Concedii medicale de 50 de ani la Hidroconstrucţia !

Medici controlaţi pentru 18.079
zile de concediu medical

Angajatorii gorjeni se plâng de numărul mare de concedii medicale pe care unii medici, fie ei medici de familie sau specialişti, îl acordă angajaţilor. Direcţia de Sănătate Publică, Colegiul Medicilor şi Spitalul Judeţean au fost sesizaţi cu privire la faptul că, în decursul anului 2005, la nivelul Sucursalei Construcţii Hidroenergetice Târgu Jiu s-au acordat 18.079 zile de concediu medical. Astfel, un medic ortoped a acordat anul trecut 1.650 de zile de concediu medical angajaţilor Hidroconstrucţia. Un alt medic chirurg a acordat 820 zile de concediu medical, iar un doctor neurolog a dat 327 zile de concediu.
Conducerea Sucursalei Construcţii Hidroenergetice Târgu Jiu a înaintat Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj o listă cu medicii care au acordat aceste concedii medicale. Romeo Sălişte, directorul Sucursalei Hidroconstrucţia Târgu Jiu, susţine că o parte din aceste concedii s-au acordat cu multă uşurinţă, fapt ce a afectat în primul rând bugetul de stat şi apoi producţia unităţii: „Şi, în plus, câţi din angajaţi şi-au fracturat mâinile şi picioarele, astfel încât să fie date de un medic ortoped un număr de peste 1600 de zile de concediu medical, mai ales că în mare parte aceste concedii sunt pe perioada ianuarie - februarie - martie 2005 când la noi procesul de producţie a cam stagnat”. Anul trecut numărul angajaţilor Hidroconstrucţia a fost de 1400. Ceea ce înseamnă că fiecare salariat al unităţii a beneficiat, în medie, de 13 zile de concediu medical.

Verificări peste verificări
Directorul DSP Gorj, Aristică Moroşanu, a precizat că „cei mai abilitaţi în efectuarea de controale pentru a constata legalitatea acordării unor concedii medicale sunt cei de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Gorj, deoarece, din acest an, fondurile pentru incapacitate temporară de muncă vin prin Casă”. Astfel, până la 1 ianuarie 2006 concediile medicale erau plătite de către Casa Judeţeană de Pensii Gorj, însă din acest an se pot acorda concedii medicale de către medicii ce au contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj.
Luciana Rovenţa, director adjunct al CJAS Gorj, a precizat că medicii de familie au dreptul de-a elibera certificate de concedii medicale cu durata de 14 zile în una sau mai multe etape, toate concediile medicale cumulate pentru un asigurat neputând depăşi 45 de zile pe un an întreg. „Un medic specialist poate elibera concediu pentru o perioadă de 30 de zile, însă cu posibilitatea prelungirii până la 90 de zile, după care se solicită aviz de la comisia de expertiză a capacităţii de muncă până la 183 de zile pe an”, completează Rovenţa.
Pentru a constata legalitatea acordării certificatelor de boală, CJAS Gorj a demarat controale, iar în cazul în care se constată depăşirea duratei de concediu se refuză plată concediului medical. Rovenţa a mai precizat că „în cazul în care există suspiciune cum că diagnosticul nu ar fi pus corect, se va sesiza Colegiul Medicilor Gorj”. În aceeaşi ordine de idei, conducerea Spitalului Judeţean din Târgu Jiu i-a atenţionat pe medicii unităţii să nu mai acorde cu mare largheţe concedii medicale.
Pentru că nici o lege nu sancţionează acordarea de concedii medicale nejustificate, medicii specialişti „scot” bolnavi pe bandă rulantă, iar medicii de familie acordă imediat concedii medicale pentru persoanele care vor „să se mai odihnească” puţin şi pentru leneşi, care vor să fie plătiţi pentru că stau acasă.

CORINA POPA

Formator profesional lăsat
fără autorizaţie

Comisia Judeţeană pentru Formare Profesională a Adulţilor a retras prima autorizaţie de formare profesională, primul formator sancţionat fiind Fundaţia pentru Tineret. Aceasta nu va mai avea dreptul să organizeze cursuri de formare profesională în ceea ce priveşte meseria de instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze.

