Chelului tichie de mărgăritar îi lipseşte,

Consilierii din Runcu şi-au tras
telefoane cu cameră foto

Şomajul, şcolile dărăpănate sau problema iluminatului sunt aspecte minore în viziunea consilierilor locali aparţinând comunei Runcu. Aleşii de aici au pus pe primul plan propriul interes astfel că au votat achiziţionarea a treisprezece telefoane cu cameră foto, valoarea totală a acestora fiind de 31 milioane de lei. Tot cu acest prilej, aceiaşi consilieri au considerat că tot bugetul local trebuie să le acopere şi costul abonamentului dar şi al convorbirilor, adică alţi 700 mii de lei de căciulă. Făcând un calcul simplu, lunar sunt cheltuiţi pentru telefoanele consilierilor puţin peste nouă milioane de lei iar, anual, pentru abonamentele şi facturile aceloraşi aleşi, alţi circa 110 milioane de lei pleacă din visteria locală.
Hotărârea a fost adoptată cu majoritatea voturilor consilierilor, primarul Nicolae Caramete şi alţi patru consilieri opunându-se însă acestui proiect, susţine viceprimarul Adi Câmpeanu. Cu toate acestea, decizia a fost luată şi aleşii locali ai comunei Runcu urmează să primească telefoane mobile cu cameră foto. Deşi existau pe piaţa telefoniei şi mobile simple, la preţuri mult mai mici, aleşii de aici au preferat însă acele celulare cu sonerii polifonice şi aparat fotografic încorporat.
Toate acestea în condiţiile în care bugetul local din taxe şi impozite este de doar 1,8 miliarde de lei. De menţionat că, în eventualitatea în care depăşesc suma de 700 mii lei, consilierilor le este reţinută diferenţa din indemnizaţia de două milioane de lei, mai adaugă viceprimarul Câmpeanu.

Primarii altor comune nu irosesc banii publici
Uşurinţa de a băga mâna în buget pentru a achiziţiona telefoane consilierilor locali nu-i caracterizează însă şi pe alţi primari de comune. De pildă, în ciuda faptului că bugetul localităţii Cătunele este în jurul cifrei de zece miliarde de lei, primarul nu este de acord cu achiziţia telefoanelor pentru aleşii locali. Astfel, Florinel Ţuilă spune că „prefer să repar o şcoală decât să arunc câte o sută de milioane de lei anual”. De aceeaşi opinie, susţine edilul, sunt şi consilierii locali ai comunei Cătunele care „pentru a face economie au preferat doar să discute acest subiect şi să refuze achiziţia celularelor”.
Acelaşi lucru se întâmplă şi la Dragoteşti, primarul Vili Pasăre considerând că „aleşii locali nu au cum să rezolve problemele comunităţii prin telefon”.
O părere asemănătoare este împărtăşită şi de primarul comunei Bustuchin. Deşi bugetul local provenit din taxe şi impozite este de peste două miliarde de lei, Ion Ciocea afirmă că „nu avem de unde să ne permitem să cumpărăm telefoane consilierilor şi să le plătim şi convorbirile”. Şi la Hurezani, unde bugetul anual din taxe şi impozite este asemănător cu cel de la Runcu, potrivit afirmaţiilor secretarului Gabi Tomulescu „nu s-a luat în calcul procurarea de telefoane, din bugetul local, pentru consilieri”.
Cu toate aceste puncte de vedere contrare achiziţionării telefoanelor şi în condiţiile în care sunt o mulţime de alte priorităţi, consilierii din Runcu au optat pentru propriul interes. Pentru aceştia a fost mult mai important să aibă un celular performant în buzunar decât să repare o şcoală sau să construiască un gard cu aceiaşi bani irosiţi pe telefoane. În acelaşi timp, consilierii unor comune cu un buget mult mai mare decât cel de la Runcu au realizat şi conştientizat că din cauza fondurilor foarte mici, telefoanele destinate aleşilor locali sunt doar un moft sfidător la adresa cetăţenilor.

