Cotidian editat de GNC Press Impact in Gorj                                                                                                    office@impactingorj.com, tel/fax: (0253) 217202
Securistu’ de serviciuEditorial de Eduard Ovidiu Ohanesian

 

Moartea unui dictator

Slobodan Miloșevici și-a făcut-o cu mâna lui. A luat medicamente prescrise de doctori și a murit de inimă. Simplă și la obiect, dar cusută cu ață albă este declarația oficialilor de la Haga. Procurorii Tribunalului Penal Internațional s-au mișcat greu, ineficient și nu mai au nici o credibilitate. „Sinucis” sau nu, Miloșevici a reușit prin gestul său să compromită activitatea TPI definitiv.
Procurorul-șef Carla del Ponte arată ca o tinichea prea obosită pentru a mai pedepsi genocidul iugoslav. Cinci ani de procese, 66 de capete de acuzare și peste 180 de milioane de euro cheltuiți pentru a dovedi un criminal. Sau poate c㠄Măcelarul din Balcani” era dispus să spună prea multe, iar Tribunalul Penal Internațional era interesat să asculte doar ce-i convine. Nu vom afla niciodată.
Moartea dictatorului a însemnat mai întâi de toate culpabilizarea națiunii sârbe la marginea gropilor comune din Croația, Bosnia sau Kosovo. Obsesia lui Miloșevici pentru Rusia nu era deloc întâmplătoare. Visul de mărire al slavilor a fost alimentat de la Moscova, de acolo de unde își trag seva otrăvită toți dictatorii de operetă fie că e vorba de Transnistria, Belarus sau chiar București. Noi ne-am ales cu mineriadele, cu episodul Târgu Mureș si cu ”nu ne vindem țara !”. Sârbii s-au ales cu ani de războaie sângeroase și cu prăbușirea unui sistem la care restul țărilor comuniste nu puteau decât să spere. A rămas în urmă o industrie de armament la nivelul anilor '80 care mai alimentează câteva țări africane cu pistoale-mitralieră Kalașnicov fără licență. Au mai rămas și stâlpii podurilor de peste Dunăre, bombardate de americani la Novisad.
Grupările paramilitare sârbe țin coada sus și îi protejează pe ceilalți doi nemernici: generalul Radko Mladici și fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadgici. Oficial, armata a promis că îi va preda până la 10 februarie 2006. N-a fost să fie. Acum au motive suplimentare să nu o facă. Miloșevici va fi îngropat acolo unde trebuia să fie judecat. În Serbia.
Familia dictatorului surghiunită la Moscova a primit bilet de voie, de 24 de ore să-l îngroape. Cadavrul mut al unei clădiri fracturate de bombele americane, din imediata vecinătate a Ministerului Apărării, îi va prezenta onorul.

 
  

AUTO

DIVERSE
IMOBILIARE
ELECTRONICE
LOCURI DE
MUNCĂ

 

 

 

 

 

© Impact in Gorj 2004. Textele si fotografiile din aceste pagini sunt proprietatea titularilor de copyright
si nu pot fi reproduse fara acordul scris al acestora.