Jumătate din localităţile Gorjului,
lovite de furia naturii

• Bilanţ oficial: 93 de gospodării în beznă; 24 persoane evacuate; 82 case afectate de alunecările de teren şi 31 de locuinţe inundate; 13 drumuri judeţene afectate; 778 hectare de teren agricol inundate

Ploile din ultimele cinci zile au afectat 34 de localităţi din Gorj, practic jumătate din judeţ confruntându-se cu probleme din cauza alunecărilor de teren şi al inundaţiilor. Bilanţul întocmit de autorităţile judeţului este unul înspăimântător. Sute de case şi gospodării au căzut pradă furiei naturii, începutul de primăvară nefiind de bun augur pentru mulţi dintre gorjeni. 86 de gospodării din comuna Albeni au rămas fără energie electrică, patru stâlpi de joasă tensiune fiind grav avariaţi. SC Electrica SA - Sucursala Gorj lucrează cu o echipă de 12 lucrători la refacerea reţelei de alimentare cu energie electrică în comuna Albeni.
Pagubele nu au fost încă evaluate, dar situaţia nu este deloc una fericită. 82 de case şi 48 de gospodării sunt afectate de alunecările de teren, iar alte 123 de gospodării şi 31 de case sunt inundate. Autorităţile locale au evacuat 24 de persoane, casele acestora nemaiprezentând siguranţă. În comuna Văgiuleşti, din cauza alunecărilor de teren, gospodăria lui Tiberiu Cîrjan este în pericol de prăbuşire. În cazul în care s-ar impune evacuarea, săteanul va fi cazat într-o şcoală primară.
Şi infrastructura a avut de suferit, în total fiind vorba de 13 drumuri judeţene, 31 drumuri comunale, 7 drumuri săteşti, 10 poduri, 16 podeţe şi 2 punţi pietonale. 778 hectare de teren agricol se afle sub ape, iar alte 29,02 hectare sunt afectate de alunecările de teren.

Apă cu cisterna
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj a asigurat ieri o cisternă cu apă potabilă pentru locuitorii comunei Teleşti. Alţi 15 jandarmi au acţionat în comuna Roşia de Amaradia, sprijinind populaţia în acţiunea de evacuare a materialelor din locuinţele afectate. În prezent, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj acţionează cu o autospecială, un subofiţer şi 3 militari în termen în comuna Bolboşi pentru evacuarea apei din fântânile şi puţurile inundate. Totodată, angajaţii Direcţiei de Sănătate Publică Gorj acţionează în teritoriu pentru igienizarea celor 301 fântâni afectate de inundaţii.

IRINA IRINOIU

Din cauza alunecărilor de teren,

Satul Pruneşti va fi strămutat

Alunecările de teren activate de căderile de precipitaţii din această primăvară, precum şi din topirea zăpezilor afectează 48 de localităţi de pe întreg teritoriul judeţului Gorj. Cea mai gravă situaţie există în comuna Albeni, satul Pruneşti, unde 40 de gospodării sunt izolate, prin distrugerea drumului comunal. Autorităţile au o singură soluţie pentru ajutorarea localnicilor: strămutarea întregului sat.
În Pruneşti, alunecările de teren au început în urmă cu doi ani. În zona respectivă au mai fost efectuate lucrări de ameliorare cu mai mulţi ani în urmă, barajele şi digurile respective încetinind fenomenul de alunecare, dar care nu poate fi însă stopat. Pa tru familii din satul Pruneşti au rămas pe drumuri după ce o alunecare de teren le-a distrus casele ieri-noapte. Cele 20 de persoane din aceste gospodării au fost evacuate, fiind găzduite temporar la rude, până la găsirea unei soluţii definitive. De altfel, dealul pe care este dispusă vatra satului se află într-un proces continuu de alunecare a straturile geologice, ceea ce impune, ca măsură pe termen lung, strămutarea satului. Pentru aceasta, Consiliul Local şi Primăria Albeni vor trebui să delimiteze o nouă vatră de sat. Se are în vedere ca locuitorii din Pruneşti să fie strămutaţi la Câmpu Mare, localitate aflată la 10 kilometri distanţă.
Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, împreună cu prefectul judeţului, Ştefan Popescu-Bejat s-au deplasat ieri la Albeni, unde au constatat că patru gospodării sunt iremediabil afectate. Astăzi cu sprijinul SNLO şi sub supravegherea specialiştilor de la Întreprinderea Judeţeană de Drumuri şi Poduri, se va acţiona cu un utilaj greu pentru repararea drumului pe o porţiune de aproximativ 500-600 de metri, pentru a restabili legătura cu gospodăriile din Pruneşti. De asemenea, familiile afectate vor primi sprijin constând în alimente şi diferite ajutoare de la Crucea Roşie Gorj.

