Necazurile nu se mai opresc!

Inundaţii şi alunecări de teren
în satele Gorjului

Ploile abundente au făcut ca în Gorj să fie inundate zeci de gospodării, iar alte zeci să fie afectate de alunecările de teren. Autorităţile se pregătesc în ultimul caz să evacueze persoanele care nu mai pot sta în clădirile crăpate, deşi localnicii nu prea vor nici măcar în aceste condiţii să plece din casele lor.

Venirea primăverii nu s-a făcut până acum decât în calendar, ghioceii fiind încă sub zăpadă, acolo unde omătul de săptămâna trecută nu a fost spălat de precipitaţiile puternice de ieri. Ploaia care a început să cadă duminică noaptea a făcut prăpăd în locurile cunoscute deja ca având risc mare în asemenea situaţii. Doar prin Fărcăşeşti şanţurile erau curăţate ieri în mare parte, deşi şi pe aici apa a intrat în unele beciuri sau gospodării. În rest, Buduhala, Borăscu, Bolboşi sunt doar câteva dintre localităţile care au avut de suferit din cauza apelor ce şi-au ieşit din matcă.
Râul Jilţ şi-a ieşit din nou din matcă şi a inundat zeci de gospodării şi case din comunele Bolboşi şi Borăscu. Apele acestuia au format un adevărat lac pe câmpia din preajma malurilor. Localnicii se plâng de faptul că anul trecut au mai fost inundaţi de trei sau patru ori şi că acum nu mai au nici o putere pentru a-şi repara casele. „Pe mine m-a inundat şi anul trecut de 3 ori. E un pod acolo pe care nu îl curăţă nimeni. Ăla blochează toata apa, se face lacul ăsta şi normal că nivelul creşte până aici la mine în casă, iar eu nu mai am ce face”, spune Ion Ţâră. O vecină a bărbatului spune şi ea că după ce a avut apa în casă de 4 ori anul trecut acum nu mai are nici o putere pentru a lua viaţa de la capăt. „Mă gândesc cu groază că iar vine vara şi nu o să avem nimic în grădină, nici o roşie pentru copii. Nimeni nu ne ajută cu nimic, iar noi nu mai putem”.

La Borăscu apele au acoperit un drum şi au blocat accesul copiilor din sat la şcoală, minerii care mergeau la muncă fiind nevoiţi să treacă prin apă pentru a merge mai departe. În tot acest timp primarul Constantin Ţucu a declarat că situaţia este sub control, deşi apa intrase în peste 20 de gospodării, colmatând inclusiv fântânile. La Bolboşi lucrurile se repetă după acelaşi scenariu binecunoscut. Jilţul a ieşit din matcă, a format un lac ale cărui ape au intrat în casele oamenilor. Unii nici nu mai ştiu cum să reacţioneze în asemenea situaţii, mai ales că anul trecut au mai apărut prin ziare de câteva ori. „Avem apă în beci, în magazia de lemne, curtea e plină, fântânile s-au colmatat, iar dacă mai plouă puţin intră şi în dormitoare. La cei din capul satului a intrat deja”, spune Marcela Buţu.
La Bustuchin primarul Ion Ciocea nu are necazuri din cauza inundaţiilor, dar apele i-au dat şi îi vor mai da serioase bătăi de cap. Acesta va trimite de mâine pentru aproape 60 de familii somaţii de evacuare. Dealurile de aici au luat-o la vale şi zeci de case au crăpat, fiind improprii ca locuinţe. Proprietarii care vor de bună voie să plece în garsonierele improvizate de primărie într-un fost sediu de mină sunt doar bătrânii care nu mai au unde să stea. Tinerii preferă să se mute cu lucrurile pe la rude şi prieteni până când vor vedea casele complet prăbuşite. Prognozele meteo indică faptul că în Gorj va continua să plouă până miercuri seara.

GIGI CIUNCANU

Natura nu ne iartă!

Zeci de case inundate la Buduhala

Incapacitatea instituţiilor administrative de la nivelul judeţului Gorj este scoasă în evidenţă de fiecare dată când natura se dezlănţuie. Ieri dimineaţă, apele au inundat din nou gospodăriile localnicilor din satul Buduhala, comuna Teleşti. În urma precipitaţiilor au fost afectate 30 de gospodării în satul Buduhala şi alte 17 în Şomăneşti. Localnicii supăraţi că la fiecare ploaie sunt năpădiţi de ape au criticat atitudinea administraţiei locale.