Directorul Direcţiei Muncii Gorj, Vasile Picioruşi, care este şi preşedintele comisiei judeţene, a precizat că Fundaţia pentru Tineret a mai fost avertizată o dată, în urmă cu câteva luni, că nu mai îndeplineşte criteriile pe care le-a îndeplinit în momentul autorizării şi că i se poate retrage autorizaţia, dar nu şi-a îmbunătăţit condiţiile în care organiza cursurile de formare profesională.
Vasile Picioruşi a spus că foarte mulţi dintre formatorii profesional, autorizaţi începând de anul trecut, nu mai îndeplinesc condiţiile pentru care au primit autorizaţia şi li s-a atras atenţia că riscă retragerea acesteia. „Acesta este primul caz de retragere a autorizaţiei şi vor mai urma şi altele, dacă nu îşi schimbă modalitatea defectuoasă de organizare a cursurilor de formare profesională. Nu dorim decât să respectăm legea, dacă aceasta este încălcată vor suporta consecinţele prevăzute tot de lege. Am întâlnit la foarte mulţi formatori verificaţi cursuri superficial făcute, lectori care mai mult nu se duc la cursuri, un lector are mai multe discipline decât poate preda, nu se pun absenţe cursanţilor care lipsesc sau chiar cataloage neînchise după ultimul cursant înscris, lăsând posibilitatea să mai apară înscrişi şi alţii care în realitate nu au urmat cursurile ”, a spus directorul DMSSF Gorj.

Fundaţia nu avea specialişti, dotări şi atelier
Fundaţia pentru Tineret a fost verificată de doi monitori independenţi, care au descris aceleaşi nereguli. Aceştia au constatat că fundaţia nu avea nici un formator specialist propus pentru pregătirea teoretică în meseria inginer instalaţii în construcţii, nu avea nici un formator specialist propus pentru pregătirea practică în meseria maistru instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze sau inginer având această specializare, nu avea material didactic, nu exista atelier dotat corespunzător sau programe de pregătire. De asemenea, pentru cursuri erau propuse un număr prea mare de discipline al căror conţinut informaţional era prea amplu pentru numărul de ore alocat, totalul de ore alocat pentru tehnologia meseriei era insuficient pentru parcurgerea unei programe de pregătire adecvată. Într-un cuvânt, concluziile evaluatorilor au fost acelea că Fundaţia pentru Tineret nu poate asigura, cel puţin, nici condiţiile minime pentru programul de formare în meseria de instalator tehnico-sanitar şi gaze.

Formarea profesională a devenit o afacere
Directorul DMSSF Gorj este de părere că formarea profesională a devenit doar o afacere din care formatorul nu urmăreşte decât să câştige bani frumoşi cu eforturi cât mai puţine, ori de la cursanţi ori de la AJOFM Gorj. Acesta spune că mulţi formatori s-au străduit doar la început să convingă comisia că îndeplinesc criteriile pentru autorizare, după care au mers înainte indiferenţi faţă de calitatea procesului de calificare a adulţilor. Vasile Picioruşi crede că de pierdut are şi cursantul, care obţine un petic de hârtie şi nu va şti meserie la angajare, angajatorul care nu va avea oameni bine pregătiţi, dar şi societatea, pentru că se va demonetiza ideea de formare profesională pentru cei care îşi găsesc greu un loc de muncă, de aceea este decis să nu mai permită funcţionarea decât a formatorilor care respectă condiţiile de desfăşurare normală a cursurilor de formare profesională pentru care sunt autorizaţi.

