Monument istoric devenit pericol public

Casa Moangă-Pleşoianu din
Săcelu stă să cadă

Casa Moangă-Pleşoianu din Săcelu, monument istoric, mai are puţin şi se dezmembrează sub ochii elevilor şcolii generale în curtea căreia se află, dar şi a celor veniţi în tabără la Centrul de Agrement din localitate, aflat în apropierea imobilului. Construcţia este reprezentativă pentru localitate, din 1998 aflându-se în administrarea Direcţiei Judeţene de Tineret Gorj.

Acoperişul imobilului este practic inexistent, încă dinainte de 1998, iar prezenţa cioburilor la ferestre atestă că în vremuri demult apuse au existat şi geamuri, iar tencuiala căzută de pe pereţi denotă că anii care au trecut de la construire şi dezinteresul autorităţilor locale şi-au pus amprenta pe clădire. Dănuţ Rentea, primarul localităţii Săcelu, a povestit că geamurile care acum nu mai există la ferestre erau colorate, având diferite modele.
„Am dori să restaurăm conacul şi sperăm să îl reparăm în vara acestui an. Starea în care se află Casa Moangă-Pleşoianu este foarte gravă”, a declarat Rentea. Acesta a mai spus că, pentru început, are în vedere refacerea acoperişului, casa a fost acoperită cu şindrilă, însă acum nu mai sunt decât nişte urme timide ale acesteia, iar ploaia pătrunde nestingherit în interiorul clădirii, provocând desprinderea tavanelor şi a tencuielilor de pe zidurile interioare. Din spusele primarului a reieşit că în beciul casei se află depozitate lemnele necesare realizării acoperişului.

Acoperişul, distrus de ani
„În momentul în care instituţia a preluat monumentul istoric, acoperişul era în aceeaşi stare de degradare fapt pentru care conducerea din acele timpuri a decis acoperirea cu coli de carton pentru ca apa să nu mai pătrundă în interior. Se dorea renovarea construcţiei şi folosirea ei ca locaţie de protocol”, a declarat Horaţiu Gorun, directorul Direcţiei Judeţene pentru Tineret Gorj. În prezent, acesta a precizat că instituţia pe care o conduce nu are resursele financiare necesare pentru restaurarea imobilului, iar referitor la destinaţia de casă de protocol Gorun a spus că nu au nevoie de aşa ceva drept pentru care se va încerca redarea Casei Moangă-Pleşoinu Consiliului Local şi Primăriei Săcelu.
În perioada 1992-1998, beciul casei a fost folosit de Centrul de Agrement Săcelu din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Tineret Gorj ca magazie pentru depozitarea produselor alimentare pe perioada în care erau cazaţi elevii veniţi în tabără, dar din acel moment aceasta nu a mai avut nici o destinaţie. Acum este considerată unul dintre cele mai mari pericole pentru copii pentru că mai are puţin şi o să cadă.

Structura de rezistenţă este bună
Horaţiu Gorun a povestit că a intrat în clădire şi chiar dacă tavanele nu mai există, iar pereţii au rămas goi, tencuiala i-a părăsit, s-a observat că structura de rezistenţă a casei este destul de bună. În cadrul Direcţiei Judeţene de Tineret există şi un proiect de restaurare al clădirii ce a primit avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, realizat de conducerea din 1998. Pe parcursul anilor conducerile au fost schimbate, instituţia a trecut din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Tineret, iar proiectul a fost pus într-un sertar şi dat uitării.

O istorie ignorată de degradare
Construită în 1762 de boierul Vasile Moangă, Casa Moangă-Pleşoianu a fost martora unuia dintre cele mai importante evenimente istorice ale Gorjului. În ea a poposit Tudor Vladimirescu în 1821 înainte de a ajunge în Câmpia Soarelui de la Padeş. Legenda care învăluie construcţia spune că aici s-au pus bazele evenimentelor ce au dus la Proclamaţia de la Padeş, iar sătenii i-au dăruit lui Tudor Vladimirescu un cal pentru a putea ajunge în Câmpia Soarelui.
De-a lungul timpului, casa a aparţinut lui Dumitru Săcelatu, patron spiritual al zonei, ce a lăsat-o moştenire unei nepoate pe nume Octavia Pleşoianu, iar în 1950 a intrat în proprietatea statului. Deşi are o vechime de câteva sute de ani, imobilul nu a avut parte de prea multe reparaţii, primele fiind în perioada 1800-1821.
Pentru scurt timp, monumentul istoric a fost muzeu sătesc, în clădire aflându-se multe obiecte vechi, de o valoare inestimabilă. Acestea au fost donate, pentru a fi expuse, Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu, iar în prezent în interiorul camerelor şi a salonului nu mai există nimic.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Primarul din Bustuchin ameninţă Grupul Petrol Service:

„Îi rup în două cu amenzile!”

