Direcţia Silvică încearcă să ia bani cu orice preţ

Prosteală pe spinarea ţăranilor

Restructurările ce vor avea loc în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor îi sperie, cum era şi normal, şi pe angajaţii de la Gorj. Conştienţi că sunt pe ultima sută de metrii, iar o dată cu retrocedarea pădurilor mulţi pădurari vor fi concediaţi, reprezentanţii Direcţiei Silvice încearcă un nou artificiu pentru acoperirea recesiunii economice prin care trece. Aşa se face că, la Runcu, au fost somate să plătească împăduririle şi persoane care nu sunt proprietare pe suprafeţele de pădure invocate de către Direcţia Silvică Târgu Jiu. Astfel, au sosit pe adresele cetăţenilor informări din care reiese că au de plată sume de ordinul milioanelor de lei, iar dacă cetăţeanul susţine că nu este proprietar, i se spune că s-a comis …o greşeală.

Cu legea prin pădure
Metoda folosită este destul de simplă. Direcţia Silvică Târgu Jiu trimite pe adresa cetăţenilor adrese prin care atrage atenţia că au de achitat diferite sume de bani în contul lucrărilor de împădurire. La adresele respective mai este ataşat şi un „deviz de execuţie a lucrărilor de cultură şi refacere a pădurilor programate din anul 2006 până la închiderea stării de masiv în păduri private”. Fireşte, Direcţia Silvică are şi o justificare emisă sub formă de memoriu prin care încearcă să dea o explicaţie legală susţinând că împădurirea se va realiza „în concordanţă cu prevederile art. 67 din Legea nr. 26/1996-Codul Silvic”.
În aceeaşi ordine de idei, i se atrage atenţia cetăţeanului că „în situaţia în care devizul este acceptat de proprietar, în mod expres sau tacit, prin necontestare în termen, întreaga contravaloare a lucrărilor prevăzute în aceasta va fi recuperată” de la cei în cauză „prin orice mijloace, inclusiv prin executare silită, devizul fiind executoriu”.
Astfel de adrese au primit şi localnicii din comuna Runcu. Numai că unii dintre aceştia s-au adresat redacţiei noastre arătând că nu sunt proprietari pe suprafeţele menţionate de către Direcţia Silvică şi nici nu au solicitat terenul forestier. Localnicii au fost speriaţi de sumele solicitate de către Direcţia Silvică Târgu Jiu dar şi de finalul înştiinţării care sună ameninţător: „sunteţi direct răspunzători de respectarea prezentei”.

„Greşeala nu ne aparţine”
Puşi în faţa acestei probleme, cei de la Direcţia Silvică Târgu Jiu au recunoscut existenţa confuziei. Numai că recunoaşterea nu înseamnă implicit şi asumarea responsabilităţii. Prin urmare, responsabilul cu mass-media din cadrul Direcţiei Silvice Târgu Jiu, Daniel Bucur afirmă că adresele respective au fost expediate cetăţenilor în baza unui tabel remis de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) din Râmnicu-Vâlcea. Continuându-şi ideea, Bucur susţine că eroarea aparţine ITRSV-ului şi nu celor de la Târgu Jiu.
„Greşeala este a ITRSV Vâlcea. Noi am făcut doar ceea ce ni s-a cerut… Noi da,…să trăiţi şi-atât!”, precizează purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice de la Târgu Jiu. Însă, în cazul cetăţenilor care ştiu că nu sunt proprietari de pădure şi totuşi le este impusă plata sumelor de bani, Bucur spune că pot sesiza acest aspect Direcţiei Silvice Târgu Jiu. Cam acesta este, pe scurt, punctul de vedere al reprezentanţilor Direcţiei Silvice de la Târgu Jiu.
Invocându-se un articol al Codului Silvic şi printr-o adresă imperativă li se cer proprietarilor dar şi acelora ce n-au nici un petic de pădure să bage mâna în buzunar. Înaintarea în vârstă a multora dar şi necunoaşterea prevederilor legislative pot ruina prin această metodă multe persoane. În baza calculelor făcute de către cei de la Ocoalele Silvice, sunt proprietari de păduri cărora li se cer zeci de milioane de lei pentru „lucrările de împădurire”. Surprinzător este faptul că „din greşeală” oamenilor le sunt pretinse sume de bani iar când este vorba de asumarea erorii, toată lumea se spală pe mâini.
Mai mult, în unele cazuri nu s-a semnat nici un proces-verbal de punere în posesie, nu au fost emise adrese prin care cei de la Silvic să oblige proprietarii la împăduriri iar devizele de lucrări nu au fost întocmite în baza unui contract prealabil sau în baza unei comenzi emise de către partea interesată. Conchizând, adresele sosite din partea Direcţiei Silvice Târgu Jiu trebuie atent verificate căci, în caz contrar, şi cei care nu sunt proprietari vor fi obligaţi la plata împăduririlor din pădurile ce nu le aparţin.

