Încă doi ani cu suspendare, pentru infracţiuni grave!

Fostul şef al Evidenţei Persoanei, condamnat a doua oară cu suspendare

Fost ofiţer de poliţie şi fost şef al Biroului Judeţean de Evidenţă a Persoanei Gorj, Daniel Văduva a primit la începutul acestei săptămâni a doua condamnare la închisoare cu suspendare. Tribunalul Gorj i-a făcut „cadou” o sentinţă de trei ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru luare de mită şi trafic de influenţă şi Judecătoria Târgu Jiu o altă sentinţă de condamnare la doi ani cu suspendare condiţionată. Amândouă condamnările nu sunt încă definitive. Daniel Văduva mai este cercetat de procurorii anticorupţie şi pentru alte fapte de corupţie.
Daniel Văduva, fost şef al Biroului judeţean din cadrul Direcţiei Comunitare Judeţene pentru Evidenţa Persoanelor Gorj, se apropie cu paşi repezi de o pedeapsă cu privare de libertate, după ce s-a ales, doar până acum, cu două sentinţe de condamnare la pedeapsa cu închisoare, cu suspendare. Aceste sentinţe nu sunt definitive, astfel că la una dintre ele se poate schimba modul de executare, cu privare de libertate în loc de suspendare, după cum au precizat surse oficiale. În plus, acesta mai are şi alte dosare penale în care este cercetat de către procurorii Biroului Teritorial Târgu Jiu al Departamentului Naţional Anticorupţie, pentru fapte de corupţie, ce nu sunt încă finalizate.
Văduva a fost condamnat de către Tribunalul Gorj, în noiembrie 2005, la o pedeapsă de trei ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, după ce a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi trafic de influenţă. Fostul poliţist a făcut apel la această decizie la Curtea de Apel Craiova, care nu a luat încă nici o hotărâre. A doua condamnare a primit-o Daniel Văduva luni, 27 martie 2006, la o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Acesta a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, iar Judecătoria Târgu Jiu l-a condamnat pentru abuz în serviciu contra persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale.

Luare de mită şi trafic de influenţă
Daniel Văduva a recunoscut că a primit de la o familie de români, stabilită în Australia, 250 de dolari şi 150 de euro pentru a intermedia recunoaşterea de către autorităţile române a certificatului de căsătorie al acestora şi al certificatului de naştere al fiului lor minor. Văduva a povestit magistraţilor că a promis soţilor Oproiu că intervine pentru rezolvarea legalizărilor în regim de urgenţă, solicitându-le bani în două rânduri. El şi-a motivat acţiunea prin faptul că foloseşte banii la traducerea actelor şi pentru mici „atenţii” unor cunoştinţe şi rude sus-puse, cum ar fi grefiera şefă a Tribunalului Gorj. Nemulţumiţi că nu li s-au rezolvat doleanţele, soţii Oproiu i-au cerut banii înapoi. Filmat în timp ce lua şpagă, acesta a recunoscut în faţa organelor de cercetare şi a înapoiat chiar o parte din ea. Soţii Oproiu au depus autodenunţul, au mai stat un timp în ţară până ce şi-au rezolvat problemele, după care au plecat în străinătate fără a apuca să se prezinte în faţa instanţei de la Târgu Jiu.

