Prin lucrările pe care le realizează,

Un artist din Târgu Cărbuneşti
i-a uimit pe străini

Reproducerile în miniatură ale profesorului Traian Ionel din Târgu Cărbuneşti i-au impresionat pe toţi străinii care au avut ocazia să-i vadă realizările. Din păcate, aceleaşi opere îi lasă indiferenţi pe gorjeni, cetăţenii străini dând dovadă de mai multă sensibilitate faţă de migala şi munca unui om ce, privit prin prisma lucrărilor pe care le construieşte, este unic în judeţul nostru.

Sute de lucrări ieşite din mâinile profesorului
Lucrează ca profesor de sport la Şcoala Generală din Târgu Cărbuneşti iar în timpul liber ciopleşte şi sculptează lemnul. Are la activ sute de astfel de lucrări, mici opere pe care însă nu are unde le expune. Toată această îndeletnicire a luat însă naştere în urmă cu zece ani, dintr-o pasiune a copilăriei: aceea de a ciopli lemnul. Şi, astfel, Traian Ionel a început să construiască biserici, case ţărăneşti, catedrale şi mănăstiri, evident toate în miniatură.
„Peste tot pe unde merg, fotografiez astfel de monumente istorice care îmi atrag atenţia”, astfel vorbeşte profesorul Traian despre începutul fiecărei opere pe care o realizează. Aşa se face că prin locuinţa artistului poţi vedea expuse catedrala Notre-Dame din Paris, o moschee din Turcia, mănăstirea din Horezu, bisericile din Târgu Cărbuneşti, Olăneşti, Târgu Jiu şi Catedrala metropolitană din Timişoara. Acestea sunt doar câteva din exponate, numărul lor, după cum însuşi Traian spune, „este de ordinul sutelor”.

Artă din resturi
Privind fiecare piesă te minunezi de răbdarea şi migala cu care au fost lucrate. Pentru realizarea acestora, profesorul întrebuinţează materiale rezultate din resturi. „Folosesc lemnul cu nuanţa sa naturală. Îndeosebi lemnul de plută şi de anin iar la final nu lăcuiesc lucrările ca să strălucească pentru că nu vreau să le transform în nişte chiciuri pe care le vezi pe mai toate tarabele”, spune Traian Ionel. În privinţa sculelor uzitate la crearea bisericuţelor, străinii au avut un alt motiv de uimire.
„Totul este creat la mână, natural dacă pot spune aşa, pentru că nu mă folosesc decât de scule simple cum e, de pildă, un cuţitaş. Asta i-a impresionat pe străini pentru că au avut impresia că unele piese sunt realizate cu ajutorul strungului”, povesteşte artistul de la Târgu Cărbuneşti. Ca orice construcţie, şi miniaturile sunt realizate „începând de la bază, în mod separat, pe module”, după cum spune Traian. De pildă, o lucrare complexă aşa cum a fost Catedrala metropolitană din Timişoara a necesitat mai bine de două luni de muncă. Şi astfel profesorul a reuşit să miniaturizeze unul dintre simbolurile oraşului de pe Bega doar cu ajutorul unui cuţitaş, a placajelor şi a câtorva tuburi de adeziv.

Bogaţii preferă …diamantele
Nu întotdeauna oamenii cu bani ştiu să aprecieze munca depusă pentru a da naştere unei mici opere. Asta a aflat artistul cărbuneştean când, stând de vorbă cu unul dintre bogătaşii judeţului Gorj, a văzut modul de gândire al celui avut. Rugat să-l sprijine în demersul său, omul de afaceri a răspuns că nu poate să pună în propria locuinţă o mănăstire sau o bisericuţă din lemn pentru că nu „se asortează” cu diamantele, obiectele de cristal sau platină pe care le are prin casă, istoriseşte Traian. Datorită acestei experienţe, profesorul a înţeles că „nu întotdeauna oamenii de la care ai pretenţii sunt şi capabili să aprecieze o lucrare de valoare”.