IRINEL CEURANU

Tot din cauza politicii,

Morega nu poate fi decan

Liderul liberal Dan Ilie Morega are la dispoziţie o lună de zile pentru a decide dacă optează pentru cariera politică sau pentru cea universitară, după ce la sfârşitul anului trecut a renunţat la cea administrativă, demisionând din postul de subprefect pentru a rămâne în fruntea PNL Gorj. Decizia actualei conduceri a Universităţii „Constantin Brâncuşi” de a pune în aplicare hotărârea judecătorească prin care Morega este recunoscut drept decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice îi încurcă fostului subprefect planurile pentru că lucrurile nu mai sunt la fel ca în urmă cu câţiva ani, când era decan.
Noua Cartă Universitară, adoptată la începutul anului, stabileşte foarte clar că liderii de partide politice nu mai pot ocupa funcţii de conducere în instituţie, Dan Ilie Morega fiind primul caz în care apare incompatibilitatea respectivă. Liderul liberal a ajuns în postura respectivă tot datorită conducerii universităţii, care, legal, a avut dreptate atunci când s-a hotărât să pună în aplicare decizia judecătorească, ale cărei consecinţe erau previzibile.
Magistraţii au dat sentinţa anul trecut, când Carta Universitară era alta, deşi interesul lui Morega pentru a deveni decan scăzuse la trei ani de la demiterea sa abuzivă. Lucrurile s-au încurcat acum la Facultatea de Ştiinţe Economice, pentru că facultatea are o conducere provizorie. Prorectorul Vasile Popeangă şi prodecanii Adina Popescu şi Gheorghe Holt conduc destinele facultăţii, Dan Ilie Morega fiind nu doar incompatibil, ci şi în situaţia ca din motive medicale să nu poată efectiv să ocupe postul.

GIGI CIUNCANU

Cu toate că prejudiciul nu s-a produs,

Tentativă pedepsită ca o
înşelăciune cu consecinţe grave

Un bărbat a fost condamnat la 12 ani închisoare, din care a efectuat până acum jumătate, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, cu toate că fapta sa nu a rămas decât la stadiul de tentativă, prejudiciul neproducându-se. Acesta nu mai dispune de nici o posibilitate legală să schimbe hotărârea judecătorească, singurul lucru care se mai poate face fiind redeschiderea dosarului prin apariţia unui element de noutate.

Constantin Roman, deţinut în cadrul Penitenciarului Târgu Jiu de şase ani, a fost condamnat de Tribunalul Gorj la 11 luni închisoare, după care a primit de la o instanţă a Curţii de Apel Craiova o condamnare la 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
Constantin Roman recunoaşte faptul că a încercat să înşele Fabrica de Ţigarete din Târgu Jiu, prezentând un act fals prin care se certifica faptul că avea 310 milioane lei vechi depuşi într-un cont al BCR, pe firma SC ROMTABAC SRL Craiova. Acesta, în 19 decembrie 2006, s-a prezentat la şeful Biroului Desfacere, Constantin Dabelea, cu actul respectiv şi cu o delegaţie pentru ridicarea mărfii. Şeful Biroului Desfacere al Fabricii de Ţigarete Târgu Jiu a dispus Doinei Papuzu să întocmească factură şi aviz de expediţie pentru marfă şi gestionarei Gabriela Stoica i-a înmânat dispoziţia de livrare, urmând a fi încărcate două camioane, după cum a declarat Doina Papuzu în faţa organelor de anchetă. Totodată aceasta a mai spus, în aceeaşi declaraţie, că i s-a spus să nu întocmească actele până nu se întoarce şeful Biroului Desfacere. Acesta a verificat dacă există suma de 310 milioane lei vechi în contul lui Constantin Roman la BCR şi a descoperit că banii nu existau, astfel că a anulat dispoziţiile date şi a anunţat poliţia, prejudiciul nemaiproducându-se.
Cele două acte, factura şi avizul de însoţire a mărfii, au fost anulate înainte de a fi semnate de către primitor, adică de Constantin Roman. Despre Doina Papuzu, acesta spune că a minţit în declaraţia dată la poliţie, precizând o dată că urma să întocmească aceste acte şi apoi că le-a întocmit, după care le-a anulat. Cosntantin Roman a făcut mai multe plângeri pentru mărturie mincinoasă pe numele acesteia, însă procurorii au considerat că aceasta nu a minţit.

