Viaţa la 102 ani

Viaţa unei bătrâne din satul Moi, comuna Bâlteni, este cât o carte de istorie. Născută la începutul secolului trecut, femeia a simţit pe propria piele şi a văzut cu proprii ochi ororile celor două războaie mondiale. A prins foametea care a afectat o lume întreagă şi l-a văzut chiar pe Regele Carol. Sub privirea bătrânei a trecut un veac, o epocă plină de frământări cărora femeia le-a făcut faţă cu o îndârjire de invidiat. Deşi în acest an împlineşte 102 ani, bătrâna citeşte fără ochelari şi munceşte ca la 70 de ani.

„Au fost vremuri bune”
S-a născut aproape de sfârşitul anului 1904 şi acum deja a plecat pe 102 ani. Maria Toporişte a văzut lumina zilei pe vremea când România era Republică Populară iar satul Moi făcea parte din „Raionul Târgu Jiu”. Copilăria Mariei a fost una plină de durere căci încă de mică a fost nevoită să suporte nenorocirile primului război mondial. Îşi aminteşte şi acum de unul dintre semnele care au făcut-o să creadă că o nenorocire se va abate asupra omenirii.
„Înainte de a începe războiul cel dintâi, am văzut în faţa bisericii o mulţime de şerpi. Toată lumea se întreba de unde au apărut şerpii ăia aşa mulţi acolo. Mai târziu, după acest semn avea să vină războiul”, povesteşte bătrâna. Deşi are o vârstă venerabilă, femeia îşi aminteşte scenă cu scenă momentele care i-au marcat existenţa.

Impresionată de Regele Carol
Toată lumea care o cunoaşte pe bătrâna satului o respectă şi o admiră pentru vârsta pe care o are. Acelora care-i calcă pragul, Maria Toporişte le povesteşte că l-a văzut pe Regele Carol şi pe „nevasta lui” şi asta a impresionat-o. „Eram la Constanţa pe vremea aia că omu' meu a fost poliţist şi ne-a luat cu el acolo. În ziua aceea am văzut 12 vapoare împuşcând pe mare. Apoi am văzut-o pe Regină, nevasta Regelui Carol”, îşi deapănă amintirile bătrânica.

Munca-elixirul vieţii
Venind în zilele noastre, femeia se luptă cu bolile vârstei. În urmă cu câteva săptămâni a fost internată în spital pentru că, după cum povesteşte fiica acesteia, „s-a ars cu căldarea porcului”. Angela Corneru este fata de 75 de ani a bătrânei şi spune că atunci când s-a aflat internată cu mama sa în spital, toţi o priveau ca pe o ciudăţenie. „În spital au venit toţi să o vadă şi să se minuneze cum a trecut de o sută de ani”, istoriseşte Angela.
Fiica bătrânei mai spune că atunci când încă mai era sănătoasă, deşi trecuse de o sută de ani, bătrâna muncea de zor. Din acest motiv crede Angela că mama ei a reuşit să ajungă până la vârsta de 102 ani şi nu că ar exista o reţetă sau vreun regim alimentar. „Cât e de bătrână, dădea la porci, la păsări şi lega chiar şi viţa de vie. Cred că asta a ajutat-o foarte mult”, zice fiica cea mare a femeii.

Văduvă pentru jumătate de veac
Din nefericire, din anul 1957 Maria Toporişte trăieşte fără soţ pentru că, din cauza unui infarct, bărbatul femeii s-a prăpădit. De-atunci, aceasta a învăţat să se întreţină singură. Chiar dacă a trecut de o sută de ani, bătrâna vede încă foarte bine, reuşind să mai citească şi cărţi. „Am citit fel de fel de carte. Am citit şi cărţi sfinte”, se laudă bătrânica. Fiica sa îi dă dreptate mamei sale, zicând că „a citit toate romanele lui fiu-miu”.
Cu 40 de lei RON pensie de la CAP, 30 RON de lei de la primărie şi alţi 20 RON de veteran, Maria merge mai departe. Sprijinită într-un ciomag, bătrâna nu arată că ar duce în spate un veac de frământări. Din pragul casei îşi la revedere de la oaspeţi şi ne salută cu un respect pe care doar la vârstnici îl mai găseşti. Ne urează sănătate şi speră că-i vom călca pragul casei şi la anu'…

