Pagube enorme !

100 de miliarde – distrugerile
provocate de stihiile naturii

Autorităţile judeţene au terminat în aceste zile de inventariat pagubele create de alunecările de teren şi de inundaţiile lunii martie. De mâine începe o lună nouă şi, în consecinţă, în caz de nevoie, se face un alt bilanţ. Cifrele lunii care tocmai se încheie arată că natura a creat în Gorj pagube de 10 milioane de lei noi sau 100 de miliarde de lei vechi.
Datele respective se regăsesc într-un proiect de hotărâre de guvern pe care subprefectul Constantin Dumitrescu tocmai l-a înaintat la Bucureşti. Suma cerută Guvernului ar urma să fie folosită la înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în 19 localităţi ale judeţului. Autorităţile vor să cumpere materiale de construcţii cu care să consolideze sau să mute pur şi simplu casele afectate de alunecări pe alte vetre de sat.
Bilanţul oficial arată că 46 de localităţi sunt afectate de inundaţii sau alunecări de teren în acest an. În 19 sate lucrurile stau mult mai grav, aici fiind afectate 111 locuinţe şi gospodării, precum şi o şcoală şi o biserică. Două case s-au prăbuşit şi alte 12 au fost demolate, la 234 de locuinţe fiind necesare lucrări de consolidare. Este aşadar nevoie de o căruţă de bani, bani pe care autorităţile judeţene nu îi pot scoate decât din jobenul Guvernului. Din nota de fundamentare înaintată Executivului, reiese că autorităţile judeţene nu au renunţat la ideea strămutării caselor grav afectate şi la construirea unor vetre de sat, pentru care este însă nevoie de fonduri.

GIGI CIUNCANU

Alături de prevenţie şi consiliere,

Adăpostul pentru victime, prioritate pentru comisia privind violenţa în familie

Prima întâlnire a Grupului de lucru consultativ judeţean în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie a fost una destul de intensă, reprezentanţii instituţiilor publice implicate fiind destul de decişi să ducă o activitate concretă, pragmatică, clară şi la obiect în acest domeniu. Părerea unanimă a fost aceea că violenţa domestică, în judeţul Gorj, este un fenomen într-o creştere alarmantă şi că trebuie acţionat urgent, pe toate planurile, atât privind victimele, cât şi agresorii.

Grupul de lucru consultativ s-a constituit prin ordin al prefectului judeţului, din 23 martie 2006, în baza Strategiei naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Activitatea acestui grup este coordonată de Compartimentul cu atribuţii în domeniul violenţei în familie din cadrul Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Gorj. Din grup fac parte subprefectul judeţului, directorul DMSSF Gorj, un reprezentant al Instituţiei Prefectului, un reprezentant al Consiliului Judeţean Gorj, Inspectoratul de Poliţie Gorj, Primăria Târgu Jiu, Inspectoratul de Jandarmi Gorj, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, Direcţia pentru Protecţia Copilului, AJOFM Gorj, Protoieria Târgu Jiu şi Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor Gorj.
Între unele dintre aceste instituţii existau deja protocoale de colaborare în domeniul prevenţiei delicvenţei juvenile, însă acum problema violenţei în familie este mult mai complexă şi presupune efort şi implicare din partea tuturor, atât privind crearea unor alte concepte elevilor şi tinerilor, privind viaţa de familie, dar şi asistenţa şi consilierea care pot fi puse la dispoziţie victimelor violenţei domestice şi eventualitatea construirii unui adăpost pentru victimele acestei infracţiuni. În ţară există deja centre şi pentru agresorii din familie, iar în Gorj nu există nici măcar un proiect pentru un adăpost pentru victime. De acest lucru a promis că se va ocupa subprefectul Constantin Dumitrescu, care s-a oferit să medieze găsirea unei soluţii privind spaţiul viitoarei construcţii la Primăria Târgu Jiu şi Consiliul Judeţean Gorj. Toate instituţiile implicate care dispun de specialişti psihologi ce pot oferi consiliere şi asistenţă victimelor au precizat că specialiştii lor se vor implica dacă va fi nevoie. Până la următoarea întâlnire s-a stabilit ca fiecare membru al grupului să prezinte o statistică cu cazurile de violenţă în familie de care au luat cunoştinţă în trimestrul I 2006.

Elevii sunt afectaţi de violenţa în familie
Ion Elena, inspector educativ, reprezentantul ISJ Gorj, a precizat că există un Consiliu Judeţean al Elevilor, care are deja o bază de date cu elevii care provin din familii cu astfel de risc, asupra cărora se poate interveni. Copiii care au un părinte agresor au şanse foarte mari să prezinte tulburări de personalitate, de comportament, în dauna lor şi a celor din jur, să îşi rateze viitorul şi să devină, la rândul lor, nişte adulţi violenţi. Inspectorul Ion Elena a subliniat că şcolile din Gorj nu dispun de suficienţi consilieri psihopedagogici, doar 23, astfel că aceştia vor trebui să intervină şi la cazuri şi elevi din alte şcoli. Sorin Vezure, şeful SPVRSI Gorj, a precizat că o practică a directorilor de colegii care ar trebui să înceteze este aceea de a ascunde problemele din şcoală, din cauza apărării imaginii instituţiei. „Noi avem foarte mulţi elevi inculpaţi pentru tot felul de violenţe, pe care trebuie să îi evaluăm, dar când cerem o clasă-problemă în care să desfăşurăm prevenţie, ni se dă cea mai bună clasă. Nu e bine, pentru că ascunderea problemelor nu duce la rezolvarea lor”, a spus acesta.
Directorul DMSSF Gorj, Vasile Picioruşi, a precizat că, în conformitate cu statisticile, 30% dintre femeile între 18 şi 40 de ani sunt agresate, iar 50% dintre bărbaţii agresori lovesc şi copiii, nu numai soţiile. „Aceste cifre sunt, probabil, departe de realitatea crudă, mai ales în mediul rural şi trebuie să acordăm atenţia cuvenită şi să acţionăm urgent şi eficient pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie”, a mai spus acesta. Şeful SPVRSI Gorj a mai precizat că este nevoie de termene şi sarcini precise, fiecare să îşi facă treaba şi chiar mai mult decât ar putea şi că trebuie să se renunţe la vorbe şi discuţii goale.