„F… muma-n c..!”
E primul lucru pe care cetăţenii afectaţi de inundaţii îl spun la adresa autorităţilor. Doru Cazan, unul dintre localnici, spune că primarul „n-a făcut nimic”. Acelaşi lucru îl susţine şi Stancu Pârvu care afirmă despre edilul şef că este „cel mai bandit primar”. Nemulţumirea oamenilor este aceea că deşi reprezentanţii administraţiei locale ştiu că în fiecare an în zona satului Buduhala apar astfel de inundaţii, şeful administraţiei nu face nimic pentru rezolvarea situaţiei. „Ştie şi primaru' dar nu s-a întâmplat nimic”, spune şi localnicul Cosmin Cracea despre activitatea edilului.
În tot acest timp, pe lângă înjurăturile la adresa acelora care îi conduc, oamenii îşi văd pe mai departe de viaţă. Unii dintre aceştia rămân încă în case, ferindu-se de apa ce le-a ajuns până la uşa locuinţei. Din cauza inundaţiei, nici fântânile nu mai pot fi folosite de localnici pentru că aşa cum spune şi Liliana Stângaciu, „apa nu mai este bună de băut”.

Edilii găsesc scuze
Replica edililor este aceea că şi-au făcut datoria iar incapacitatea de a face mai mult este cauzată de faptul că drumul nu este în administraţia locală ci în aceea a Drumurilor Naţionale. Primarul Constantin Drăghici susţine că viceprimarul „le-a oferit câte 50 de saci de ciment cetăţenilor afectaţi pentru a-şi face podeţele şi să-şi cureţe şanţurile”. De asemenea, acesta mai afirmă că „pe viitor va avea loc o licitaţie pentru modernizarea drumului DN 67, cel care străbate şi satul Buduhala, lucru care va duce la remedierea canalelor de scurgere şi la dispariţia fenomenului de inundaţie”.
Cu toate că administraţia locală are posibilitatea amendării cetăţenilor care nu-şi curăţă şanţurile din faţa gospodăriilor, edilii preferă să închidă ochii la aceste situaţii. De teama că din cauza amenzilor date locuitorilor vor pierde votul acestora la următoarele alegeri, edilii nu fac decât să arunce vina în cârca localnicilor. Aceştia, la rândul lor, învinovăţesc administraţia pentru inundaţiile care-i afectează.
Şi, astfel, edilii şi cetăţenii se acuză reciproc. În aceste condiţii situaţia rămâne pe mai departe aceeaşi la Buduhala, locul în care aceleaşi inundaţii afectează gospodăriile de câţiva ani fără ca administraţia să fie capabilă să remedieze problema.

IRINEL CEURANU

Gorjul, din nou sub ape!

13 localităţi lovite de furia naturii

Mai multe localităţi din judeţul Gorj au fost afectate de precipitaţiile căzute în ultimele zile. După o noapte de ploi, ieri dimineaţă 13 localităţi din Gorj au fost inundate, în total, 80 gospodării şi peste 100 de hectare de teren agricol au fost afectate. Cinci râuri şi-au depăşit cotele de atenţie şi sunt în pericol să iasă din matcă. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj abia a putut face faţă ieri dimineaţă avalanşei de apeluri primite din partea oamenilor din judeţ. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului, Constantin Cilibiu, a declarat că echipele de intervenţii abia fac faţă situaţiei: „Sunt multe localităţi afectate şi nu ştim unde să acţionăm mai întâi”.
Nici drumurile nu au scăpat de furia apelor, pe DN 67, în dreptul localităţii Roşiuţa, o alunecare de teren a afectat circulaţia rutieră în zonă. La Vârtopu, pe carosabil, au căzut arborii rupţi din cauza viscolului, iar la Bumbeşti-Piţic circulaţia se desfăşoară acum pe un singur sens, după ce traficul rutier a fost întrerupt mai bine de o oră, ca urmare a surpării terenului. Din cauza viscolului şi drumul spre localitatea Rânca a fost închis, echipaje ale Poliţiei Rutiere nu mai permis ieri accesul turiştilor în staţiune.

