Manţog, pus sub acuzare !

Secretarul de stat din Ministerul Economiei şi Comerţului, Ionel Manţog, a fost pus, ieri, sub învinuire pentru fapte de corupţie de către procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie. Surse judiciare susţin că este vorba despre dosarul „strămutaţilor de lux” în care Manţog şi alţi oameni importanţi ai Gorjului fuseseră cercetaţi de mai bine de un an. Procurorii susţin că şi alte trei persoane mai sunt urmărite penal pentru aceleaşi fapte, însă nu pot să dea publicităţii identitatea acestora, întrucât lor nu li s-a adus încă la cunoştinţă actul de acuzare. Cel care l-a băgat în Parchet pe ministrul secretar de stat este statutul de strămutat de lux. Imediat după ce a fost anunţat oficial faptul că Manţog a fost pus sub acuzare, au început să apară şi zvonurile că acesta va fi schimbat din funcţia de conducere a ministerului.

„Există într-adevăr o convenţie de schimb încheiată de familia mea şi fosta CNL Oltenia, în care se prevede reconstrucţia unei case în cartierul Vărsături de la marginea oraşului Târgu Jiu, în schimbul a două gospodării obţinute prin contracte de vânzare cumpărare. În legătură cu această convenţie doresc să fac câteva precizări. Nu am folosit nici o informaţie confidenţială la încheierea convenţiilor şi fac precizarea că informaţiile legate de aceste convenţii nu fac parte din informaţiile clasificate. Nu am avut nici o atribuţiune de serviciu în legătură cu întocmirea actelor premergătoare încheierii convenţiei de schimb sau a acestei convenţii”, asta declara, în 7 februarie 2005, Ionel Manţog pentru ziarul nostru. Acelaşi lucru l-a spus şi anchetatorilor, însă aceştia se pare că n-au crezut din moment ce, ieri, DNA a dat publicităţii faptul că este învinuit în dosarul „strămutaţilor de lux”.

Construcţia vilei şi a… dosarului
Soţia secretarului de stat, Ecaterina Luminiţa Manţog, judecător la Tribunalul Gorj, apare şi ea în dosarele strămutaţilor de la CNLO pe o convenţie încheiată în 2002, cumpărând proprietatea Sofiei Buzatu în localitatea Peşteana. Exploatarea Minieră Roşia-Peşteana avansează imediat cu lucrările în zona în care magistratul deţinea proprietatea şi, astfel, judecătoarea capătă statutul de strămutat, iar pentru reconstruirea casei demolate primeşte de la CNLO suma de doua miliarde de lei, materializată într-o altă construcţie. Mai exact o vilă în cartierul Primăverii din Târgu Jiu.
În 5 iunie 2002, comisia de negociere hotărăşte „reconstrucţia locuinţei proprietarei Manţog Ecaterina Luminiţa în zona Vărsături (Primăverii). Contractul de execuţie se va încheia cu EMC Roşia, conform procesului-verbal”.
Două luni mai târziu, în 9 august 2002, directorul general al CNLO în acea vreme, Emil Huidu, dă o dispoziţie de anulare a deciziei de reconstruire a casei judecătoarei în care se precizează: „Constatându-se reaua credinţă a personalului ce a întocmit nota de necesitate şi procesul-verbal de negociere a reconstrucţiei gospodăriei care au favorizat pe doamna Manţog Luminiţa şi spre a se preîntâmpina înregistrarea unor pagube de către CNLO, stabilindu-se grave nereguli în negociere, se hotărăşte sistarea lucrărilor la casa doamnei Manţog Ecaterina Luminiţa şi anularea negocierii”.
Pentru o perioadă de câteva luni, lucrările sunt sistate la casa judecătoarei, însă imediat la conducerea CNLO vine Ion Vulpe, care dispune reluarea lucrărilor la casă. În martie 2003, casa este finalizată în cartierul Primăverii. În documentele actualei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia apare ca beneficiar al casei Luminiţa Manţog, însă nepreluată încă de aceasta, întrucât „lipseşte documentaţia de cadastru a imobilului”.

