Traficanţii de persoane în Portugalia
nu recunosc acuzaţiile

•Cele aproximativ 20 de părţi civile prezente la termenul de ieri al procesului în care sunt judecaţi mai mulţi rromi din Pişteştii din Deal nu au avut toate pretenţii băneşti de la inculpaţi •Cei care vor să fie despăgubiţi au cerut sume şi în lei şi valută, precizând că le-au fost luaţi fără drept banii pentru care munciseră •Moment de bâlbăială pentru una dintre transportatoarele din Satu Mare când a fost întrebată de ce venea personal la Târgu Jiu pentru transporturi

Cei şase inculpaţi rromi trimişi în judecată de către procurorii din cadrul Biroului Teritorial Gorj al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată nu au recunoscut săvârşirea nici unei infracţiuni dintre cele pentru care au fost reţinuţi, arestaţi preventiv sau cercetaţi în stare de libertate, în cazul unuia dintre ei. Nici cele două asociate ale unei firme de transport persoane, învinuite, nu au recunoscut că ar fi făcut vreo activitate care să aibă aspect penal. Ceilalţi învinuiţi, Marin Toma şi Florin Budibel, nu au fost prezenţi ieri. Rromii au venit şi de data aceasta în număr foarte mare în sala de judecată de Tribunalului Gorj, fiind deosebit de interesaţi de mersul procesului, declaraţiile care se dau şi martorii prezenţi. Numărul acestora a fost atât de mare, încât, şi de această dată, ca şi la termenul trecut, au fost evacuaţi o parte dintre ei, fiind suplimentat numărul gardienilor, al jandarmilor şi au fost chemaţi şi doi mascaţi, în cazul în care s-ar fi creat vreo busculadă sau rromii ar fi devenit mai violenţi.
Cele aproximativ 20 de persoane care au fost duse în Portugalia şi care s-au prezentat la termenul de ieri nu s-au constituit toate părţi civile. Cei care doresc să primească banii care le-au fost reţinuţi fără drept, înapoi, au cerut sume atât în lei, cât şi în valută, de 28 de milioane, 17,5 milioane sau 500-600 de euro.

Nu au exploatat pe nimeni
Toţi cei şase inculpaţi prezenţi, Cornel Budibel, Dorina Vâlceanu, Silvestru Fotă, Pardalian Pătru, Robert Bârcină şi Demis Rusus Bârcină, nu au recunoscut infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, precizând că nu au recrutat, nu au transportat şi nu au exploatat pe nimeni la muncă în Portugalia. Cornel Budibel a precizat că i s-a luat declaraţie de către procurori sub presiune şi că numai 80% din ceea ce a declarat în faţa acestora este adevărat. El spune că unele dintre părţile civile care s-au prezentat ieri au ajuns cu trenul la Satu Mare, de acolo cu „firma Andraş” în Portugalia şi au fost cazate de Vasile Florin, despre care nu ştie mai multe. El a mai spus că a fost chemat în ţară pentru o judecată ţigănească, deoarece soţia lui Vasile Florin a ameninţat că îi dă foc casei altei femei deoarece nu i-au fost daţi banii pentru băieţii care ajunseseră în Portugalia, dar că el nu avea nimic în comun cu acest conflict. Dorina Vâlceanu, concubina lui Cornel Budibel, a declarat şi ea că nu este adevărat că ar fi participat la săvârşirea unor astfel de infracţiuni, dar că ştie că unii dintre rromii din Portugalia aveau băieţi la muncă, atât români, cât şi rromi. Silvestru Fotă a declarat şi el că nu recunoaşte o parte dintre infracţiuni, dar o altă parte o recunoaşte. El a spus că nu are o casă în Portugalia, că nu a cazat pe nimeni care să lucreze apoi pentru el. A recunoscut că una dintre părţile civile a venit la el să îl roage să îl ia şi pe el la muncă în Portugalia şi l-a luat, dar nu l-a exploatat. Acesta a mai spus că nu a stat în Portugalia decât o săptămână sau o lună, mai mult stând în ţară, unde nu a auzit că se practică aşa ceva. Nu a cerut şi nu a beneficiat de banii unor persoane aflate la muncă, nu a exercitat presiuni fizice sau psihice asupra cuiva, aşa cum s-a reţinut în rechizitoriu de către procurori. Pardalian Pătru spune că nu a făcut nimic din ceea ce este acuzat şi că după o lună s-a mutat mai departe de ceilalţi consăteni, la 400 de kilometri distanţă, într-o altă localitate din Portugalia. Robert Bârcină a spus şi el că nu recunoaşte infracţiunile şi, după ce a spus iniţial că nu i s-a luat nici o declaraţie de către procurori, şi-a amintit apoi şi a recunoscut că a răspuns la câteva întrebări ale acestora. Acesta a spus că a plecat din Portugalia cu maşina care aparţinea atât lui cât şi lui Demis Rusus Bârcină, verişorul lui primar, împreună cu alţi băieţi, la muncă în Spania, deoarece se câştiga mai bine, încasând de la aceşti băieţi contravaloarea transportului şi nimic mai mult. Acest lucru a fost confirmat şi de către Demis Rusus Bârcină.