ANA-MARIA ILINCA

Satul Leurda, în pericol să fie
şters de pe faţa pământului

Pe teritoriul fostei comune Leurda, azi sat component al municipiului Motru, a funcţionat o exploatare minieră până în anii 2000, când aceasta a fost închisă. Abatajele minei au străbătut cei doi versanţi, de est şi de vest, în lung şi în lat, afectând terenurile şi construcţiile a peste şaizeci de familii situate pe versanţi şi cunoscute în documentele administrative drept Uliţa I şi Uliţa II.
Autorităţile cunosc problema şi au de gând să solicite o expertiză amănunţită a situaţiei, dar nu au altă soluţie decât să se autosesizeze. Speriaţi de greutăţile prin care au trecut în aproape patruzeci de ani, oamenii nu mai îndrăznesc să semneze nimic. Se mulţumesc cu puţinul confort oferit de linişte, de aducţiunea de apă a cărei funcţionare se întrerupe prea des din cauza vechimii conductelor şi cu măruntele daruri de sărbători, oferite de Consiliul Local Motru. Din cele 120 de case, jumătate sunt aşezate în vatra satului, pe uliţe circulând doar cei care au interesul.
Deplasarea dealului a fost semnalată viceprimarului Tudor Dobrică de către reprezentantul satului, Constantin Rotaru. Cei doi au convenit că oamenii din zonele afectate trebuie consiliaţi să-şi apere avutul, fie asigurându-l, fie sesizând autorităţile în drept asupra pericolului inerent care îi paşte. De remarcat totuşi că în aceste zone trăiesc mulţi bătrâni, unii chiar singuri şi acestor oameni nici nu le trece prin cap să deranjeze pe cineva.
În mod cert, ploile preconizate vor afecta definitiv şi iremediabil această zonă, iar dacă nu se vor găsi soluţii de stabilizare a versanţilor, cele şaizeci de gospodării vor fi distruse. Deocamdată şi oameni şi autorităţile stau şi aşteaptă mila bunului Dumnezeu.

C. BUNILĂ

În urma furtunii,

Şapte case din Schela au
rămas fără acoperiş

Ţiglele şi tabla de pe acoperişul a şapte case din comuna Schela au fost luate de vânt. Din cauza furtunii ce a avut loc miercuri după-amiaza, şapte familii au rămas fără un acoperiş deasupra capului. Primarul Aristide Şerbănescu spune că printre cei afectaţi se numără şi o familie cu 11 copii. Din cauza situaţiei critice în care se află, cei 13 membri ai familiei lui Costică Bălăşoiu vor primi sprijin de la administraţia locală.
Întrucât aceştia nu mai au unde să locuiască, edilul şef spune că „le voi da ţigle din stocul pe care-l aveam pentru Căminul Cultural. Nu-i pot lăsa aşa pentru că ar însemna că-mi bat joc de ei”. Privitor la celelalte persoane afectate de furtună, Şerbănescu susţine că, întrucât pagubele nu sunt atât de însemnate, administraţia locală nu-i poate sprijini cu materiale de construcţie cu atât mai mult cu cât fiecare proprietar este obligat să-şi asigure locuinţa.

IRINEL CEURANU

68 de familii din Rovinari
trăiesc fără utilităţi

Z eci de persoane de pe raza oraşului Rovinari trăiesc fără a avea măcar apă, gaze naturale sau energie electrică. În urma unui studiu efectuat de către Serviciul Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Rovinari a reieşit că, actualmente, 31 de locuinţe nu sunt racordate la reţeaua de apă, alte 16 nu au gaze naturale în timp ce un număr de 21 de gospodării n-au nici măcar energie electrică. Directorul executiv al Serviciului de Asistenţă Socială, Dumitru Cotrună, spune că administraţia locală are în vedere familiile ce au probleme cauzate de lipsa acestor utilităţi şi că va face demersurile necesare, potrivit legilor, pentru sprijinirea acestora.

(I.C.)

Concurs antifumat !

O lună fără ţigări – premiu de 1000$

Direcţia de Sănătate Publică îi aşteaptă pe gorjenii care vor să se lase de fumat pentru o lună la un concurs cu premii europene. Programul respectiv este coordonat de dr. Marius Boeriu, care spune că fumătorii au posibilitatea să intre în posesia unui premiu de 1000 de dolari ce va fi tras la sorţi pe 30 mai. Cei care se înscriu la concursul respectiv o pot face cu ajutorul unor formulare, fiecare participant având nevoie şi de un martor care să susţină că persoana respectivă s-a lăsat de fumat pe parcursul lunii mai. Concursul are loc în contextul în care în unele ţări europene fumatul în locuri publice, mai ales în baruri şi restaurante, a început să fie interzis, spre nemulţumirea celor care nu conştientizează că tutunul dăunează grav sănătăţii.

GIGI CIUNCANU