”Este un dosar fabricat”
După apariţia în presă a informaţiilor, procurorii s-au autosesizat şi au început cercetarea celor publicate. Iniţial, dosarul a fost înregistrat la Serviciul de Investigare a Fraudelor de la IJP Gorj, apoi a fost cerut de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Dosarul a stat pe masa procurorilor de la Craiova câteva luni bune fără ca cineva să-şi arunce ochii peste el. Când presa s-a interesat de caz, procurorii DNA Bucureşti au cerut dosarul şi abia ieri au putut da o rezoluţie. S-a început cercetarea penală împotriva secretarului de stat pentru fapte de corupţie. Ionel Manţog a refuzat, ieri, să răspundă la telefoane, dar a dat o declaraţie reporterilor de la Agenţia de Ştiri Mediafax. ”Este un dosar fabricat de prin 2002-2003, care a început cu nişte reclamaţii anonime, şi a fost preluat apoi de Corpul de control al fostului ministrul al Economiei, Dan Ioan Popescu. Eu am dat şi atunci o serie de declaraţii pe marginea acestui subiect şi aşteptam să se termine”, a spus Manţog.
Manţog a afirmat că acuzaţiile din acest dosar au fost preluate în mai multe rânduri când era vorba despre persoana sa şi speră ca ancheta Departamentului Naţional Anticorupţie să se finalizeze cu un rezultat “pentru a pune capăt tuturor speculaţiilor”. Secretarul de stat a mai spus că în perioada 2002-2003 a ocupat funcţia de director de resurse umane în cadrul fostei Companii Naţionale a Lignitului Oltenia (CNLO), neavând legătură cu activităţile de investiţie sau producţie.
„Informaţiile respective nu au avut nici un grad de clasificare şi există la DNA un răspuns din partea societăţii care precizează acest lucru. Tot în legătură cu aceasta trebuie să spun că zonele care urmau să fie expropriate erau cunoscute pentru că nu se mai dădeau autorizaţii de construcţie pe terenurile respective, ba chiar o serie de familii au fost strămutate înaintea mea”, a mai spus secretarul de stat pentru Mediafax.
Ancheta vizează infracţiunile de abuz în serviciu şi infracţiuni conexe faptelor de corupţie. Persoanele cercetate sunt acuzate că ar fi cumpărat, la preţuri derizorii, locuinţele persoanelor care urmau să fie strămutate din zonele respective din cauza lucrărilor miniere care urmau să se efectueze prin programul de investiţii al CNLO. În februarie 2005, Manţog respingea faptul că ar fi cercetat, după ce presa relata despre acest fapt, care ar avea legătură cu modul în care şi-a construit o casă la marginea municipiului Târgu Jiu, folosindu-se de procedura strămutării imobilului din zonele miniere.

Dosar cu greutate
Dosarul care s-a aflat iniţial la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova conţine 76 de volume, iar ancheta vizează infracţiunea de abuz în serviciu şi infracţiuni conexe faptelor de corupţie. Sistemul prin care oameni „bine informaţi” primeau statutul de strămutat a fost pus în aplicare de mai bine de cinci ani. Compania Naţională a Lignitului Oltenia a avut la dispoziţie două loturi pentru reconstrucţia caselor: cel din Primăverii, un cartier al municipiului Târgu Jiu şi în localitatea Corneşti. Cum se făcea împărţirea? Evident după funcţiile pe care strămutaţii le aveau. În Primăverii se aflau cei „de lux” cu vile pe care nu le vezi în Corneşti, unde se află adevăraţii dezrădăcinaţi şi care sunt inundaţi la fiecare ploaie mai serioasă.

GABRIELA MLADIN

S-au trezit că ocupă locuri inexistente!

