Bani insuficienţi pentru refacerea drumurilor distruse de ploi

Refacerea drumurilor distruse de alunecările de teren produse în Gorj în această lună costă de două ori mai mult decât întregul buget alocat în 2006 pentru întreţinerea şi reparaţiile curente ale drumurilor judeţene. Căderile importante de precipitaţii din ultima perioadă au condus la apariţia a 13 noi zone de alunecări, afectând drumurile judeţene şi podeţele.
Numai pentru refacerea drumurilor şi podeţelor distruse de ploile din martie ar fi nevoie de 90 de miliarde de lei, susţine preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu. Pe lângă acestea, Consiliul Judeţean mai finanţează şase lucrări impuse de alunecările de teren de anul trecut, ceea ce înseamnă alte 60 de miliarde de lei. „Noi avem alocate aproape 50 de miliarde de lei pentru întreţinerea curentă a drumurilor, dar nu dorim să redirecţionăm aceşti bani pentru consolidări. Am întocmit un proiect de hotărâre şi facem demersuri să obţinem banii din fondul de intervenţie aflat la dispoziţia guvernului”, a spus Călinoiu.
Autorităţile judeţene caută soluţii pentru a ajuta cu materiale de construcţii persoanele ale căror case au fost, total sau parţial, distruse. Cel mai mult va costa strămutarea satului Pruneşti, din comuna Albeni, unde peste 40 de case au fost distruse de alunecările de teren.
Alunecările de teren din martie au afectat 82 de case, 11 drumuri judeţene, 19 drumuri comunale şi şapte drumuri săteşti, 10 poduri, 16 podeţe, punţi pietonale şi aproape 30 de hectare de teren agricol.

I. IRINOIU

La Roşia de Amaradia,

Un drum de 35 miliarde de lei,
afectat de alunecări

Construcţia defectuoasă a unui drum în care au fost investite 35 de miliarde de lei a dus la afectarea acestei căi de acces în urma precipitaţilor din ultima vreme. Aceasta este părerea viceprimarului comunei Roşia de Amaradia, Liviu Cotoşman. În opinia edilului, deteriorarea drumului comunal DC 29 este cauzată şi de intemperiile naturale dar o contribuţie esenţială la afectarea acestuia de către ploi o are modul vicios în care a fost realizat.
Construcţia căii de acces, după cum afirmă Cotoşman, a fost demarată în anul 2003 şi finalizată în 2004, banii investiţi aici fiind primiţi prin programul SAPARD. Drumul a fost asfaltat pe o lungime de 6,7 km şi face legătura între centrul civic al comunei Roşia de Amaradia şi satul Ruget, al doilea ca mărime din comună, dar în acelaşi timp leagă comuna Roşia de Amaradia de localitatea Bustuchin.
Din cauza deteriorării acestei căi de acces, viceprimarul Cotoşman spune că, ieri dimineaţă, exista chiar pericolul blocării circulaţiei. „Pasagerii dintr-un autobuz care face curse pe acel traseu au fost nevoiţi să coboare din maşină şi să ia dale de prin şanţ pentru a face posibilă continuarea deplasării mijlocului de transport”, afirmă reprezentantul primăriei.
În atari condiţii, edilul susţine că a adus la faţa locului piatră roşie astfel încât să se evite oprirea circulaţiei. De menţionat că la nivelul comunei Roşia de Amaradia autorităţile locale sunt în alertă date fiind anunţurile meteorologilor legate de căderile masive de precipitaţii ce vor avea loc în următoarele zile, ploile producând adevărate dezastre la nivelul acestei comune.

IRINEL CEURANU

Lucrări de refacere a
carosabilului la Borăscu

Administraţia locală a comunei Borăscu a dispus măsurile necesare în vederea remedierii problemelor cauzate de căderea precipitaţiilor. Altfel spus, primarul Constantin Ţucu afirmă că „au fost balastate porţiuni din drumurile comunale şi judeţene ce au fost afectate de ploile căzute în data de 12-13 martie”. Pentru realizarea acestora, edilul spune că s-au folosit 100 metri cubi de balast. În paralel cu această lucrare a fost începută betonarea drumului judeţean DJ 674B ce face legătura între localităţile Baniu şi Borăscu. Edilul-şef mai declară că deja au fost betonaţi 200 de metri iar până în luna iunie a acestui an sunt preconizaţi a fi asfaltaţi şi cei doi kilometri rămaşi din acelaşi traseu.

(I.C.)

O casă în pericol la Văgiuleşti

Alunecările de teren determinate de ploile din ultima perioadă ameninţă şi o locuinţă din satul Valea Motrului din comuna Văgiuleşti. Din această cauză, administraţia locală de aici a luat în calcul posibilitatea evacuării celor opt membri ai familiei pentru a se evita o eventuală tragedie. Primarul Constantin Pârjol afirmă că „avem deja pregătită o casă în care să-i cazăm dacă e să pice actualul imobil al familiei respective”. Pe de altă parte, edilul mai spune că din cauza ploilor, pe lângă locuinţa afectată, sunt probleme şi cu patru fântâni. „În acestea am pus cloramină astfel încât cetăţenii să mai poată consuma apa respectivă”, a conchis edilul-şef Constantin Pârjol.

(I.C.)

Noi proteste

Sindicaliştii CNSLR-Frăţia, filiala Gorj, şi nu numai, au anunţat că, în cazul în care preţurile pentru energie şi gazul metan nu vor fi revizuite, vor declanşa pichetări şi alte forme de protest. Aceştia solicită la nivel naţional o întâlnire cu primul ministru Călin Popescu Tăriceanu, pentru a discuta şi găsi soluţii în această problemă, considerând că în prezent populaţia ţării nu poate suporta aceste cheltuieli.
Sindicaliştii sunt de acord ca preţurile la utilităţi să se alinieze celor practicate de Uniunea Europeană, dar acest fapt să fie realizat treptat şi concomitent cu creşterea puterii de cumpărare.
Constantin Retezeanu, preşedintele filialei Gorj a CNSLR-Frăţia, a precizat că „se constată cu îngrijorare că zonele miniere sunt fără alternativă economică, disponibilizaţii din mineritul gorjean şi nu numai având puţine şanse să îşi găsească de lucru în aceste zone pentru că din anul 1997 nu s-a mai întreprins nimic în privinţa alternativelor economice”.
Sindicaliştii din industria lemnului, în special a mobilei, solicită Guvernului intensificarea acţiunilor de control pe piaţă pentru a se stopa introducerea mărfurilor falsificate. CNSLR-Frăţia nu este singura formaţiune sindicală care ameninţă cu protestele, membrii CARTEL ALFA demarând pichetările de la începutul săptămânii în curs.

LOREDANA ECOVIŢĂ

În Motru nu există taxă de parcare

Municipiul Motru este sufocat de autovehicule, maşini de transport şi altfel de autovehicule, care sunt parcate peste tot. Spaţiul verde, distrus în mare măsură de lucrările de infrastructură, este sacrificat de parcările maşinilor proprietate personală. Singura parcare cu plată, cea de la Piaţa Centrală, a fost desfiinţată de aşezarea celui de-al doilea rând de mese, mai profitabil ca taxa pentru autorizaţii. Maşinile de transport marfă plătesc un permis de liberă trecere, dar sumele încasate sunt mici în raport cu beneficiul firmelor. O mare parte a populaţiei este nemulţumită de mizeria din localitate, dar şi de lipsa de reacţie a autorităţilor, în legătură cu protejarea spaţiului verde.

(C.B.)