IRINA IRINOIU

La Săcelu,

Colecţie muzeală sătească

O colecţie muzeală sătească a fost realizată la Şcoala Primară din satul Blahniţa de Sus, comuna Săcelu, după ce timp de aproape 40 de ani acest lucru nu s-a mai concretizat în nici o altă zonă a judeţului. Obiecte tradiţionale din lemn şi metal şi circa 20 de costume populare specifice zonei din perioada 1880-1930 au fost reunite în acest spaţiu de instituţia de învăţământ şi de Casa de Cultură din localitate. Cei care au pus bazele acestei colecţii sunt învăţătoarea Maria Giubega şi directorul instituţiei de cultură Dumitru Almăjanu. „Expoziţia mai cuprinde albume şi fotografii vechi care atestă diferite evenimente şi personalităţi locale de la începutul secolului XX”, a declarat Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Cusăturile folosite la realizarea costumelor populare din zona Săcelu au fost adunate de Maria Giubega într-un album cu scopul de a fi arătate lumii întregi.
Inaugurarea colecţiei muzeale va avea loc în prezenţa autorităţilor administrative, şcolare şi culturale din zonă în data de 25 martie când va avea loc şi o expoziţie de pictură. În urmă cu 40 ani au mai fost realizate astfel de colecţii la Câlnic, Stoina, Borăscu, Stăneşti, Albeni, Dragoteşti, Peştişani, Mătăsari, Logreşti, Bărbăteşti şi Turburea, a spus Ion Cepoi. Colecţia de la Săcelu prezintă istoria localnicilor de aici din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, fiind primul obiectiv al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj pentru păstrarea tradiţiilor judeţului.
Ion Cepoi a mai precizat că în maxim o lună o colecţie muzeală sătească se va realiza şi la Şcoala Gimnazială din Săcelu.

LOEDANA ECOVIŢĂ

În semn de mulţumire,

Cetăţenii fac cadouri
primarului din Bâlteni

-Edilul a primit şi o casetă cu manele

Locuitorii comunei Bâlteni expediază pe adresa primăriei scrisori de mulţumire. Toate aceste epistole sau felicitări, fie că vin pe adresa instituţiei sau la domiciliul personal, îl au ca destinatar pe primarul comunei, Vasile Vlăduleanu. În cele peste zece răvaşe pe care le-a primit, acesta este lăudat pentru că i-a ajutat pe localnici ori cu bani, ori le-a oferit lemne sau cărbune pe timpul iernii. Edilul şef dă ca exemplu un cetăţean din satul Vlăduleni care i-a trimis o scrisoare în care trecea în revistă toate realizările pe care şeful administraţiei locale le-a făcut în comuna Bâlteni. Cu acelaşi prilej, tot cetăţeanul Păsăreanu îi reamintea lui Vlăduleanu că „încă mai sunt multe lucruri de realizat în comună”.
De asemenea, Nicoliţa Ungureanu, o femeie nevăzătoare, i-a scris cu ajutorul fiicei sale primarului tot pentru a-i mulţumi pentru sprijinul acordat. Femeia nu s-a mulţumit doar să-i scrie edilului aşa că, însoţită de cea care o îngrijeşte, a venit la primărie. Şi ca tot omul de la ţară, Nicoliţa nu a venit cu mâna goală ci i-a adus primarului în dar o casetă cu manele. „Mi-a spus că-i plac foarte mult cântecele lui Nicu Paleru şi că are plăcerea să mi le ofere şi mie. Ce puteam să fac?! Nu puteam s-o refuz. Sunt gesturi prin care oamenii încearcă să-mi mulţumească. Asta înseamnă că am făcut ceva pentru ei”, spune Vasile Vlăduleanu.

