Bilanţ la doi ani !

ICM numai de conservare şi
închidere mine nu se ocupă

Pare greu de crezut dar au trecut doi ani de la divizarea fostei Companii Naţionale a Lignitului Oltenia prin faimoasele hotărâri de guvern 102 şi 103, care au dus la înfiinţarea complexurilor energetice şi a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, dar şi a Societăţii de Închidere – Conservare Mine SA, condusă de Gheorghe Iliescu. Celebra „103” stipulează clar că numele CNLO se transformă în ICM şi, de aici, veţi vedea, că, de fapt, denumirea de închidere şi conservare mine este dată total aiurea de foştii guvernanţi.

Iliescu a marcat ieri cei doi ani printr-un bilanţ pe care l-a pus la dispoziţia ziariştilor. Acesta a fost nevoit să recunoască faptul că datoriile de mii de miliarde moştenite de la CNLO au generat blocarea conturilor şi punerea societăţii în situaţia de a nu se putea prezenta la licitaţiile de închidere şi conservare mine. Adică statul şi-a făcut un copil pe care l-a creat cu bună ştiinţă nu doar cu un handicap major, dar a avut grijă ca bebeluşul să nu ajungă la „jucăriile” promise nici după doi ani, când, în mod normal, ar trebui să poată spune „mama” sau „tata”.
Părinţii ICM au fost aşa de răi că nici bani de întreţinere nu i-au lăsat, micuţa societate fiind nevoită să se descurce pe cont propriu. „Avem de recuperat peste 10.000 de miliarde de lei vechi şi am reuşit cam un sfert de la termocentrale. Nouă nu ni s-au prevăzut nici un fel de surse de finanţare pentru propria activitate şi din această cauză am cerut modificarea hotărârii 103”, spune Iliescu. Adică un fel de operaţie estetico-financiară, care să facă din copilul ICM un tânăr care să fie demn şi bine crescut.

Procese peste procese
Lucrurile sunt însă mult mai complicate, „bebeluşa” ICM trezindu-se pe cap nu cu cereri de a conserva mine, ci cu procese generate de menţiunea că este urmaşa CNLO, deşi este evident cam pentru toată lumea că CNLO rimează mult mai bine cu SNLO. Gheorghe Iliescu spune că are pe cap sute de procese acumulate în cei doi ani de existenţă ai societăţii. „Ne cheamă în judecată inclusiv foşti angajaţi ai CNLO care au probleme din cauza perioadelor în care nu s-au plătit asigurările sociale. Am fost daţi în judecată şi pentru a plăti drepturile de autor pentru unele invenţii sau brevete”.
Belele cele mari de abia acum încep. ICM trebuia să recupereze banii neplătiţi de termocentrale pentru cărbunele consumat în anii trecuţi. Au fost făcute grafice de reeşalonare şi, conform lui Iliescu, actualele complexuri energetice de la Rovinari şi Craiova şi-au respectat termenele, în timp ce la Turceni sunt restanţe. Acesta spune că, în ritmul actual, la sfârşitul anului lucrurile ar putea intra pe un făgaş normal.
Normalitatea este însă departe în relaţiile cu CET Govora. Termocentrala a fost dată în judecată de ICM pentru că nu îşi recunoaşte datoriile de 1100 miliarde lei vechi, dar procesul a căpătat o turnură neaşteptată. „Nu am avut bani pentru taxa de timbru şi am intentat proces doar pentru un miliard. Avocaţii dumnealor au cerut strămutarea procesului şi avem termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dumnealor au invocat articole de presă în care acuzau şi cele scrise de dumneavoastră acolo, dar şi autorităţile că sunt implicate în restructurarea sectorului minier şi ar face presiuni asupra judecătorilor de la Târgu Jiu. Nu vă mai spun că au menţionat şi că dacă procesul se ţine la noi ar putea ieşi minerii în stradă, ceea ce, vă daţi seama, nu are nici o bază reală. Vom merge însă la Înalta Curte şi sperăm să avem câştig de cauză”, spune Iliescu.
Statul devine astfel şi mai (i)responsabil faţă de copilul pe care l-a făcut acum doi ani într-o grabă menită să mascheze alte nereguli de prin minerit. Statul este ICM, dar şi CET Govora şi, aşa cum nu seamănă nici degetele de la o mână, nici interesele celor două societăţi nu par să coincidă. Miza de 1100 de miliarde de lei vechi merită un proces menit doar să asigure tergiversarea plăţilor pentru un cărbune consumat, dar neachitat vreodată.