Nu a putut să spună de ce venea personal în Târgu Jiu!
Audiată, una dintre asociatele firmei SC Patritours SRL Satu Mare, Maria Letiţia Dolhăscu, a declarat că nu cunoştea ce persoane şi în ce scop merg în Portugalia din Târgu Jiu, ea făcea doar transportul la cererea celor interesaţi. Aceasta nu a recunoscut că ar fi trecut graniţa persoane care nu plăteau transportul sau că ar fi preluat paşapoartele acestor persoane, predându-le rromilor care aşteptau în Portugalia forţa de muncă. Pentru toate întrebările a avut câte un răspuns, mai puţin la cea privind motivul pentru care se deplasa personal în Târgu Jiu, în curse cu şoferii microbuzelor, mai ales că acestea erau ocazionale. Insistând pe această întrebare, „de ce?”, instanţa a primit cu greu un răspuns că trebuiau întocmite anumite acte pe care şoferii nu le puteau face. Însă la întrebarea de ce în Portugalia nu însoţea şoferii, transportând persoane şi înapoi în ţară, aceasta a rămas fără răspuns, bâlbâind doar o explicaţie anemică cum că de acolo nu mai era nevoie de asemenea cate, că se făceau şi în ţară, dar la Târgu Jiu trebuia să se deplaseze, actele neputându-se face la plecarea din Satu Mare!
Procurorii au spus însă că cele două, Maria Dolhăscu şi Marioara Raţiu, asigurau transportul pentru grupurile mafiote din Scoarţa, şoferii microbuzelor prezentând cei 500 de euro necesari la vamă pentru persoanele care trebuiau să ajungă în Portugalia, reţinându-le paşapoartele până ce ajungeau la destinaţie şi primind banii cheltuiţi de la Ion Luţă (zis Ion Ţiganul) şi Pardalian Pătru (zis Buluş). La percheziţia celor două femei s-au găsit 11 paşapoarte, buletine de identitate şi certificate de naştere ale unor persoane care figurau ca plecate din ţară, fără a putea prezenta explicaţii clare despre posesia acestor acte de identitate ce nu le aparţineau. Acestea au spus că unele dintre ele au fost găsite în cutia lor poştală, fără a şti cine le-a pus acolo şi că alte acte au fost găsite de şoferi în microbuze.

ANA-MARIA ILINCA

Show-ul continuă !

Acţionarul Creţu şi Uzina de Reparaţii
se întâlnesc la Tribunal

Ceea ce părea la început a fi o spectaculoasă tranzacţie bursieră începe să devină acum un senzaţional subiect de presă. Decizia fostului jurnalist Costin Creţu de a cumpăra cu un miliard de lei vechi pachetul de acţiuni de 30% pe care SIF Oltenia îl deţinea la Uzina de Reparaţii Târgu Jiu nu s-a concretizat prin redresarea societăţii uzinei, ci prin deschiderea unor procese pe care muncitorul care lucrează la role oricum nu îl pricepe complet.