IRINEL CEURANU

În trei zile,

Circa 200 de cereri pentru
disponibilizări în minerit

Aproape 200 de ortaci gorjeni şi-au depus cererile pentru disponibilizare în primele zile ale acestei săptămâni, a declarat Viorel Temelescu, vicepreşedintele Uniunii Sindicatelor Miniere Oltenia. În acest an, 500 de mineri vor pleca acasă, din care 140 obligatoriu, fiind vorba de salariaţii care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau mai au unul sau doi ani până la îndeplinirea acestora.
Temelescu a precizat că cererile primite sunt venite din partea celor 140 de mineri, iar diferenţa până la 500 reprezintă ortacii gorjeni care suferă de diferite boli profesionale şi pentru care Societatea Naţională a Lignitului Oltenia nu poate asigura locuri de muncă în conformitate cu recomandările medicale. Ortacii care nu fac parte din cele două categorii mai sus amintite nu vor putea depune cereri pentru disponibilizare.
Contractele de muncă ale minerilor gorjeni vor fi încheiate în data de 2 aprilie, urmând ca în cursul lunii respective să îşi primească şi plăţile compensatorii. Fiecare miner va primi suma de 200 milioane lei virată în contul bancar pe care îl deţine sau îl va deschide. De asemenea, timp de maxim doi ani disponibilizaţii vor primi lunar salariul mediu pe economie pe ramura de activitatea a mineritului în valoare de 7,5 milioane lei. La fel ca şi în anii precedenţi, pentru a nu pierde plăţile compensatorii, minerii disponibilizaţi nu se vor putea angaja decât la o societate comercială cu capital privat.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Reţete gratuite !

Bani puţini, zile multe, boli nenumărate

Banii alocaţi farmaciilor din Gorj pentru medicamente compensate şi gratuite ajung pentru cel mult 25 de zile ale lunii. Şefa Casei de Sănătate Speranţa Vână recunoaşte faptul că problemele cu onorarea reţetelor există în continuare, deşi lucrurile stau mult mai bine decât în anii trecuţi. Farmaciile din Târgu Jiu au fost împărţite în trei grupe, fiecare onorând reţete în câte o decadă a lunii. Vână admite faptul că banii de care dispune o farmacie în cele 10 zile în care ar trebui să onoreze reţete se termină într-o săptămână. Astfel, ultimele zile ale decadei nu au acoperire financiară şi, în consecinţă, nici farmaciştii nu pot să onoreze toate reţetele cu care le trec pragul gorjenii bolnavi. Primele zile ale unei decade sunt şi cele în care sunt onorate cele mai multe reţete, pacienţii având atunci nevoie de noroc pentru că unele medicamente pot lipsi din rafturile farmaciilor. Casa Judeţeană de Sănătate are alocate în primul trimestru al acestui an 16 miliarde de lei vechi pentru reţetele compensate sau gratuite.

GIGI CIUNCANU

172 profesori gorjeni primesc
gradaţii de merit

172 de profesori gorjeni vor primi gradaţii de merit în acest an. Aceste gradaţii reprezintă 20% din salariul de bază şi se acordă timp de patru ani pentru activitatea derulată şi rezultatele obţinute de fiecare dascăl. Liviu Andrei, inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, a precizat că „au fost depuse un număr de 280 de dosare, din care, pe baza fişelor de evaluare şi a documentelor depuse, s-a acordat pentru fiecare un punctaj, motiv pentru care numai 172 de cadre didactice vor beneficia de gradaţii de merit”. Numărul total al gradaţiilor de merit oferite din anul 2003 şi până în prezent este de 560. Andrei a mai precizat că „cei mai mulţi care au primit gradaţii de merit sunt directorii de şcoli”. Zece dascăli nemulţumiţi au depus contestaţii, acestea fiind în curs de soluţionare.