Starea precară în care se află drumurile din comuna Bustuchin, folosite şi de către Grupul Petrol Service din Ţicleni (GPS), l-au scos din sărite pe primarul comunei. Ion Ciocea nu mai tolerează modul de lucru şi atitudinea acestui agent economic şi ameninţă că va trece la luarea măsurilor. Edilul susţine că din cauza faptului că utilajele de tonaj greu circulă pe aceste trasee, drumurile au ajuns jalnice. De pildă, proprietarii unui număr de 190 de gospodării se folosesc de acest drum pentru a ajunge în satele Nămete şi Poieniţa. Acum, accesul către aceste localităţi se face din ce în ce mai greu din cauza condiţiilor în care se află aceste căi de comunicare, precizează primarul.
„Oamenii ăştia nu ştiu nimic de autoritatea locală şi nu înţeleg ce înseamnă situaţie de urgenţă. Le-am trimis adrese pentru a remedia drumul dar mă duc cu preşul de patru-cinci ani că vin şi-l fac. Numai promisiuni…”, spune, revoltat, Ion Ciocea. În aceeaşi ordine de idei, edilul adaugă şi faptul că GPS utilizează acest drum încă din anul 1958 dar prin modul în care îl folosesc dovedesc că „lucrează mai rău ca CAP-iştii”. Din această cauză, Ciocea susţine că va trece la sancţionarea acestora, potrivit legislaţiei în vigoare. „Îi rup în două cu amenzile. Dar cui foloseşte lucrul acesta. Mult mai bine este să ne înţelegem ca oamenii şi să rezolvăm problemele”, crede primarul.

„Nu e vina noastră!”
În replică, directorul Victor Stancu susţine că Grupul Petrol Service din Ţicleni nu se face vinovat de modul în care au ajuns drumurile. „Nu e vina noastră. Dacă domnu' primar spune că eu stric drumurile înseamnă că nu ne mai înţelegem. Nu sunt maşinile mele. Sunt maşinile PETROM SERV-ului. La mine e partea de extracţie. Eu scot ţiţeiul, nu transport nimic”, a fost răspunsul directorului Stancu. În ciuda acestui răspuns lapidar, situaţia drumurilor rămâne aceeaşi iar cei afectaţi sunt cetăţenii cărora nu le rămâne decât să aştepte mult şi bine…

IRINEL CEURANU

Promisiuni de primăvară !

Scăpăm de gropi până la Paşti

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Gheorghe Grivei, a adus ieri o veste bună pentru nervii şoferilor gorjeni, menţionând că într-o lună de acum încolo vom scăpa de cele mai multe dintre gropile existente pe drumurile judeţene. Acesta a dat asigurări că există şi banii necesari unor asemenea operaţiuni, doar vremea mai trebuind să ţină cu autorităţile care vor să ne scape de gropi.
Consiliul Judeţean a alocat 5 milioane de lei noi pentru efectuarea unui minimum de lucrări necesare după ieşirea din iarnă. O sumă similară este alocată pentru investiţii, alte 3,3 milioane fiind repartizate primăriilor din judeţ tot pentru cârpirea drumurilor.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean spune că banii nu sunt suficienţi, dar sunt destui de mulţi, Gorjul fiind al treilea judeţ din ţară care poate cheltui o asemenea sumă. Grivei afirmă că drumarii lucrează deja în anumite sectoare pentru a reuşi să refacă şoselele până la Paşti. Conform acestuia, drumarii vor lucra cu precădere pe sectoarele de drum dintre Stoina şi Hurezani, Târgu Jiu – Schela, Mătăsari - Dragoteşti, Vlăduleni – Ioneşti, Motru – Glogova şi Tg-Cărbuneşti – Peşteana. Acolo unde gropile vor fi foarte mari, plombările vor fi înlocuite de covoare asfaltice turnate pe suprafeţele respective.
Gheorghe Grivei a mai anunţat şi că Guvernul a promis alocarea de fonduri pentru reabilitarea tronsonului dintre Ciuperceni şi Târgu Jiu, dar şi pentru drumul de la Târgu Jiu până la Petroşani, despre care s-a tot vorbit de câţiva ani. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean a menţionat că autorităţile intenţionează să construiască un tunel în zona Mănăstirii Lainici astfel încât lăcaşul de cult să nu mai fie afectat de vibraţiile camioanelor care trec prin Defileul Jiului.

GIGI CIUNCANU

Poate n-o fi păcăleală !