ANA-MARIA ILINCA

La 150 de ani de la naştere sa,

Alexandru Ştefulescu, omagiat de
oamenii de cultură gorjeni

Istoricul gorjean Alexandru Ştefulescu a fost omagiat ieri la Muzeul Judeţean Gorj ce îi poartă numele, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa. Acesta este unul dintre întemeietorii Muzeului Gorjului, la 16 iunie 1894, colecţia de obiecte şi documente vechi pe care Ştefulescu o realizase în incinta Şcolii de băieţi nr.1 din municipiu fiind adusă în actualul sediu al instituţiei de cultură, a spus Vasile Marinoiu, directorul Muzeului Judeţean Gorj.
Moştenirea pe care „copilul teribil al Gorjului”, cum este numit de actualii oameni de cultură, a lăsat-o constă în numeroase cărţi, studii arheologice şi istorice, peste 100, dar şi articole în presa din acele vremuri. Printre cele mai cunoscute cărţi se numără: „Mănăstirea Tismana”, „Gorjul Istoric şi Pitoresc”, „Istoria Târgu Jiului”, „Documentele slavo-române relative la Gorj”. Ştefulescu este cunoscut în ţară şi ca un renumit arheolog, drumurile romane din judeţ reperate de acesta fiind recunoscute şi astăzi de specialişti, a spus arheologul Dumitru Hortopan.
Profesorul Titu Zamfiroiu a povestit despre activitatea didactică şi pedagogică a lui Alexandru Ştefulescu ce a fost institutor şi revizor şcolar. Acesta a fost şi autorul unui manual de geografie în acele vremuri. Premiant de două ori al Academiei Române, o distincţie rar acordată şi o valoare neasemuită, Alexandru Ştefulescu este şi primul gorjean premiat de această instituţie, căreia îi devine şi membru ulterior.
Organizatorii Simpozionului „150 de ani de la naşterea lui Alexandru Ştefulescu” au fost Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Gorj şi Şcoala Generală „Alexandru Ştefulescu” Târgu Jiu.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Spectacole în aer liber

Teatrul de Vară din Târgu Jiu îşi va relua activitatea cel mai târziu în luna mai. Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, a precizat că doreşte să readucă în atenţia târgujienilor spectacolele de toate genurile susţinute în aer liber, aşa cum se realizau cu ani în urmă şi pentru care, de fapt, a fost construit imobilul.
Pentru că Viorel Gârbaciu şi-a anunţat disponibilitatea susţinerii cel puţin a unei manifestări o dată la zece zile, Primăria Târgu Jiu se gândeşte să schimbe băncile ce se găsesc la Teatrul de Vară cu scaune din plastic. „În prezent se caută soluţia legală ca primăria să poată realiza această investiţie pentru că spaţiul este dat în concesionare pentru mai mulţi ani Şcolii Populare de Artă ce se află în subordinea Consiliului Judeţean Gorj”, a spus Constantin Creţan, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu. Acesta a precizat că se doreşte ca băncile să fie înlocuite până la începutul acestei veri. În prezent, capacitatea spaţiului este de peste 1000 de locuri, iar cu instalarea scaunelor aceasta s-ar diminua până la 750-800 de locuri.
Clădirea Teatrului de Vară nu a suferit de-a lungul timpului foarte multe îmbunătăţiri, ea aflându-se în patrimoniul Primăriei Târgu Jiu. Anul trecut, Şcoala Populară de Artă a renovat faţada principală a clădirii, a refăcut scara de acces în scenă, dar pentru investiţii mai mari instituţia nu dispune de fondurile necesare. Cert este că, o dată cu vremea bună, se vor organiza spectacole de muzică populară, folk, muzică uşoară, clasică sau rock pe scena Teatrului de Vară.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Tradiţiile gorjene, în direct la TVR

Pe parcursul a două emisiuni a posturilor de televiziune TVR Internaţional şi TVR, Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu cât şi meşteri populari din judeţ au prezentat tradiţiile acestor meleaguri. Transmisiile au fost realizate în direct, cadrul de filmare fiind Parcul Central din municipiu, zona operelor marelui sculptor Constantin Brâncuşi.
În seara zilei de joi, 23 martie, timp de o oră şi jumătate, românii din toate colţurile lumii au vizionat emisiunea „Dor”, realizată de Iuliana Tudor şi transmisă în direct de TVR Internaţional. Alături de Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului” au participat la emisiune şi primarul municipiului Florin Cârciumaru, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu. Aceştia au adresat invitaţia tuturor celor care au urmărit emisiunea de a vizita Gorjul, având în vedere că anul acesta se sărbătoresc 600 de ani de la prima atestare documentară a oraşului de pe Jiu.
Ieri, tot în direct, tot în Parcul Central, a fost transmisă de TVR emisiunea „O vedetă populară”. În jurul Mesei Tăcerii au evoluat dansatorii şi orchestra Ansamblului „Doina Gorjului”, soliştii Petrică Mâţu Stoian, Niculina Stoican, Maria Loga, Victoriţa Lăcătuşu, Ion Ghiţulescu, dar şi interpreţi de valoare plecaţi de pe meleagurile gorjene. Alături de aceştia au fost prezenţi meşteri din cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Şcolii Populare de Artă şi Palatului Copiilor Târgu Jiu, pentru a arăta că pe aceste ţinuturi meşteşugurile populare nu au fost uitate şi sunt păstrate în forma lor originală.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Elevii Colegiului ”Virgil Madgearu”,
în Europa

