Dreptate şi Adevăr !

Morega a redevenit decan
cu ajutorul justiţiei

Începutul anilor 2000 a fost marcat, printre multele scandaluri de atunci, şi de certurile frecvente dintre foştii prefecţi Toni Greblă şi Dan Ilie Morega, disputele dintre ei având substraturi politice şi legături mai multe cu Universitatea „Constantin Brâncuşi”, decât cu bunul mers al instituţiei. O şedinţă de Senat din cadrul universităţii de pe 23 octombrie 2002 stabilea că Dan Ilie Morega nu mai poate fi decan la Facultatea de Ştiinţe Economice, locul său fiind luat de Constantin Căruntu. Şedinţa a fost un adevărat circ ce nu mai merită amintit decât dacă cei doi politicieni ar merge prin mahalale şi ar vrea să povestească vorbele grele pe care şi le-au spus unii altora.
Morega a anunţat la vremea respectivă că va apela la instanţă pentru a i se face dreptate şi, în mod surprinzător, adevărul a ieşit la suprafaţă anul trecut, după ani buni petrecuţi prin sălile de judecată. Curtea de Apel Craiova a decis definitiv şi irevocabil ca fostul decan să fie repus în drepturi şi să i se achite indemnizaţia de conducere ce i se cuvenea pe parcursul mandatului, mandat ce expira la sfârşitul lui 2004. Fostul decan nu s-a înţeles nici cu fosta conducere a universităţii şi, de aceea, s-a ales doar cu suma de 47 de milioane de lei vechi ce reprezenta indemnizaţia pe parcursul a mai bine de doi ani.
Despre locul de muncă nu s-a interesat decât actuala conducere a universităţii, care a decis miercuri după-amiază să pună în aplicare hotărârea judecătorească. Prorectorul Onisifor Olaru i-a comunicat în scris lui Morega hotărârea conducerii UCB de a-l reinstala în funcţie începând de ieri, deşi relaţiile dintre cei doi erau destul de reci, evident, tot din cauza luptelor politice din trecut.
Secretariatul Facultăţii de Ştiinţe Economice a rămas ieri sigilat pentru a se face predarea-primirea de gestiune, Dan Ilie Morega nevenind la biroul pe care are dreptul să îl ocupe. „Nu am putut să luăm legătura cu dumnealui telefonic, i-am făcut o comunicare în scris şi aşteptăm ca măcar azi să îl putem găsi pentru a lămuri lucrurile. Dumnealui este decan şi depinde de dumnealui dacă ocupă postul”, a menţionat purtătorul de cuvânt al UCB Luminiţa Popescu.

GIGI CIUNCANU

Doi edili din Gorj, premiaţi cu
titlul de „Primarul anului 2005”

Membrii Asociaţiei Oraşelor Mici şi Mijlocii din România s-au întâlnit în aceste zile la Sinaia. Scopul întrunirii l-a reprezentat instruirea şefilor de administraţii locale ce fac parte din această Asociaţie. Potrivit primarului oraşului Turceni, Ion Dumitraşcu, participant la aceste dezbateri, tema esenţială a reprezentat-o obţinerea fondurilor de preaderare. În cadrul manifestărilor organizate aici, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, dar şi alte personalităţi de la nivel ministerial au prezentat celor 170 de primari, prezenţi la eveniment, problemele esenţiale întâlnite la nivelul localităţilor.
Ion Dumitraşcu mai spune că în cadrul discuţiilor s-au acordat premiile Asociaţiei pentru „Primarul anului 2005”. Cu acest prilej, edilii oraşelor Târgu Cărbuneşti, Toader Pasti Cristian, şi Ţicleni, Constantin Mazilu, au primit titlul de „Primarul anului 2005” pentru regiunea de sud-est a Olteniei. Pe de altă parte, s-a pus în discuţie problematica ce va apărea o dată cu dispariţia subvenţiilor la căldură din anul 2007 cât şi dificultăţile apărute în aplicarea Legii 247, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.
Conform declaraţiilor edilului şef din Turceni, la această reuniune au mai participat primarul oraşului Rovinari, Dorin Filip şi un consilier din partea primăriei Bumbeşti-Jiu, şeful administraţiei locale de aici nereuşind să ajungă la întrunire. De asemenea, Dumitraşcu afirmă că printre absenţi s-au mai numărat primarii oraşelor Novaci şi Tismana, Ion Chiriac şi Costel Buzoianu.
Deşi fac parte din această Asociaţie un număr de 206 primari, la Sinaia au fost prezenţi 170, judeţul Gorj fiind bine reprezentat şi reuşind să obţină şi câteva distincţii. Referindu-se la această dezbatere, încheiată ieri în jurul orei 19.00, primarul Ion Dumitraşcu declară că se întoarce cu „o geantă plină de reglementări, sugestii şi idei noi” pe care vrea să le pună în practică în Turceni, oraşul la cârma căruia se află.

IRINEL CEURANU

Dreptate şi pentru Moroşanu !