CORINA POPA

Patru miliarde lei pentru
laptele bebeluşilor

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Gorj va cheltui în următoarele opt luni pentru achiziţionarea laptelui praf, necesar în alimentaţia bebeluşilor, patru miliarde de lei. În Gorj, numărul micuţilor care beneficiază de lapte praf gratuit este de 2400, iar fondurile alocate pentru primele patru luni ale anului se ridică la 460 de milioane de lei.
Directorul DSP Gorj, Aristică Moroşanu, spune că, deocamdată, la nivelul judeţului, programul de distribuire a cutiilor de lapte praf a decurs destul de bine, chiar dacă în alte zone ale ţării au fost probleme. Şeful DSP spune că mamele care aveau dreptul la opt cutii de lapte în prima parte a anului au primit doar câte şase, situaţia urmând să se reglementeze în scurt timp. Conform lui Moroşanu, la sfârşitul anului trecut, mămicile din Târgu Jiu nu au mai luat de la primărie cutiile de lapte la care aveau dreptul şi cutiile respective au fost redistribuite către localităţile din judeţ. În teritoriu, mămicile au primit doar câte trei cutii de lapte praf, însă în perioada imediat următoare se va acorda şi diferenţă rămasă pentru fiecare copil în parte.
Moroşanu a mai precizat că laptele praf dat de stat bebeluşilor va deveni istorie după integrarea în Uniunea Europeană. Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Aristică Moroşanu a menţionat că în nici un stat din Uniune mamele nu sunt ajutate cu lapte praf şi, în consecinţă, România se va alinia şi ea la exigenţele respective.

CORINA POPA
GIGI CIUNCANU

Negomirul pe lista alunecărilor de teren

Numărul comunelor afectate de alunecările de teren creşte cu fiecare zi. În categoria localităţilor în care şi-a făcut apariţia acest fenomen se numără şi comuna Negomir. Potrivit celor spuse de către primarul Ion Gruescu, patru gospodării din satul Negomir şi alte patru din satul Artanu sunt deja afectate. La acestea se mai adaugă încă opt familii care au rămas izolate din cauza distrugerii drumului care leagă satul Ursoaia de restul comunei.
Aici mai trebuie menţionat faptul că alunecarea s-a produs într-un timp foarte scurt iar, după cum susţine edilul, situaţia nu s-a stabilizat. Momentan, administraţia nu are soluţii la această problemă şi nu se pune problema evacuării localnicilor. „Tot ce s-a putut face până la momentul actual a fost să se ia legătura cu cei de la Consiliul Judeţean şi să monitorizăm în permanenţă locuinţele celor afectaţi”, conchide primarul Gruescu.

IRINEL CEURANU

Tradiţiile din Gorj, prezentate de TVR

Pe parcursul a două zile, 23 şi 25 martie, postul naţional de televiziune va transmite în direct dansurile şi melodiile interpretate de Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu precum şi realizările meşterilor populari din Gorj. Gheorghe Porumbel, directorul Ansamblului, a declarat că „emisiunile «Nu uita că eşti român» şi «O vedetă populară» vor fi realizate în direct, la Târgu Jiu, iar, dacă vremea va permite, transmisiunea se va realiza de la Poarta Sărutului, opera sculptorului gorjean Constantin Brâncuşi, amplasată în Parcul Central”. De asemenea, meşterii populari vor realiza diferite obiecte în timpul emisiunii pentru a arăta că tradiţiile gorjeneşti nu au fost date uitării.

(L.E.)