Fără energie electrică, fără televizor…

O familie din Alimpeşti îşi educă
fiii la lumina lumânării

Mizeria şi sărăcia unei familii din Alimpeşti a condamnat la întuneric cei şase copiii ai acestora. S-au născut în beznă şi trăiesc în întunecime pentru că singura lumină din casă nu vine de la bec ci de la o lumânare vlăguită. Copiii acestei familii nu au văzut televizorul decât la vecini, se îmbrăcă din haine date de pomană şi dorm claie peste grămadă în două paturi într-o casă în care aerul este irespirabil. În tot acest timp, alţi copii au telefoane mobile, au calculatorul pe birou, părinţii îi duc cu maşina la şcoală şi sunt îmbrăcaţi în haine de firmă. Toate acestea sunt însă pentru copiii familiei din Alimpeşti doar un vis.

O viaţă fără lumină
A ajuns la 17 ani învăţând la lumina unei lumânări. De cealaltă parte, mezinul familiei Cărbunescu din Alimpeşti are acum doar doi ani şi jumătate. Dar, viitorul celui mai mic dintre copii este la fel de sumbru şi întunecat ca al surorii sale mai mari. Părinţii le-au dat viaţă şi acum se chinuie să-i crească. Numai că valoarea banilor este tot mai mică iar, cât ar munci, nu reuşesc să le ofere copiilor minimul necesar. Într-o căsuţă şubredă din satul Alimpeşti trăiesc cei opt membri ai familiei.
Izolaţi, fără un gard la casă, cu o gospodărie în care se văd doar urmele unor cuşti în care au crescut iepuri şi un câine ce latră de zor. Aşa arată gospodăria acestei familii. În casa părăginită, trăiesc îngrămădiţi într-o singură cameră toţi cei opt membri. Păşind peste pragul acestei odăi te întrebi cum pot trăi claie peste grămadă toate acele persoane în acel miros îngrozitor. Atmosfera e tristă căci grijile celor mici i-au făcut să uite de bucuriile vieţii.
Pentru ei, o bucurie este lumina lumânării pentru că numai aşa îşi pot face temele şi citi o carte. Sunt sfioşi şi parcă s-ar teme de străinii ce le calcă pragul. Stau cuminţi şi tăcuţi se îngrămădesc cu toţii să asculte un radio mic cu baterii. E singura legătură a lor cu lumea civilizată. Doar aşa mai pot afla ce se mai întâmplă în lumea care-i înconjoară.

Rupţi de realitate şi trăind din pomeni
„Mulţumesc lui Dumnezeu că nu sunt copiii bolnavi, că n-aş fi avut bani de medicamente”, spune mama celor şase copii, Florica Pantelimon. Din fericire, boala nu i-a atins pe cei şase fii ai acestei familii, dar asta nu înseamnă că viaţa este mai uşoară. Deşi munceşte cu ziua, tatăl nu reuşeşte să adune îndeajuns bani pentru a-şi îmbrăca cei şase copii. „E o ruşine dar asta e .. îi îmbrac cu ce ne mai dau oamenii de pomană”, spune bărbatul.
„N-am decât să mă vând pe mine ca să reuşesc să-i îmbrac”, crede Pantelimon Cărbunescu. Cu atât mai mult, acesta este supărat că nu reuşeşte să se lege la reţeaua de energie electrică. „Instalaţia e făcută, am şi stâlpul dar ne e imposibil să plătim cât ni se cere”, se plânge tatăl. De cealaltă parte, mama le găteşte seară de seară, ba cartofi, ba fasole, „mâncare gătită că altfel nu ne permitem”.
Diferenţa dintre Evul Mediu şi condiţiile în care trăieşte familia Cărbunescu din Alimpeşti o face doar radioul cu baterii. În rest, totul e la fel. Deşi trăim în era internetului, a telefoniei mobile iar orişicine are în propria casă un bec, copiii acestei familii din Alimpeşti au aflat doar din cărţi ceea ce alţii au din belşug. În timp ce alţi copii se mai uită încă la desene animate, copiii familiei Cărbunescu mai stau cu degetul în gură şi sunt murdari de pucioasa sobei lângă care se cuibăresc pentru a se încălzi.

IRINEL CEURANU

Straie noi la Palatul Copiilor Târgu Jiu

Palatul Copiilor Târgu Jiu a achiziţionat 40 de costume populare noi, înlocuindu-le pe cele ponosite, vechi de aproape 30 de ani. Acestea au costat 160 milioane lei, banii fiind primiţi de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj. Directorul Palatului Copiilor Târgu Jiu, Pompiliu Ciolacu, a precizat că, în mod normal, un astfel de costum costă în jur de 8-9 milioane lei, dar s-a reuşit achiziţionarea lor la 3,5 milioane lei bucata. „Hainele de duminică”, aşa cum sunt numite de către Pompiliu Ciolacu, vor fi folosite doar în spectacolele şi festivalurile deosebite pentru a nu se deteriora. Membrii trupei de dansuri populare şi cei ai orchestrei sunt cei care vor îmbrăca noile costume. Ciolacu a explicat că specificul costumelor este pur gorjenesc, fiind vorba de portul popular schilăresc. Astfel cămaşa, vesta, cătrinţa, brăciri şi poalele alcătuiesc portul pentru fete, iar cămaşa, vesta, brăciri şi iţari sunt destinate băieţilor. Chiar dacă sunt vechi şi nu sunt în stare foarte bună, costumele folosite până acum în spectacole vor fi purtate de elevii mai mici ai Palatului Copiilor Târgu Jiu.

(L.E.)