Din aprilie reţetele sunt
onorate în alt mod

Luna care începe peste câteva zile va aduce cu ea o modificare extrem de importantă pentru bolnavii din judeţ. Casa de Sănătate a decis să schimbe modalitatea în care sunt onorate reţetele gratuite şi compensate de către farmacii. Şefa Casei Speranţa Vână afirmă că soluţia ce va fi aplicată în aprilie va fi avantajoasă doar pentru farmacişti. Bolnavii şi Casa vor rămâne cel mai probabil cu aceleaşi dureri de cap din cauza fondurilor insuficiente.
Farmaciile nu vor mai onora reţetele pe decade, ca până acum, ci toate vor primi documentele respective din prima zi a lunii. Când se vor termina banii bolnavii vor fi nevoiţi să aştepte începutul lunii viitoare, în cazul în care sistemul rămâne în picioare. Până acum farmaciile erau împărţite în trei grupe şi fiecare grupă onora reţetele într-o decadă din lună, ceea ce asigura o oarecare continuitate, chiar dacă bolnavii trebuiau să alerge prin tot oraşul pentru a găsi o farmacie disponibilă.
„Lunar cheltuim câte 16 miliarde de lei vechi. Experimentăm acest sistem şi nu excludem varianta de a reveni la situaţia de acum dacă ceea ce va fi în aprilie nu va reprezenta un lucru mai bun. Farmaciştii au cerut acest lucru pentru că dumnealor au cele mai mari bătăi de cap din cauza persoanelor nemulţumite. Banii vor fi aceiaşi pentru că bugetul nostru este repartizat de la începutul anului”, a menţionat Vână.

GIGI CIUNCANU

Laboratoare de informatică
în şcolile gorjene

Elevii gorjeni au la dispoziţie, din această primăvară, laboratoare de informatică moderne. La nivelul judeţului Gorj au fost amenajate un număr de 103 laboratoare de informatică, din care 71 sunt pentru gimnaziu şi au în dotare câte 10 calculatoare, imprimantă şi server. Restul de 32 de laboratoare de informatică sunt pentru învăţământul liceal şi au fost dotate cu un număr mai mare de calculatoare şi anume 25, la care se mai adaugă pentru fiecare în parte câte un server şi o imprimantă. Aceste laboratoare au ca termen de finalizare, conectare la internet, amenajare a spaţiului unde vor fi amplasate, data de 31 martie, după cum a precizat Gheorghe Mitescu, inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj. Cât priveşte pregătirea cadrelor didactice, Mitescu a mai precizat că astfel de probleme nu există, deoarece la gimnaziu orele sunt opţionale, cadrele didactice neputându-se titulariza, însă s-au efectuat cursuri de informatică de către o parte dintre profesori, astfel că aceştia vor fi în măsură să predea elevilor ore de informatică.

CORINA POPA

Serviciu Public înfiinţat şi la Hurezani

Consiliul Local al comunei Hurezani a aprobat într-o şedinţă extraordinară înfiinţarea unui Serviciu Public şi la nivelul localităţii. Secretarul primăriei, Gabi Tomulescu spune că de aceste servicii vor beneficia proprietarii a 700 de gospodării din satele comunei. Deşi, în acest moment, nu există utilajele necesare desfăşurării activităţilor acestui Serviciu, Tomulescu speră că prin fondul PHARE se va reuşi achiziţionarea a cel puţin unui autovehicul cu ajutorul căreia se fie ridicat deşeul menajer de la poarta cetăţenilor. „După realizarea etapelor legate de organizarea şi dotarea Serviciului vom trece la convingerea cetăţenilor că Serviciul Public este esenţial la nivelul comunei”, a mai precizat secretarul Gabi Tomulescu.

IRINEL CEURANU

Piaţă de flori în zona 9 Mai

Pe platoul din faţa Bisericii din Piaţa 9 Mai se va realiza în perioada următoare o Piaţă a Florilor, identică cu cea existentă în zona centrală a municipiului. Investiţia are ca scop degajarea trotuarului din faţa pieţei care este ocupat în prezent de florari şi florărese. Autorităţile locale au anunţat că va fi amplasată în aceeaşi zonă şi o fântână arteziană, iar suprafaţa rămasă liberă va fi înfrumuseţată cu un paviment nou. Lucrările costă aproape două miliarde lei şi vor fi finalizate peste trei luni.

(L.E.)

Ajutor pentru sinistraţii din Bustuchin

Guvernul României a aprobat acordarea, prin intermediul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, a unui ajutor umanitar constând în zece bucăţi construcţii uşoare din elemente modulate pentru cazarea provizorie a persoanelor sinistrate din comuna Bustuchin, ale căror locuinţe au fost afectate în urma alunecărilor de teren. Ajutorul a fost acordat ca urmare a intervenţiei prefectului Ştefan Popescu Bejat.

IZABELA PĂSĂRIN