IRINEL CEURANU

Martorii din dosarul „Reţeaua Portugalia” încep să îşi schimbe declaraţiile

• Pentru unul dintre arestaţii preventiv, Silvestru Fota, SML Gorj a stabilit că nu poate suporta regimul de detenţie din cauza unui glaucom şi a unei depresii, dar instanţa nu l-a pus, deocamdată, în libertate

Audierile din dosarul în care sunt judecaţi mai mulţi rromi pentru trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă au continuat, ieri, cu o parte a martorilor din acte, cea care s-a prezentat în faţa instanţei. Unii dintre ei au început însă să îşi schimbe declaraţiile date în faţa poliţiştilor şi procurorilor, uitând faptele şi întâmplările declarate iniţial. Primul martor audiat, deşi a spus la început că îşi menţine declaraţiile date în timpul urmăririi penale, a încercat pe tot parcursul depoziţiei dată în faţa instanţei să „îndulcească” relaţiile dintre el şi cel care l-a „ajutat” să ajungă în Portugalia şi i-a oferit cazare, adică Pardalian Pătru, zis Buluş.
Ca urmare, judecătorul a modificat declaraţia acestuia şi consemnat că martorul nu îşi menţine declaraţiile date anterior. Bărbatul a motivat schimbarea de atitudine prin faptul că nu îşi mai aminteşte exact ce a declarat în faţa procurorilor, că el nici nu a vrut să dea declaraţii, a fost foarte obosit în acel moment şi nu a citit atent declaraţia când a semnat-o. De fapt, acesta şi-a schimbat declaraţia şi pe parcursul audierii în faţa instanţei, revenind de mai multe ori cu privire la nuanţa cuvintelor alese pentru exprimare. Unul dintre aspectele asupra cărora martorul a revenit de mai multe ori a fost cel privitor la cazarea din Portugalia, prima dată precizând că finul lui i-a spus că ştia o persoană care îi va duce în Portugalia la muncă şi că la întâlnirea cu Pardalian Pătru acesta le-a promis cazare în schimbul a 80 de euro pe lună, apoi a revenit şi a spus că toţi cei care au plecat împreună au găsit cazare, singuri şi că nu are „nimic cu bietul om”, adică cu Pardalian Pătru. Apărătorul acestuia a reclamat faptul că procurorii nu au făcut nici o confruntare între Pătru şi martor, de aici rezultând toate contradicţiile.

Silvestru Fota nu a fost pus în libertate
Avocatul Mircea Hotoboc, apărătorul lui Silvestru Fota, care a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale pentru clientul său, a cerut instanţei punerea sa în libertate pe baza concluziilor medicilor legişti. Aceştia au stabilit că Silvestru Fota suferă de glaucom şi tulburare depresivă reactivă de detenţie, pentru care au recomandat tratament medicamentos, dar au concluzionat că afecţiunile respective nu pot fi tratate în reţeaua din penitenciare şi că îi pun viaţa în pericol. Procurorul de şedinţă a contestat însă legalitatea acestui raport de expertiză medico-legală, precizând că nu s-a menţionat care afecţiune nu poate fi tratată şi îi pune viaţa în pericol, pentru că din practica instanţei nu rezultă că nici una dintre aceste afecţiuni nu a fost considerată, până acum, atât de gravă. Preşedintele de şedinţă, judecătorul Gheorghe Ghinoiu, a decis să accepte cererea procurorului şi să trimită raportul respectiv, spre avizare, Institutului Naţional de Medicină Legală din Craiova. Până atunci, Silvestru Fota va rămâne în arest preventiv şi va fi tratat în penitenciar.

ANA-MARIA ILINCA

Spitalul Dobriţa n-are noroc la directori

• Concurs cu note mici, chiar foarte mici, incredibil de mici....

Direcţia de Sănătate Publică a organizat pe parcursul zilei de luni un concurs pentru ocuparea postului de director al Spitalului de la Dobriţa, la final, notele afişate ridicând serioase semne de întrebare asupra pregătirii concurenţilor. Postul de director este liber de luni de zile şi chiar şi când era ocupat reuşea să genereze scandaluri, Dobriţa fiind dintotdeauna o sursă de neînţelegeri.
Doi economişti din judeţ şi un medic din Bucureşti au aspirat la scaunul de director, dar notele obţinute de „meseriaşi” sunt demne de amintit, fără a le mai spune şi numele protagoniştilor, pentru că ar putea rămâne şomeri pentru o lungă perioadă de acum încolo. De menţionat că iniţial erau patru concurenţi, dar consilierul judeţean Tiberiu Tătaru a absentat de la concurs. Media de 2.30 ar putea speria pe orice elev, dar şi pe un şef DSP dornic să aibă un director bun la Dobriţa.
„Le-am spus domnilor candidaţi că nu a fost o exigenţă manifestată ca la rezidenţiatul medicilor. Nu puteam manifesta nici indulgenţă pentru că apoi veneau ceilalţi şi mă reclamau la dumneavoastră. Pur şi simplu acesta a fost nivelul cunoştinţelor candidaţilor”, a menţionat Aristică Moroşanu. Acesta spune că Direcţia de Sănătate Publică va organiza în perioada următoare un nou concurs, la fel de exigent, data urmând să fie stabilită în scurt timp. Până atunci spitalul rămâne condus interimar de Ion Feroiu, cel care a reuşit să atragă sponsorizări de sute de mii de euro de la guvernul elveţian pentru modernizarea clădirii, deşi, datorită statutului său, putea să îl lase pe viitorul director să îşi bată capul şi să îşi etaleze cunoştinţele pentru a găsi o asemenea oportunitate.