GABRIELA MLADIN

Preotul din Alimpeşti a intrat în legalitate

Prezenţa reporterilor cotidianului IMPACT în Gorj la biserica din satul Alimpeşti l-a determinat pe preotul de aici să intre în legalitate. Părintele Gheorghe Gogâţă era acuzat de către localnici că pretinde taxe foarte mari dar şi că nu emite chitanţe la banii pe care-i primeşte. Referitor la aceste acuze, preotul a spus că nu a obligat pe nimeni să dea, de exemplu, taxa de înmormântare de 1,8 milioane de lei. Pe de altă parte, localnicii au declarat redactorilor că preotul nu le dă chitanţă nici măcar pentru taxa de cult.
Speriat de scandalul ce poate să ia amploare din cauza acestui aspect, preotul Gogâţă a început să taie chitanţe cetăţenilor. Imediat după plecarea reporterilor cotidianului IMPACT în Gorj de la biserica din Alimpeşti a şi început tăierea chitanţelor pentru taxa de cult. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Ioanei Ciofu, căreia preotul i-a dat chitanţă pentru cei 250 mii lei pe care i-a plătit pentru taxa de cult pe anul în curs.
Deşi eliberarea chitanţelor s-a făcut pentru taxa de cult nu acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte taxe datorate preotului ca urmare a altor servicii religioase. De pildă, „împărtăşania” la biserica din Alimpeşti, după cum spun localnicii, este de 50 mii lei, bani pentru care nu se dau nimic în schimb care să dovedească faptul că banii au fost contabilizaţi. O sumă minoră dar înmulţită cu numărul enoriaşilor duce la acumularea unor fonduri îndestulătoare.

IRINEL CEURANU

În Gorj,

Peste 10.000 de hectare ocupate de minerit

Peste 10.000 de hectare de teren sunt ocupate de minerit în Gorj pe baza unor decrete de expropriere întocmite înainte de 1990. Potrivit statisticilor stabilite de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova mai au în administrare 7.782 hectare, diferenţa până la 10.601 ha fiind restituită foştilor proprietari după reabilitarea terenurilor. Cea mai mare suprafaţă este deţinută de către SNL Oltenia, peste 4500 de hectare, urmată îndeaproape de Complexul Energetic Rovinari cu 3070 hectare.
Primarii din zonele miniere şi-au exprimat nemulţumirea că multe terenuri care nu mai sunt exploatate nu au intrat în programul de reabilitare. Refacerea unui teren distrus de minerit implică costuri destul de ridicate şi durează cel puţin trei ani, iar costurile sunt destul de ridicate. Cetăţenii solicită acordarea unui uzufruct anual până când terenul va fi refăcut, dar nu există nici o bază legală în acest sens.
În topul localităţilor cu mari suprafeţe de teren ocupate de minerit se situează Cătunele şi Fărcăşeşti, cu 1619 şi respectiv 1.445 de hectare expropriate.

CORINA POPA

Primăria Baia de Fier va
retroceda şapte munţi

Şapte munţi urmează a fi retrocedaţi de Primăria Baia de Fier, ca urmare a solicitărilor depuse de foştii proprietari la comisia locală. Suprafaţa totală deţinută de aceştia este de aproximativ 4000 de hectare, atât gol alpin (păşune) cât şi pădure. Primarul comunei Baia de Fier, Constantin Mihuţescu, a precizat că „până în prezent a fost deja validat un munte cu o suprafaţă de 210 hectare de gol alpin şi 110 hectare de pădure, iar acum se lucrează la validarea suprafeţelor celui de-al doilea munte”. Cei şapte munţi urmează a fi retrocedaţi atât obştilor cât şi persoanelor fizice.

C. POPA

Nervi de primăvară

Când ne ninge, când ne lasă, când e soare, când noroi,
Când se ceartă Alianţa, când se pupă înapoi…

Marea fu învolburată; puncte pentru constănţeni…
Ieri, director la cărbune, azi director la Turceni.

Tulbure se-arată Jiul, curg torentele-n Parâng.
Suflă a restructurare, mineriţele se plâng…

-Naşpa de gagicăreală, ce mai ani care-au trecut!
Meserie pe-ndelete, când minerii merg la şut…

Gârla creşte. – Alo! Tanti, intră apa-n domiciliu
-Fac antrenament la table, pompierii din consiliu…

Bate vântul ca jăndarii, iar durere de picioare,
Iar baroni râzând în barbă, iar pardon, iar amânare…

Soarele şi-arată mila, florile au prins de veste.
Învelişul lui Elvira este unul de poveste…

Lapoviţă, zice Jurca. – Ai înnebunit, muiere?
Baba iarnă şi „nepoţii” să-şi mai ia la revedere!

NELU POCHEA