Indiferenţă faţă de artişti
Reproducerile în miniatură ale monumentelor istorice sau ale principalelor motive populare româneşti atrag mai mult atenţia străinilor decât a celor din ţară. La această concluzie a ajuns şi Traian Ionel în urma prezenţei sale la diferite expoziţii în teritoriu dar şi peste hotare. În ciuda faptului că lucrările sale au fost expuse în oraşe ca Sibiu şi Cluj-Napoca, succesul artistului a fost înregistrat în Franţa. Plecat într-un schimb cultural într-o regiune franceză, Traian a luat cu sine vreo 20 de astfel de lucrări. Nu s-a mai întors cu nici una pentru că „atât de mult i-a entuziasmat pe francezi şi atât de mult le-au plăcut” încât le-au cumpărat pe toate.
La fel de emoţionaţi au fost şi cetăţenii olandezi sosiţi la Târgu Cărbuneşti tot într-un schimb intercultural. Din păcate, doar străinii sunt capabili să aprecieze aceste lucrări pentru că, după cum spune profesorul, la Gorj nu a găsit nici măcar un spaţiu cât de mic pentru a-şi expune lucrările. „Mai mult le apreciază străinii şi oamenii simpli”, crede artistul. În ceea ce priveşte comercializarea, Traian spune că „departe de mine gândul de a fi comerciant pentru că nu mă pricep la aşa ceva, deşi m-ar bucura să am posibilitatea încheierii unui contract cu o persoană iubitoare de frumos”. Este unicul om din Gorj ce realizează astfel de lucrări unicat dar nimeni nu s-a gândit să scoată în evidenţă aceste miniaturi şi să ofere o alternativă viabilă în faţa chiciurilor întâlnite la tot pasul.

IRINEL CEURANU

Cazul mămicii de 16 ani a intrat
în atenţia Direcţiei Muncii Gorj

•Directorul DMSSF Gorj a precizat că va verifica de ce Georgiana, mămica de numai 16 ani din comuna Jupâneşti, nu primeşte ajutor social

Cazul prezentat ieri în cotidianul nostru a intrat în atenţia Direcţiei Muncii Gorj, care va efectua verificări pentru a constata de ce fetiţa-mămică nu primeşte ajutor social. Directorul DMSSF Gorj, Vasile Picioruşi, a precizat că a rămas impresionat de cazul acestei minore al cărei viitor, dar şi al copilului său, este nesigur. Acesta a spus că va verifica de ce Primăria Jupâneşti nu i-a acordat fetiţei ajutor social, fiind „cap” de familie acum, pentru ea şi copilul său. „Primarul Petre Guşiţă trebuia, înainte de a anunţa Protecţia Copilului, să caute o soluţie prin care minora să beneficieze de un ajutor, cel puţin până va creşte copilul şi va putea să se angajeze; soluţia cea mai bună nu este să trimiţi copilul departe de mamă, ci să poţi ajuta mama să îşi crească copilul, cel puţin în primii ani”, a mai spus acesta.
Georgiana a devenit mămică la numai 16 ani după ce ciobanii de la stâna la care se angajase să mulgă oile şi-au bătut joc de ea şi a rămas însărcinată, după cum spun rudele acesteia. Autorităţile locale nu s-au deranjat, însă, să vadă care este nemernicul care şi-a bătut joc şi a întreţinut relaţii sexuale cu o minoră, lăsând-o însărcinată şi neasumându-şi responsabilitatea pentru creşterea copilului. Fetiţa Georgianei, în vârstă de numai trei săptămâni, în prezent nu are tată, mama fiind singurul sprijin. Mama a crescut într-o familie dezorganizată, este copilul cel mai mic din şase fraţi, mama fiind decedată şi tatăl beţiv.
Georgiana are probleme de comunicare şi nu a spus cine este, exact, tatăl copilului pe care l-a născut, bănuiţi de familie fiind ciobanii de la stâna la care a lucrat. Singurul sprijin al minorei este sora sa, care are doi copii şi beneficiază de ajutor social şi alocaţie, dar şi fratele său care primeşte şi el 1,3 milioane de lei de la primărie.