Contabil şef numit cu delegaţie
La Dobriţa, nu doar postul de director general creează probleme, ci şi cel de contabil şef. Astfel, de aproximativ trei luni, contabila şefă a unităţii, Emilia Pescar, se află în concediu medical. Din acest motiv, postul este ocupat prin numirea cu delegare a contabilului şef de la Serviciul de Ambulanţă Gorj. Aristică Moroşanu a mai precizat că „contabila şefă de acolo este tot în concediu medical, dar o să mă interesez şi eu să văd care medic îi dă concediu medical şi care sunt motivele, însă deocamdată cum postul nu poate fi scos la concurs, s-a luat măsura ca pe acesta să fie detaşat contabilul şef al Serviciului de Ambulanţă Gorj, detaşare care în mod normal se face pentru o perioadă de şase luni”.

GIGI CIUNCANU
CORINA POPA

La bani mărunţi !

Control la Minprest

Directorul general al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia a dispus un control de fond la Minprest SA Rovinari. Dan Burlan afirmă că verificările respective se impun după ce presa a semnalat producerea unor posibile abuzuri la societatea aflată în subordinea SNLO. Minprest este condusă de fostul lider al conservatorilor gorjeni Valentin Mogoe, pe care presa l-a acuzat de comportament abuziv.
Mogoe a primit recent o primă de 75 de milioane de lei vechi pentru activitatea depusă. Prima i-a fost aprobată de Consiliul de Administraţie al societăţii, pe care Mogoe îl conduce însă. Acesta a menţionat că a primit banii pentru meritele avute în dezvoltarea societăţii. Fostul lider conservator a fost acuzat şi că s-a folosit de unii subordonaţi pentru a-şi rezolva probleme personale, o parte dintre angajaţii Minprest devenind şi membri ai Partidului Conservator.

GIGI CIUNCANU

În numai o lună,

Jandarmii au aplicat amenzi de
aproape 70 milioane lei

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj a aplicat, numai în luna martie, 30 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de aproape 70 de milioane lei vechi. 
În cele 210 de misiuni executate de jandarmii gorjeni, pentru asigurarea şi menţinerea ordinii şi liniştii publice, au fost aplicate 20 de avertismente scrise, 30 de amenzi în valoare de 6950 lei noi, au fost constatate 10 infracţiuni şi toţi atâţia infractori depistaţi. Cele mai multe infracţiuni dintre cele constatate de jandarmi sunt în privinţa tăierii ilegale şi sustragerii de material lemnos, 6 fapte, uzurpare de calităţi oficiale, o faptă, port fără drept de arme albe, o faptă şi două fapte de furt calificat. 
De asemenea, în luna martie, au fost executate mai multe acţiuni în cooperare cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Direcţia Silvică Târgu Jiu şi Comisariatul Judeţean Gorj al Gărzii Naţionale de Mediu.

(A.M.I.)

Anarhie anticipată

Bate-un jalnic alizeu
În structuri la P.S.D.–u,
Bate-a sărăcie.

O trădare generală,
O crasă bulibăşeală,
Ca după beţie.

Cei corupţi intră-n discuţii,
Aruncaţi afar' din funcţii,
Ca o epurare.

Îşi bat palmele şmenarii;
Trag sforăie găinarii,
Pun de-o răzbunare.

Forfota-i alternativă,
Teama este colectivă,
De ceva pârnaie…

Se ameninţă în turmă,
Cred că iese până la urmă
Cu ceva bătaie.

Bombonel cu o grupare,
Au zvonit de-o evadare
La conservatori.

Ce condiţii pune Dan
Securistu' cel baban,
Te ia cu fiori…

Bunicuţa din repaus,
Intră triumfal în haos!
Le-arată obrazul…

-Terminaţi dracu odată!
Lângă taica faceţi roată,
Fiindcă este cazul.

-Ici în Gorj pe plan local,
Jocu' este mai banal.
Spuse Cârciumaru…

Dacă fac vreo nesărată,
Îi adun pe toţi deodată,
Şi-i tupşesc cu paru'!

NELU POCHEA