Creţu a încercat zilele trecute să provoace o convocare a Adunării Generale a Acţionarilor, considerând că are tot dreptul, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Aşa a ajuns proaspătul investitor al UR să ia calea justiţiei şi să îşi caute dreptatea, mai ales că de un avocat bun acasă nu ducea lipsă. „Domnule judecător sindic vă solicit ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să ordonaţi convocarea adunării generale de îndată şi să dispuneţi desemnarea mea ca persoană ce va prezida Adunarea Generală a Acţionarilor, întrucât eu am cumpărat 33,86% din totalul capitalului social”, menţionează investitorul Creţu în cererea sa.
Într-o altă cerere, acesta solicită instanţei obţinerea unei ordonanţe preşedinţiale prin care UR să fie obligată să îi pună la dispoziţie actele societăţii şi accesul necondiţionat în incinta uzinei. Procesele nu se opresc însă aici pentru că Uzina de Reparaţii s-a adresat şi ea instanţei, punând sub semnul întrebării calitatea de acţionar a lui Costin Creţu.
Directorul economic Constantin Fâcea spune că el nu a văzut vreun document care să ateste calitatea de acţionar a fostului jurnalist. „Dumnealui nu s-a înscris nici la registrul acţionarilor şi, apoi, mai trebuie să facă demersuri şi la registrul comerţului. În plus, tranzacţia, conform legii, nu se putea face fără aprobarea judecătorului sindic. Noi suntem în reorganizare judiciară şi un număr atât de mare de acţiuni nu putea fi vândut fără ştiinţa celui care ne conduce, respectiv judecătorul sindic”, menţionează directorul economic.
Greu de spus cine va avea câştig de cauză, dar scandalul din jurul UR este de abia la început. Deocamdată miliardul de lei vechi investiţi în acţiuni nu i-au asigurat lui Creţu liniştea pe care şi-o dorea probabil, acesta fiind acum în aşteptarea procesului ce va începe poimâine.

GIGI CIUNCANU

Cabinetul stomatologic pentru elevi funcţionează cu 3500 de lei pe an

Singurul cabinet stomatologic şcolar din judeţul Gorj va funcţiona anul acesta cu doar 35 de milioane de lei vechi, în timp ce cabinetele particulare din oraş care au contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate primesc lunar câte 42 de milioane de lei. Bugetul destinat funcţionării cabinetului pentru elevi este de 195 de milioane de lei, din care 160 de milioane se duc pe salariile cadrele medicale. Restul de bani trebuie să ajungă pentru un an întreg pentru materialele şi medicamentele folosite în stomatologie.
Medicii care deservesc stomatologia susţin că banii repartizaţi pentru acest an, chiar dacă sunt mai puţini ca în anul precedent, sunt suficienţi pentru activitatea pe care o desfăşoară. Probabil medicii acestui cabinet se refereau la banii alocaţi salariilor, nicidecum la cei 35 de milioane de lei vechi care trebuie să ajungă pentru un an întreg pentru materiale stomatologice şi medicamente. Suma repartizată de Ministerul Sănătăţii pentru salariile pe care le primesc medicii cabinetului este însă de 160 de milioane de lei, de aproape cinci ori mai mare decât banii repartizati pentru materiale.
Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu, a declarat că părinţii care îşi permit şi se respectă apelează la cabinetele particulare sau chiar la clinici universitare pentru a trata dinţii copiilor.
Aproape 2500 de tineri sunt arondaţi la singurul cabinet stomatologic şcolar care mai există în judeţul Gorj. Studenţii Universităţii „Constantin Brancuşi”, elevii Colegiilor Naţionale „Tudor Vladimirescu”, „Gheorghe Magheru” şi cei de la şcolile din Drăgoieni, Preajba şi şcoala nr.8 din Târgu Jiu pot veni la cabinet pentru a-şi face tratamentele şi extracţiile.
Cabinetul nu este însă deloc aglomerat deşi medicii susţin că au tot ce le trebuie pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii normale.