La sfârşitul anului 2003, un grup de profesori ai Colegiului Comercial „Virgil Madgearu” a demarat o acţiune susţinută în vederea realizării de parteneriate cu alte instituţii similare din Europa. Astfel, s-a reuşit realizarea proiectului „Fairmarope - târguri şi pieţe în Europa”, în colaborare cu parteneri din Franţa, Polonia, Italia şi Lituania. Proiectul a fost prezentat la 1 februarie 2004 Agenţiei Naţionale Socrates unde a obţinut aprobarea pentru începerea activităţilor în vara lui 2004. Obiectivele proiectului se referă la deschiderea elevilor către cultura europeană, creşterea abilităţilor de comunicare scrise şi orale şi promovarea educaţiei internaţionale.
Proiectul se întinde pe o durată de trei ani şi cuprinde schimburi între parteneri, prin participarea elevilor, în fiecare an, în câte o ţară inclusă în program. Prima vizită s-a desfăşurat în Franţa, iar următoarea, în perioada 4 martie-12 martie 2005, în Polonia, unde elevii Liceului „Virgil Madgearu” au prezentat aspecte din Târgu Jiu, în principal operele lui Constantin Brâncuşi şi Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”. A urmat apoi, în toamna lui 2005, vizita în Italia, iar ultima s-a desfăşurat, în perioada 2-8 martie 2006, în Lituania.
Activitatea comună a elevilor participanţi la proiect s-a rezumat la organizarea, în cadrul unui târg, a unor standuri cu mărfuri tradiţionale, specifice fiecărei ţări şi de realizare de tranzacţii comerciale. Anul viitor este rândul Colegiului „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu să fie gazda tuturor celor implicaţi în proiect. De reamintit că nouă elevi şi şase cadre didactice ale prestigiosului liceu târgujian iau parte la acest program educaţional.

C. POPA

„Procurorul”

Un şnapan cu roba-n mapă şi cu papagal beton,
L-a făcut de toţi paraii, pe-al OPC-ului baron:
-Dane, zise „magistratul”, fi atent care-i figura;
Eu sunt legea, tu eşti corpu' şi începem aventura!
Am preferinţe precise la haleli şi discoteci,
Nu intrăm în mărunţişuri la făsui sau la ghiveci…
Când e cazul de controale sau de altă şmecherie
Dai un beep lu' aliatu' şi intrăm pe meserie.
Să nu crezi că aventura este fără învoială
Chiar în faţa ta cu Moţa am să intru în parleală!
-Mare baftă am cu tine, „magistrat” adevărat…
Parcă altu' mi-e tupeu' când m-apuc de controlat.
Dijma va fi bara-bara şi menţinem în atenţii,
Nu pe orice papă-lapte, numai mărci ce au pretenţii…
Şi aşa tandemul forte a intrat pe meserie,
Schimbând de la caz la caz câte-o nouă strategie.
Ce e drept, Dan n-a ştiut despre fals sau impostor,
Dar intrat cu el pe mână, l-a stimat ca „procuror”
-Fetele, hai la control, hai să-ncepem demaraju'
Luaţi în calcul „procurorul”, pe mine şi portbagaju'
Până într-o zi nasoală, când au fost opriţi în trafic
Şi li s-au cerut la probă actele şi ce-au în grafic…
Când a înţeles şnapanu' că treaba e pe nasoale,
A dat buzna din maşină şi a-ntins-o pe tarlale!

Sugerăm verificare şi la alţii „procurori”
Că prea scot basma curată fel de fel de infractori…

NELU POCHEA