IRINEL CEURANU

Medic sancţionat pentru că nu
şi-a vaccinat pacienţii

Un medic de familie din comuna Peştişani a fost sancţionat cu 1,5 milioane lei pentru faptul că nu efectuase vaccinările antirujeolice copiilor pe care-i avea în evidenţă. Controalele Direcţiei de Sănătate Publică Gorj vor continua pentru că s-a constatat că medicii de familie nu respectă în totalitate programul în ceea ce priveşte vaccinările pentru prevenirea rujeolei. Conform datelor prezentate de Mariana Sfichi, director adjunct al Serviciului de Medicină Preventivă Gorj, „numărul copiilor gorjeni catagrafiaţi este de 595, iar vaccinarea s-a efectuat doar la 394 de copii”.
Medicii care nu au efectuat vaccinarea împotriva rujeolei, fără a avea o motivaţie plauzibilă, vor fi sancţionaţi, cu toate că în Gorj nu au fost confirmate decât două cazuri de rujeolă. Sfichi a mai precizat că „medicii de familie au atât program de cabinet cât şi de teren, astfel că sunt obligaţi să mobilizeze şi să informeze părinţi de necesitatea efectuării vaccinărilor la copii”.
În altă ordine de idei, pentru a nu rămâne fără vaccin în stoc, Direcţia de Sănătate Publică Gorj a mai primi alte 3.800 de doze de vaccin. Vaccinarea antirujeolică se începe la vârsta de şapte luni, iar medicului îi revine obligaţia să imunizeze orice copil care nu a fost vaccinat până la vârsta de 14 ani.

CORINA POPA

„Consultaţii” la nivel înalt

Şerban va discuta cu Nicolăescu
„boala” Ambulanţei

Nicolae Şerban va discuta situaţia de la Staţia de Ambulanţă Gorj cu Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu. Şeful Salvării Judeţene merge săptămâna viitoare la o întâlnire în Vâlcea cu ministrul sănătăţii, invitaţi la discuţii fiind toţi şefii serviciilor de ambulanţă din ţară. Întâlnirea este axată pe modalitatea de dezvoltare a serviciilor de timp SMURD, judeţul Gorj neavând parte în ultimii ani de un astfel de serviciu.
Şerban spune că, inevitabil, va pune în discuţie şi problemele financiare de care are parte Staţia de Ambulanţă Gorj. Staţiei i-au fost recunoscute recent drepturile de a încasa de la spitalul judeţean peste 3 miliarde de lei vechi, sumă ce ar urma să fie plătită în tranşe lunare. Şeful Ambulanţei spune că, în lipsa banilor respectivi, nu a putut amenaja sediul instituţiei, prin tavane plouând de fiecare dată când plouă şi afară.
Nicolae Şerban spune că la întâlnirea de la Vâlcea va fi prezent şi doctorul Raed Arafat, care a iniţiat recent o campanie de strângere de 2% din impozitul plătit de contribuabilii din Târgu-Mureş pentru SMURD. Şerban spune că îşi doreşte şi el o astfel de campanie în Gorj, mai ales că la Târgu-Mureş s-au adunat anul trecut din contribuţia de 1% peste 3 miliarde de lei cu care a fost achiziţionată cea mai modernă ambulanţă din ţară.