GABRIELA MLADIN

Pentru că a neglijat-o,

Primarul din Slivileşti a fost
părăsit de nevastă

- după zece ani de căsnicie, consoarta edilului a lăsat în urmă şi un copil de nouă ani

Edilul-şef al comunei Slivileşti a avut neplăcuta surpriză să fie abandonat de propria soţie. În urmă cu câteva zile, Sorin Bucurescu a avut prima înfăţişare în procesul de divorţ pe care i l-a intentat fosta nevastă. „Acum două luni s-a mutat la părinţii ei. Eu însă am bănuit-o că are pe cineva şi că urma să plece în Germania. Apoi când am fost după ea, n-am mai găsit-o. A fugit pentru ca apoi să mă interesez la vamă şi să aflu că a trecut prin Vama Nădlac”, povesteşte primarul Bucurescu păţania căsnicii sale.
Următoarea înfăţişare a procesului va avea loc la Judecătoria Motru la jumătatea lunii aprilie. Sorin Bucurescu susţine că, potrivit cererii de divorţ, soţia l-a incriminat că „lipsesc de-acasă şi o neglijez”. „Adevărul este cu totul altfel. Nu credeam în vecii vecilor că mi se va întâmpla aşa ceva”, povesteşte edilul. Acesta este uimit că după ce s-au căsătorit în anul 1996, acum la zece ani de la oficierea căsniciei, nevasta sa a renunţat atât la el cât şi la fetiţa lor de nouă ani.
Soţia sa, fostă învăţătoare la Şcoala nr.1 din Motru, după cum spune Bucurescu, nu a sunat-o pe fiica sa nici măcar o dată de când a plecat. În aceste condiţii, primarul crede că se află într-o situaţie delicată cu fiica sa deoarece aceasta îl întreabă în fiecare zi „… unde e mami?!” Edilul-şef a ales să-şi facă public acest aspect al vieţii sale personale tocmai pentru a stopa bârfele care există la adresa sa şi pentru a pune capăt interogărilor la care este supus la fiecare pas de către cunoscuţi.

IRINEL CEURANU

„Pompierii”

Văzând vremea că-i zurlie şi nu-şi iese din capricii,
Un pluton de intervenţii s-a chitit pe „sacrificii”…
Cuibărindu-se-n Consiliu, formaţiunea vizată
A şi demarat în trombă chestiunea anunţată;
Zice unul: - Bă, prin focuri, jărăgai, fumuri, scântei,
Trebuie să ne-ncurcăm să arătăm la femei,
La neveste şi la dame, la soţii şi la muieri
Că ne merităm cu cinste, blazonul de „pompieri”.
-Nu au rostul nişte diguri sau să alocăm la bani,
Că ne pierdem caracterul, de cheflii şi de şnapani…
-Când vor fi iar viituri, domicilii afectate,
Ne-aruncăm şi noi în jeep-uri, să ne-nfiinţăm prin sate.
Le promitem ajutoare, casă, masă la vrăjeală
Ne vine ca o mănuşă, chestia electorală!
-Bă, nea Ioane, tu ca şef, vrem puţin să te referi
La găselniţe precise, manevre de „pompieri”…
Bă samsarilor, tovarăşi, toată lumea s-a ginit,
Că noi ridicăm la lefuri, de plimbat şi de dormit.
N-aţi văzut cum le-am promis diguri, poduri sau baraje
Şi noi ne-am chitit la greu pe ieşiri şi pe masaje.
Aşadar cel mai rentabil ne menţinem strategia
Când e apă, când e foc, ne anunţă primăria.
Noi ne vedem de-ale noastre, iar acei ce sunt în joc
Ne anunţă: „alo, alo! pompierii, a luat foc…!”

NELU POCHEA