultura a fost un tampon ocupaţional şi social, care a blocat dezvoltarea acestui sector, în ciuda condiţiilor naturale prielnice, ceea ce a făcut din România un importator de alimente în perioada de tranziţie.
„Trebuie să preluaţi iniţiativa şi cu privire la reducerea costurilor de tranzacţie pe piaţă”, a completat el.

De asemenea, deşi în mediul rural există un surplus de forţă de muncă, tinerii vor să plece la oraş în căutare de locuri de muncă, în loc să preia fermele de la părinţii lor. În plus, o altă problemă majoră a zonelor rurale este şi faptul că doar unul din 1000 de locuitori are studii superioare.

Ce e de făcut

În următorii 10 ani, economia agroalimentară va fi actorul principal din România, spune Milton. „Agricultura este doar o parte a dezvoltării rurale, şi nu invers cum a fost până acum”. Pentru dezvoltarea regională şi folosirea eficientă a banilor UE sunt prioritare:
- diversificarea economiei rurale, prin valorificarea potenţialului turismului rural.
- reparcelarea terenurilor;
- formarea de lideri locali care să înţeleagă că iniţiativa locală este esenţiala şi că ea trebuie să pornească de la nivel local către autorităţile centrale. Trebuie să faceţi presiuni la nivel central, nu staţi şi aşteptaţi ca ceva să se petreacă”, spune Milton. “N-aş fi surprins ca România să preia rolul pe care îl are Irlanda acum în cadrul UE în acest sector. Dacă Irlanda a avut 74% prioritate privind fondurile structurale, România se bucură de o prioritate de sută la sută”.
- dezvoltarea microintreprinderilor, care sunt esenţiale pentru dezvoltarea regională. Odată intraţi pe piaţă, fermierii trebuie să-şi asume această responsabilitate, să aibă spirit de inovaţie şi să ştie că asta implică multă muncă şi atenţie pentru protecţia mediului şi siguranţa alimentară. În ultimii 7 ani, programele USAID pentru formarea liderilor rurali au investit aproximativ 4 milioane de dolari în asistenţa tehnică acordată pentru dezvoltarea comunităţii româneşti de la ţară. Cele 15 milioane de euro rezultate de pe urma proiectelor asistate tehnic de programele finanţate de guvernul american, confirmă eficienţa programului în România, a afirmat Debra Mosel, directorul USAID.

Sursa: euractiv.ro