A falsificat semnătura şefului INEP
În perioada 2003-2004, Daniel Văduva a lăsat la dospit, în fişetul său, 77 de solicitări ale unor persoane fizice şi autorităţi ale statului, la care nu a dat niciodată vreun răspuns. Solicitările au fost soluţionate tardiv, de către actualul şef al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei Gorj, Romeo Simionescu, numit după înlocuirea lui Văduva. Procurorul Ion Vânătoru, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a spus că Daniel Văduva, „cu ştiinţă, nu a îndeplinit sau a îndeplinit în mod defectuos sarcinile de serviciu şi a cauzat o tulburare însemnată bunului mers atât al Biroului Judeţean, cât şi a activităţii diferitelor autorităţi ale statului şi o vătămare a intereselor unor persoane. În urma punerii sub acuzare a acestuia, de către DNA şi înlocuirii din funcţie, INEP a declanşat un control în instituţie şi a descoperit încuiate în fişet toate cererile nesoluţionate de către Văduva. Acesta nu a răspuns la adrese ale unor instituţii ca Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, Inspectoratul de Poliţie Hunedoara, Direcţia Publică de Venituri a Consiliului Local Târgu Jiu, Judecătoria Târgu Cărbuneşti, Complexul de servicii comunitare pentru copilul în dificultate Târgu Cărbuneşti etc. Alte cereri au fost de la persoane fizice, care au solicitat, începând din 2003, schimbarea numelui, dar au aşteptat în zadar, Daniel Văduva ducându-i cu zăhărelul ani la rând. Pe unii chiar i-a pus să întocmească noi dosare pentru a le trimite la INEP.
În cazul solicitării unei studente din comuna Albeni, acesta chiar a făcut mai mult decât a o duce cu vorba. A chemat-o pe când fata se afla la Bucureşti, la facultate şi i-a înmânat o decizie a Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor cum că i s-a aprobat schimbarea numelui. Decizia purta antetul INEP, era semnată de directorul general, comisar de poliţie Silviu Cristian Luncaşu şi ştampila rotundă aparţinea Biroului Judeţean Gorj. Fata a mers cu decizia la Oficiul de Stare Civilă, unde i s-a eliberat un certificat de naştere şi un act de identitate pe numele cel nou. Aceasta a fost apoi chiar acuzată de uz de fals, Daniel Văduva nerecunoscând că el a înfăptuit falsul. Pus în faţa unor probe concrete, în speţă un raport de expertiză criminalistică, acesta a recunoscut. Instanţa a aprobat cererea studentei de acordare de despăgubiri materiale şi morale, stabilind ca Daniel Văduva să-i plătească 20 de milioane lei vechi.

A primit mită de mai multe ori
În urma autodenunţului cetăţenilor români stabiliţi în Australia, procurorii anticorupţie au luat măsura interceptării telefoanelor lui Văduva. Anchetatorii au aflat, astfel, că fostul poliţist a cerut mită şi altor persoane în schimbul unor favoruri, întocmindu-se şi alte dosare penale. El a promis unui târgujian că îi facilitează eliberarea unui paşaport, după ce vechiul document îi fusese reţinut de autorităţi. În schimbul serviciilor pe care s-a oferit să le realizeze, Văduva i-a solicitat tânărului diferite produse. Claudiu Albăstroiu a fost expulzat în urmă cu aproape un an şi a fost nevoit să rămână în ţară, având interdicţie de a părăsi teritoriul României, iar paşaportul i-a fost reţinut. Vrând să plece în străinătate cât mai repede, târgujianul a apelat la „serviciile” lui Văduva, cunoscut ca unul dintre cei mai „amabili” lucrători ai instituţiei amintite. La fel cum a procedat şi în cazul cetăţenilor stabiliţi în Australia, Daniel Văduva s-a întâlnit cu tânărul la un local din municipiu, unde au negociat preţul, asigurându-l de calitatea „serviciilor” sale. Albăstroiu a recunoscut, ulterior, că i-a dat inspectorului un telefon mobil, o sticlă de whisky şi i-a promis şi o imprimantă performantă pentru calculator. Filmat în timp ce lua şpaga, acesta a recunoscut în faţa organelor de cercetare şi a înapoiat chiar o parte din ea. Anchetatorii au descoperit alte patru persoane cu care Văduva a „negociat” intermedierea rezolvării diferitelor probleme, legate de urgentarea emiterii unor paşapoarte. Procurorii au disjuns o parte din materialul de urmărire penală, formând un dosar penal nou pe numele acestuia. Dosarul nu a fost finalizat încă de către procurorii anticorupţie.