Hotărâre greşită, dar irevocabilă
Hotărârea Curţii de Apel Craiova, prin care Constantin Roman a fost condamnat la 12 ani închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave este definitivă şi irevocabilă. S-a reţinut această infracţiune cu toate că, aşa cum prevede şi Codul penal, prejudiciul trebuia să existe, ori, pentru Fabrica de Ţigarete Târgu Jiu acesta nu s-a mai produs. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, a precizat că această hotărâre nu mai poate fi atacată printr-o cale prevăzută de lege şi că nu poate să facă aprecieri în acest caz privind decizia instanţei. Totuşi, acesta spune că, în general, o infracţiune de înşelăciune presupune existenţa unui prejudiciu, mai ales dacă este vorba de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. „Am primit şi noi zeci de memorii ale deţinutului Constantin Roman. Tot ce se poate face, în cazul dumnealui, este să apară un element de noutate la dosar. Vom analiza din nou declaraţiile doamnei Doina Papuzu, pentru că se pare că există anumite neconcordanţe cu declaraţiile celorlalţi martori, dar nu privind aspectele sesizate de către Constantin Roman”.

ANA-MARIA ILINCA

Ne integrăm cu rablele !

Adio ambulanţe noi anul acesta

Veştile „bune” date de unii politicieni locali la început de an în privinţa achiziţionării unor ambulanţe noi la nivel de judeţ încep să fie infirmate de realităţile crunte ale unui buget care nu ţine cont de promisiunile electorale sau de nevoile de zi cu zi. Şeful Staţiei Judeţene de Ambulanţă Nicolae Şerban a participat la sfârşitul săptămânii trecute la Căciulata la o întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ocazie cu care a aflat că instituţia pe care o conduce nu va fi cadonată cu vreo maşină nouă până la integrarea în UE.
Liderul liberal Dan Ilie Morega anunţa la începutul anului că a discutat cu ministrul liberal al sănătăţii Eugen Nicolăescu despre aducerea la Târgu Jiu a câtorva ambulanţe noi. Maşinile erau programate atunci să ajungă în luna aprilie la medicii din subordinea lui Nicolae Şerban. Între timp, liderul liberal are propriile probleme de sănătate, la fel de vechi precum şi cele de la Ambulanţă, iar despre maşini nu mai vorbeşte nimeni.
La Căciulata ministrul Nicolăescu nu a venit, Şerban dorind şi el să discute cu şeful său suprem despre problemele financiare ale unităţii. „Nu sunt bani în plus. Dacă nu ne vom chibzui cum trebuie nu vom avea nici cu ce să reparăm sediul în care ne plouă de fiecare dată când afară e o ploaie mai puternică. Dacă nu mă credeţi, să veniţi să vedeţi cum mi s-a umflat tocul de la uşa de la intrare, dar să împingeţi mai cu putere pentru că s-ar putea să credeţi că uşa e încuiată”, spune Şerban.

GIGI CIUNCANU

Tipografie la UCB

Imobilul fostei centrale termice de pe strada Unirii va fi dat în folosinţă gratuită Universităţii „Constantin Brâncuşi”, în vederea amenajării unei tipografii. Imobilul se va acorda pentru o perioadă de 25 de ani, însă cu menţiunea că Universitatea nu poate schimba destinaţia acestuia, fiind obligată să-l folosească în conformitate cu scopul pentru care i-a fost oferit în folosinţă gratuită.

C. POPA

Ziua Teatrului

Ziua Mondială a Teatrului a fost sărbătorită ieri la Târgu Jiu prin citirea mesajului internaţional scris de dramaturgul Victor Hugo Rascon Banda în deschiderea spectacolului „Revizorul” de Gogol, susţinut de actorii târgujieni. Teatrul este sărbătorit în fiecare an în data de 27 martie, iar toate teatrele din lume citesc în deschiderea spectacolelor respectivul mesaj.

(L.E.)

Goe, repetent după un trimestru

Domul Goe, din poveste, repetent a fost lăsat
Pentru că în timpul şcolii mai nimic nu a-nvăţat.
Înţolit la patru ace, cu beretă de marină,
A plecat la o plimbare, mintea la cap să îi vină…
Cu mamiţa într-un tren a-nceput călătoria,
N-a ajuns în Bucureşti şi a pierdut pălăria!
N-a avut nici capitala lui Domn' Goe ce să-i facă
E o vorbă din bătrâni: „Drumu' lung şi mintea seacă”.

Comparat cu năzdrăvanul, Goe-al nostru-i mai „maestru”;
Repetent s-a dovedit nu-ntr-un an, într-un trimestru!
Luând examenul de şef cu supuşii pe felie,
I-a zis lui Manta perdantul scărpinându-se-n chelie:
- Băi Pandele, mai pardon! Eu sunt şeful cum se vede…
Ce îi spun lui Voiculescu, securistul mă va crede,
Chiar dacă observatorul a băgat ceva cotite,
Lumea toată să mai aibă şi opinii diferite!

Când a trimis Voiculescu iscoadele-n teritoriu,
S-au întors în capitală cu un grav rechizitoriu;
Goe minţise stăpânul că a făcut şi a dres,
Când de fapt se ostenise pentru…propriul interes…
S-a dus şi el la „plimbare”, ca şi vechiul element,
Dar degeaba, rămăsese după trei luni repetent!

NELU POCHEA