ANA-MARIA ILINCA

În acest an,

15 adopţii în Gorj

În primele luni ale acestui an au fost finalizate 15 cazuri de adopţie din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj. „Adoptarea unui copil este practic finalizată în momentul în care instanţa de judecată redactează sentinţa judecătorească în acest sens”, a spus Constantin Preoteasa, directorul DGASPC Gorj. În multe cazuri, copiii ce au fost adoptaţi au făcut parte din sistemul de protecţie a copilului dar sunt şi câteva cazuri în care părinţii adoptivi au fost diferite rude ale minorului. Cei care şi-au găsit, în final, o familie care să îi iubească şi să îi preţuiască aşa cum merită au vârste cuprinse între 6 luni şi 4 ani.
În prezent se află în instanţă, aşteptând finalizarea procesului de adopţie, un număr de 33 de dosare de adopţie. Instanţa de judecată atestă în primul rând calitatea minorului, dacă acesta este sau nu adoptabil, iar abia apoi se realizează procedurile de găsire a unei familii compatibile. Deşi majoritatea cuplurilor care doresc să adopte un copil nu vor ca acesta să aibă o vârstă mai mare de trei ani, în prezent se află în instanţă şi aşteaptă hotărârea de a merge în familia adoptabilă un copil din cadrul DGASPC Gorj ce are vârsta de 12 ani.
Pe lista de aşteptare se mai află un număr de 18 familii care au fost atestate ca apte pentru adoptarea unui copil. Din fericire, la nivel de Gorj numărul copiilor care sunt abandonaţi de părinţi este în scădere, iar în ultima perioadă copii cu vârste între 0 şi 3 ani pentru adopţie nu mai sunt.

L.ECOVIŢĂ

Din toamnă,

Peste 4500 de elevi vor intra în clasa I

Pentru anul şcolar 2006-2007, înscrierea în clasa I a elevilor de şase şi şapte ani trebuie să se încheie pe data de 12 mai. Potrivit unui recensământ întocmit în rândul bobocilor, din toamnă vor trece pragul unităţilor de învăţământ, la nivel de Gorj, peste 4500 de prichindei.
Gheorghe Gămăneci, inspector şcolar general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, a declarat că prin stabilirea unei date-limită de înscriere se încearcă să se identifice, pe cât posibil, necesarul de posturi disponibile pentru mişcarea personalului didactic.
În altă ordine de idei, unităţile de învăţământ au obligaţia înscrierii cu prioritate a copiilor care locuiesc în apropierea şcolii. Pentru asigurarea transparenţei procesului de înscriere în clasa I, fiecare şcoală va afişa numărul de clase propus pentru anul şcolar 2006-2007, în conformitate cu planul de şcolarizare.
„Se interzice condiţionarea înscrierii în clasa I de asigurarea oricărui tip de sponsorizare sau de percepere a unor taxe din partea părinţilor. Structura reţelei şcolare este oricum afectată, deoarece se înregistrează o scădere dramatică a numărului de elevi, între 400 şi 500 de elevi pe generaţie, iar o astfel de scădere duce şi la reducerea numărului de posturi din sistem”, a mai precizat Gămăneci.

CORINA POPA

39 furturi de energie

SC DFEE Electrica Oltenia SA a efectuat, în perioada ianuarie-februarie 2006, 3.271 de acţiuni de control la consumatorii de energie electrică din judeţul Gorj, în urma cărora au fost descoperite 39 de cazuri de furturi de energie. În urma verificărilor şi neregulilor depistate, angajaţii Electrica Oltenia au recuperat 87.000 de kWh, în valoare de 38.405 lei noi (384.050.000 lei vechi).
Electrica Oltenia atrage atenţia că sustragerea de energie electrică este infracţiune şi se pedepseşte, conform Codului Penal, cu închisoare între 1-12 ani pentru furt şi 3-15 ani pentru furt calificat. Sustragere de curent se poate reţine atunci când se apelează la modificarea, deteriorarea, blocarea echipamentelor de măsură a energiei electrice, precum şi când se recurge la executarea şi folosirea instalaţiilor clandestine pentru racordarea directă din reţea sau ocolirea echipamentelor de măsură a energiei electrice.

ANA-MARIA ILINCA