Şeful DSP Gorj poate vâna liniştit

Aşa cum era evident, o dată cu trecerea alegerilor din filiala judeţeană a Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, nimeni nu a mai părut interesat de acuzaţiile de braconaj cinegetic aduse de şeful asociaţiei Nicolae Tonca celui dintâi vânător din fruntea sistemului sanitar, Aristică Moroşanu. Lupta inutilă dusă acum o lună pentru un post care nu avea legătură că scaunul de director al lui Tonca s-a soldat la vremea respectivă cu acuzaţiile grave formulate la adresa lui Moroşanu şi cu deschiderea unui dosar penal.
Fără nici o legătură cu faptul că poliţiştii mai merg şi ei la vânătoare şi ştiu să facă diferenţa între o vânătoare autorizată şi una ilegală, aceştia au înaintat la Parchetul Judeţean dosarul de braconaj al lui Moroşanu cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale. Procurorii au şi ei la dispoziţie câteva zile pentru a confirma propunerea poliţiştilor, şansele ca Moroşanu să mai fie pus sub acuzare fiind mai mici decât probele greu de adunat împotriva sa.
Şeful Direcţiei de Sănătate Publică nu s-a grăbit să comenteze eventuala scoatere a sa de sub urmărirea penală, spunând că aşteaptă documentul oficial pentru a avea un punct de vedere. Un cartuş pe ţeavă a fost totuşi băgat şi îndreptat spre Tonca. „Eu aşteptat să mi se confirme oficial ceea ce îmi spuneţi dumneavoastră şi atunci voi face public faptul că îi voi lăsa domnului Tonca un răgaz de 72 de ore pentru a ieşi în public şi a-şi cere scuze. Aşa cum m-a făcut de râs într-o ţară întreagă şi a făcut atâta tam-tam, tot aşa şi acum poate să îşi retragă afirmaţiile. În caz contrar vă asigur că ne vom întâlni la Tribunal”, a menţionat Moroşanu.

GIGI CIUNCANU

Ariile naturale protejate din Gorj,
lipsite de protecţie

Din cele 49 de arii naturale protejate care se regăsesc în judeţ, doar 16 dintre ele au fost date de Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Gorj în custodia persoanelor interesate de îngrijirea lor. Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj, a declarat că unul dintre motive este acela că nu se găsesc investitori interesaţi pentru a le pune în valoare. Acesta a mai spus că Agenţia de Protecţie a Mediului este dispusă să le predea la diferite persoane pentru ca respectivele zone să fie protejate mult mai bine de posibilele dezastre ce se pot întâmpla.
Inspectorul şcolar adjunct Gheorghe Gămăneci a menţionat, în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social ce a avut loc ieri şi la care a participat şi Fometescu, că speciile de floră şi faună prezente în Gorj sunt dispărute în multe din zonele europene, iar locuitorii acestora vin la noi în ţară pentru a le admira. Acesta a mai spus că, din păcate, unele dintre suprafeţele pe care se găsesc aceste specii rare sunt revendicate de cetăţeni în baza legilor proprietăţii. Fometescu a reamintit că „nu se ţine cont dacă este zonă publică sau privată în cazul zonelor protejate, fiind admise doar lucrările care vin în beneficiul acestora”. Acesta a mai spus că o soluţie pentru păstrarea în timp a ariilor protejate în forma lor iniţială este găsirea investitorilor care să se ocupe de ele, dar, din păcate, aceştia nu se înghesuie.
„Având în vedere ariile protejate, pentru punerea lor în valoare şi realizarea diferitelor lucrări de protejare, o dată cu integrarea în Uniunea Europeană se vor putea accesa fonduri externe în acest sens”, a spus Fometescu. O altă problemă care pune în pericol speciile de plante şi arbori rari este tăierea lor de către gorjeni. Cei mai expuşi la dispariţie sunt arborii seculari, în Gorj fiind arbori cu vechime între 100 şi 300 de ani. Gheorghe Fometescu a precizat că Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj nu eliberează autorizaţii pentru tăierea acestora, ei fiind protejaţi prin lege, amenzile fiind destul de usturătoare, între 65 şi 300 milioane lei. Fometescu susţine însă că se permite toaletarea arborilor, având în vedere că, datorită vechimii şi a fenomenelor meteorologice, unele ramuri se rup şi trebuie tăiate pentru a nu reprezenta un pericol pentru turişti şi localnici.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Aleşii, obligaţi să declare dacă
au făcut poliţie politică

Consilierii judeţeni din Gorj trebuie să depună până la sfârşitul lunii declaraţii pe propria răspundere în care trebuie să precizeze dacă au făcut sau nu poliţie politică. Aleşii locali au început să depună la secretariatul Consiliului Judeţean Gorj aceste declaraţii, documentele urmând a fi trimise pentru verificări la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi. Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a precizat că nu a făcut poliţie politică şi nu a colaborat cu fosta securitate. Acelaşi lucru l-au declarat şi alţi consilieri judeţeni, precum Ion Iorga, fost primar la Motru.

(I.I.)

Postul mare

Un prilej de siluetă, ne oferă postul mare
Fac gurmanzii feţe-feţe lângă blidul cu mâncare…

Popa zice: -Luaţi aminte, nu v-atingeţi că-i păcat!
Pentru mine, treacă-meargă, se mai crede, că-s bărbat…

Un baron, din postul mare părea de nezdruncinat,
Iar acum, din interese, pare de necondamnat…

Un oracol dă de ştire că interimarul Goe
Va pica din postul mare, de voie sau de nevoie.

-Ia ne spune, nene Ioane, cât o să mai stai pe post?
Că băgat în combinaţii foarte dubioase-ai fost…

-Bă, m-am cocoţat aicea „de toţi banii” la consiliu
Eu sunt legea, eu sunt şefu, nu miel ca la domiciliu!

Panduraşii, zero vlagă din urzici şi dragavei…
S-ar putea ca moldovenii să se dovedească lei.

-Tanti Elvi, prazul verde a fost de consumat?
-Aiureală! Gerul iernii, nemilos l-a…degerat!

NELU POCHEA