600 de studenţi înşelaţi de Universitate

Fosta conducere a Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, mai precis Biroul Senatului din 2005, a păcălit şi a minţit 600 de studenţi care au fost acceptaţi în anul I 2005/2006 pe locuri inexistente. Toţi cei 600 de studenţi au fost acceptaţi la studii de zi cu taxă, iar actuala conducere a universităţii a sesizat ieri anchetatorii că nu poate elibera acte de studii pentru ei. De asemenea, la Colegiul Pedagogic au fost descoperite, până acum, aproximativ 100 de certificate false.
Poliţiştii gorjeni au ridicat ieri mai multe acte de la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu pentru a stabili împrejurările în care 600 de studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice au fost acceptaţi în anul universitar 2005/2006. Aceştia au susţinut examen de admitere şi au fost primiţi la cursuri de zi, cu taxă, cu toate că ei nu pot fi înmatriculaţi deoarece locurile pe care au fost admişi nu există.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, a declarat că sesizarea a fost primită de la actuala conducere a Universităţii din Târgu Jiu, care s-a văzut în situaţia de a descurca problema: pe de o parte locurile nefiind aprobate de către Ministerul Educaţiei, pe de altă parte studenţii susţinând şi o sesiune de examene până acum, mulţi chiar achitând taxa de studii, dar pentru care nu se pot elibera acte de studii, pentru că, de fapt, aceşti studenţi nu pot exista!
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu a perceput de la aceşti studenţi taxe în valoare de 300-350 de euro, anchetatorii urmând să stabilească exact ce sume au fost încasate ilegal de la cei 600 de studenţi, până acum, pentru că o parte dintre ei nu a achitat deloc taxele, iar altă parte nu a achitat în totalitate. Prim-procurorul Emil Moţa a precizat că decizia admiterii acestor sute de studenţi în mod ilegal a aparţinut Biroului Senatului Universităţii din 2005. Pentru acest lucru, funcţionarii respectivi vor fi cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă pedepsită de Codul penal cu închisoarea.

Peste 100 de certificate false la Colegiul Pedagogic
Poliţiştii gorjeni desfăşoară zilele acestea şi o altă anchetă privind Colegiul Pedagogic, pornind tot de la o sesizare. Aceştia cercetează mai multe falsuri în acte comise de conducerea Colegiului Pedagogic din Târgu Jiu. Anchetatorii au descoperit, până acum, aproximativ 100 de certificate de psihopedagogie false, emise de Colegiul Pedagogic, unii dintre beneficiari obţinând acest act chiar fără a se prezenta la cursuri, numai în schimbul plăţii unei taxe.
Certificatele de psihopedagogie au fost folosite de cei care le-au obţinut şi care se pare că lucrează în sistemul de învăţământ preuniversitar, aceştia beneficiind şi de sume în plus la salariu pe baza actelor respective. Primii care s-au întrebat ce este cu aceste certificate au fost angajaţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, după ce un profesor de la Şcoala Ajutătoare Târgu Jiu l-a folosit pentru a se titulariza. Cu toate că actul conţinea antetul Universităţii din Târgu Jiu, aceasta, prin Colegiul Pedagogic, nu dispune de această specializare de psihopedagogie.
Prim-procurorul Emil Moţa a precizat că o parte din documentele care trebuiau arhivate şi depozitate nu se mai regăsesc la sediul colegiului. Toate certificatele false au fost emise în perioada 2002 – 2004 şi pentru acest lucru este cercetată conducerea Colegiului.
Gheorghe Caralicea Mărculescu, directorul Colegiului Pedagogic, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals şi uz de fals. Procurorii l-au acuzat că a încasat taxe în mod ilegal de la peste 260 de persoane, pentru modulul pedagogic şi alte materiale de uz didactic, dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Gorj. Caralicea a fost preşedinte al filialei Gorj a Partidului Umanist Român, dar a fost demis pentru rezultate slabe la ultimele alegeri locale, în prezent fiind ales de Gigi Becali să reprezinte Partidul Noua Generaţie în Gorj.

ANA-MARIA ILINCA