ANA-MARIA ILINCA

Investitori ne mai trebuie la Sadu

Avem Parc Industrial cu acte în regulă

Actuala conducere a SC Parc Industrial Gorj SA Bumbeşti-Jiu a reuşit să obţină recunoaşterea oficială pentru parcul industrial de la Sadu, lucru pentru care a fost nevoie de o serie de avize şi aprobări, inclusiv de la Bruxelles. În lipsa marilor investitori, care nu vin pe oriunde doar că au ceva facilităţi, directorul general Marius Vlaicu a făcut demersurile necesare pentru a căpăta de la Ministerul Administraţiei şi Internelor titlul de „parc industrial”.
„Pentru noi a fost o muncă extrem de greoaie, dar care va fi benefică pentru partenerii noştri. Firmele care îşi desfăşoară activitatea în parcul industrial şi au încheiate contracte cu noi beneficiază de scutiri la plata impozitelor pe clădiri şi nu datorează impozit pe terenurile din parcul industrial. Pentru a obţine titlul de Parc Industrial am trimis documentaţia aferentă la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care, la rândul său, a înaintat-o Consiliului Concurenţei, care, în ultimă fază, a expediat-o la Bruxelles, unde a fost analizată şi aprobată”, a menţionat Vlaicu.
Azi şi mâine directorul general de la Sadu participă la Cugir la întâlnirea trimestrială a membrilor şi invitaţilor Asociaţiei Parcurilor Industriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi Incubatoarelor de afaceri din România. Cu această ocazie vor avea loc întâlniri cu reprezentanţi ai structurilor guvernamentale, dar şi ai autorităţilor locale.
„Voi milita la întâlnirea respectivă pentru sprijinirea de către zonele dezvoltate din România a parcurilor industriale din zonele defavorizate, cum suntem şi noi. Cred că putem fi promovaţi de colegii noştri din ţară la societăţile comerciale care îşi desfăşoară deja activitatea în parcuri industriale dezvoltate”, afirmă Vlaicu.

GIGI CIUNCANU

Universitatea trebuie să repare greşeala fostei conduceri!

Cei 600 de studenţi de la Ştiinţe Economice nu vor fi exmatriculaţi

„Se vor găsi soluţii legale ca cei 600 de studenţi să fie înmatriculaţi şi să participe, în continuare, la cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice ale Universităţii «Constantin Brâncuşi»”, a declarat ieri purtătoarea de cuvânt a universităţii târgujiene, Luminiţa Popescu. Aceasta a spus că nu poate da nici un alt punct de vedere oficial în afară de ceea ce a declarat rectorul Adrian Gorun pe un post local de radio şi a cărui declaraţie aceasta a citat-o. Luminiţa Popescu, care este şi decan al Facultăţii de Inginerie, a spus că, în prezent, se desfăşoară controale de către mai multe comisii, la toate facultăţile din cadrul universităţii, pentru a depista dacă mai există probleme de acelaşi gen şi în alte părţi şi că nu se va mai face nici o declaraţie oficială până ce nu vor apare ceva rezultate, cel puţin parţiale, în privinţa celor sesizate.
Actuala conducere a Universităţii „Constantin Brâncuşi” pare că este dispusă să scoată la iveală toate neregulile făcute de fosta conducere şi nu să ascundă gunoiul sub preş, din dorinţa de a face curăţenie, de a pune totul în ordine şi de a obţine acreditările pe care le aşteaptă. Cei 600 de studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice au fost trecuţi, în mod ilegal, de la ID (învăţământ la distanţă) la cursuri de zi, locuri pe care Ministerul Educaţiei nu le aprobase. Greşeala aparţine fostei conduceri a universităţii, dar, deocamdată, reprezentanţii instituţiei de învăţământ superior nu vor să nominalizeze nici o persoană dintre cei vinovaţi, până la încheierea anchetei.

ANA-MARIA ILINCA

Paşi spre Europa !

Tinerii rromii vor fi instruiţi
să respecte legislaţia

Fundaţia de tineret DEL ce reprezintă tinerii de etnie rromă din Târgu Jiu a realizat un proiect, „Paşi spre Europa”, prin care rromii din municipiu vor fi informaţi despre drepturile şi obligaţiile pe care le au faţă de stat, mulţi dintre ei necunoscându-le foarte bine. Nelu Pavel, preşedintele fundaţiei, a declarat că „noi respectăm două legi, una scrisă a României şi una nescrisă, a rromilor, iar în perioada următoare vom avea o întâlnire cu reprezentanţii instituţiilor locale descentralizate pentru a ne spune clar ce drepturi şi obligaţii avem, dar şi să le prezentăm tradiţiile noastre”.
Prin acest proiect, 20 de tineri rromi vor fi informaţi şi despre ceea ce înseamnă aderarea şi integrarea României la Uniunea Europeană. Aceştia vor prezenta informaţiile acumulate celor şapte mii de rromi din municipiu. În Târgu Jiu locuiesc trei categorii de rromi: rudari în zona Faţa Luncii, nomazi în Meteor şi cărămizari în Obreja. Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Local şi Primăria Târgu Jiu au alocat din bugetul local suma de 2000 lei RON.
„Paşi spre Europa” va aduce în Târgu Jiu şi reprezentanţi din rândul tinerilor din Belgia, Germania şi Franţa, cu scopul de a se afla care este modul lor de viaţă şi ce ar trebui realizat şi în Târgu Jiu, explică Nelu Pavel. Acţiunea se va derula pe parcursul a şapte zile, fiind încheiată de un spectacol prin care se vor prezenta muzica şi dansurile caracteristice ţărilor participante, dar şi specifice etniei, precum melodii în limba rromani.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Direcţia de Sănătate Publică Gorj a dispus:

Complexul Păltiniş va fi închis

Activitatea renumitului complex en-gros din Târgu Jiu va fi suspendată începând cu prima zi a lunii aprilie. Nu este o păcăleală, ci măsura pe care Direcţia de Sănătate Publică Gorj a dispus-o în urma controlului efectuat la această societate. Prin urmare, inspectorul şef Doina Alăman şi inspectorul Constantin Marcu s-au deplasat la SC Lotus Păltiniş SRL şi, în prezenţa administratorului acestei societăţi, Nicolae Tănase, au constatat o mulţime de nereguli.
La faţa locului, inspectorii au descoperit că grupurile sanitare sunt insuficiente faţă de numărul persoanelor ce deservesc complexul şi cumpărătorii. De asemenea, la etaj WC-urile erau blocate, iar cele la care accesul era posibil nu erau igienizate şi nici dezinfectate. De asemenea, inspectorul Marcu afirmă că această societate nu are contract cu o unitate prestatoare de servicii pentru depozitarea şi îndepărtarea reziduurilor iar acoperişul clădirii este „complet degradat şi apele se scurg în interior, din această cauză pereţii fiind degradaţi şi mucegăiţi”.
De asemenea, în urma aceleiaşi verificări a reieşit că „interiorul complexului nu a fost igienizat de cinic ani” şi „se fuma în standuri şi chiar în incinta clădirii de către clienţi, deşi nu există instalaţii de ventilaţie, iar fumatul este interzis”. Ca urmare a acestor nereguli, Direcţia de Sănătate Publică a dispus suspendarea activităţii începând cu 1 aprilie până la remedierea deficienţelor şi l-a sancţionat pe administratorul unităţii cu amendă de 50 milioane de lei.

IRINEL CEURANU

Ilie, ucenic de meserie

Omul când n-are de lucru, trebuie să-şi facă
Îi toacă gura degeaba…(mai bine să tacă!)
Aşa şi nenea Ilie, ca oricare demnitar,
Neavând şi el de lucru, s-a chitit pe celular…
Nu este un cap de ţară că toacă degeaba,
Dar bruiază câte-un om care-şi face treaba.
Totuşi, vrem să-l întrebăm, dacă-i conştient
Că de pe spinarea noastră intră în direct!?
O oră şi jumătate a tot dat din gură
Are şi un papagal…de nomenclatură!
Cum spuneam, l-a tot bruiat pe „Republicanu'”
Un băiat de caracter, liderul Feţanu.
Dădea din gură în draci (cică făcea spume)
Că Feţanu îl tratase ca pe-un râs de lume…
După o juma' de oră s-a dus bateria,
A aruncat celularu', l-a cuprins urgia!
A făcut rost de un altul, iar s-a dat la vorbă,
Se băga şi el în seamă (ca măraru-n ciorbă).
Feţanu, băiat finuţ, i-a zis: - bă, Ilie,
Bă, tu ai făcut aseară vreo paranghelie?
N-o mai termini bă odată, cu tot balamucu'?
Mai lasă-mă dracu-n pace, că am mult de lucru!
Asta e realitatea, sunteţi în noroi,
De când nu vă mai e şef, nea Ionel Mocioi.
Mai consumaşi şi dolarii…mai bine veneai
Să mai stăm puţin de vorbă, ceva câştigai!
Tot aşa îţi zic şi eu, nene demnitare:
Treci pe la Republican (la şcolarizare).

NELU POCHEA