GIGI CIUNCANU

Taxă de licenţă la UCB Târgu Jiu

În această vară, studenţii care termină cursurile Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu sunt nevoiţi să achite o taxă pentru examenul de licenţă. Aceasta va fi plătită doar de studenţii de la „cu taxă” şi are o valoare de 300 lei RON. Taxă de licenţă vor plăti şi cei care vor veni din alte centre universitare pentru susţinerea examenului, iar în cazul lor cuantumul taxei va fi de 600 lei RON.
Până în prezent, taxa de licenţă era cerută doar de Facultatea de Ştiinţe Economice, însă, din acest an universitar, Senatul Universităţii a votat ca taxa de licenţă să se introducă la toate facultăţile, după cum a precizat Onisifor Olaru, prorector al UCB Târgu Jiu. Aceasta se adaugă altor 20 de taxe stabilite de Senat, printre care taxa de înmatriculare care va fi valabilă doar pentru studenţii anului I şi va avea o valoare de 40 lei RON.
Cei care nu vor promova prima sesiune a examenului de licenţă vor plăti 400 lei RON pentru cea de-a doua sesiune. Totuşi, dacă vor promova o probă, aceasta va fi recunoscută la repetarea examenului, achitându-se doar o taxă de 200 lei RON pentru proba pe care o au de susţinut. Taxele se revizuiesc de către Senatul Universităţii în fiecare an universitar.

CORINA POPA

Mitescu, adjunct cu acte în
regulă la ISJ Gorj

Gheorghe Mitescu a reuşit să câştige concursul pentru postul de inspector şcolar general adjunct. Ocupând ca interimar această funcţie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Gorj, Mitescu a fost singurul candidat la examenul ce a avut loc pe 14 martie, la Bucureşti. La evaluare, noul adjunct al „generalului” Liviu Andrei a obţinut 131 de puncte din cele 140 posibile. Concursul a constat în trei probe, evaluare CV, test grilă şi un interviu referitor la managementul educaţional. De asemenea, postul de director al Casei Corpului Didactic a fost ocupat, tot prin concurs, de Mihaela Ceuranu.

(C.P.)

Nea' Goe

-Dragi ziare şi reviste, TV-uri şi radiouri,
Vocea mea, de astă dată, vreau să aibă largi ecouri!
Că nu răspund la apeluri am fost mereu acuzat
Dar cu treburi personale am fost foarte ocupat…
Mi-am trântit un „nea” în faţă, derutând că-s voievod
Că altfel lumea mă ştie de ursuz şi de nărod…
Aşadar, iată de ce la apeluri n-am răspuns,
Că ş-aşa m-aţi dovedit neputând să ţin ascuns;
Eu fiind miliţian m-am autoeducat,
Peste tot pe unde umblu, să îmi fac mereu de cap!
Nu trecu un an de zile şi dublată îmi fu leafa,
Angajaţii aşa ceva vor vedea când îşi văd ceafa…
Şapteşcinci de milioane mi-am tras primă pentru plan
(Le-am dat şi la acoliţi câte ceva din ciolan)
Cu materialul firmei casa mi-am împodobit-o,
Schimbându-i acoperişul şi pe-afar am zugrăvit-o!
Ignorând normele clare c-o vădită aroganţă,
Mi-am băgat c-aşa am vrut prime grele de vacanţă!
Drumuri dese-n Capitală cu maşinile „Minprest”,
Faxuri, telefoane dese date tot aşa, pe şest,
Manevra de la alegeri când pe Manta l-am tocat,
Am făcut-o cu înscrişii în Partidul Meu forţat!
Am promovat toţi „frizerii” în funcţii de barosani
Ca să-i înscriu în partid, le-am mărit grila la bani.
Tot partidu-i la „Minprest”, să fiu foarte explicit,
Iar „Minprestul” laolaltă face parte din partid!
Dacă saltă unul capul, mă sfidează sau mă pişcă
Este valabil dictonul: „cine mişcă, nu mai mişcă!”
Sunt multe matrapazlâcuri, ce nu pot să le strecor,
Ce-mi arată caracterul de hulpav şi dictator…
Luând în calcul hărmălaia pe parai şi maşinaţii
Când să fie timp de presă sau de ceva explicaţii?
Băi, nea Goe, băi satrap, moşier de „carieră”
Auzit-ai de-un baron, cu putere efemeră?

NELU POCHEA