GIGI CIUNCANU

Stare de alertă la DSV Gorj

În numele luptei împotriva gripei aviare, autorităţile din Gorj vor lua noi măsuri de precauţie pentru a preveni apariţia acestei boli. Ion Iliuţă, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Gorj, a declarat că este puţin probabil ca Gorjul să scape de apariţia unor astfel de focare de gripă aviară, aşa încât este bine ca măsurile să fie luate din timp. Peste 30 de păsări din Gorj au fost supuse în acest an examenelor de laborator în vederea depistării virului gripei aviare. Toate rezultatele au fost negative, până acum. Numai la Plopşoru au fost depistate trei lebede moarte, dar analizele nu au confirmat prezenţa H5N1.

Şeful DSV Gorj a dat publicităţii o listă cu toate păsările, vii sau moarte, care au fost supuse analizelor de la începutul acestui an. „Analizele costă destul de mult şi nu ne permitem să diagnosticăm chiar toate păsările care mor, Ne orientăm în special asupra păsărilor sălbatice, deoarece acestea sunt cele care aduc cu ele acest virus”, spune Iliuţă. La nici una dintre zburătoarele supuse analizelor nu a fost depistat virusul H5N1. Printre păsările analizate se numără lebede, găini, prepeliţe, guguştiuci, un porumbel, un erete, o egretă, un uliu, o lişiţă şi chiar o cioară.
Iliuţă spune că se vor lua imediat câteva măsuri ce vor trebui să fie aplicate obligatoriu. „Toate şcolile, bisericile, dispensarele şi alte instituţii care lucrează cu publicul vor fi obligate să aibă la intrare preşuleţe îmbibate cu virconiu sau alte substanţe dezinfectante. Virconiul nu este o substanţă foarte scumpă, costă cam 50.000 de lei/litru şi se găseşte la orice farmacie sanitar-veterinară”, susţine Iliuţă, menţionând că acţiunea se va face pe cheltuiala autorităţilor locale.
DSV şi alte instituţii publice vor face controale pentru a verifica modul în care se aplică măsurile menţionate. În aceeaşi ordine de idei, la toate instituţiile publice vor fi lipite afişe cu indicaţii despre „cum să ne ferim de gripa aviară”.

Isteria gripei aviare
Gorjenii par preocupaţi de fenomenul gripei aviare, asaltând cu telefoane DSV Gorj prin care semnalează depistarea unor păsări moarte. Cei mai mulţi gorjeni semnalează cazurile de păsări moarte la numărul de telefon 112, dar acestea sunt redirecţionate către numărul de telefon al Direcţiei Sanitar-Veterinare, respectiv 22.60.33. „De câte ori semnalăm în presă un posibil focar de gripă aviară, suntem asaltaţi cu telefoanele. Pe 8 martie, după ce s-a aflat de uliul mort găsit la Târgu-Cărbuneşti, am găsit pe mesageria telefonului 30 de apeluri date între orele 6.00 şi 7.00 dimineaţa”, a mai declarat Ion Iliuţă.
Şeful DSV Gorj vorbeşte, în fiecare zi, numai la telefon trei ore cu gorjenii interesaţi de acest fenomen al gripei aviare. „Eu am dorit să mă ocup de fiecare caz semnalat. A fost alegerea mea, pentru că vreau să merg la faţa locului şi să mă asigur că totul merge bine”, conchide Iliuţă.

I. IRINOIU

Zeci de miliarde de lei
pentru încălzirea şcolilor

Încălzirea şcolilor scoate din buzunarul municipalităţii peste 7 miliarde de lei vechi pe lună. Primarul Florin Cârciumaru s-a declarat disperat în momentul în care a văzut că lunar, începând din decembrie 2005, trebuie să plătească miliarde de lei bune doar pentru asigurarea încălzirii în unităţile de învăţământ din Târgu Jiu. În acelaşi timp, se roagă ca vremea rea să înceteze pentru a scădea costurile la gaze.
Pentru cele 33 de unităţi de învăţământ din Târgu Jiu, cămine, grădiniţe, şcoli şi colegii, municipalitatea scoate din visterie 7 miliarde de lei per lună, doar pentru plata facturilor la gaze. Încălzirea şcolilor şi alte cheltuieli de administrare intră în sarcina Primăriei Târgu Jiu. În lunile de iarnă, plăţile către şcoli ajung lunar la zeci de miliarde de lei vechi, spre disperarea primarului Florin Cârciumaru.
„Gândiţi-vă că din decembrie 2005 şi până în februarie 2006 s-au plătit către Distrigaz, doar pentru plata consumului de gaze, câte 7 miliarde de lei lunar”, a declarat primarul. În total, 21 de miliarde de lei vechi au fost achitaţi doar pentru încălzire.
Regula celor de la Distrigaz este clară: dacă nu se achită factura până pe data de 15 ale lunii emiterii facturii, se procedează la sistarea furnizării gazelor.
“Consumul este foarte mare şi asta din cauza directorilor de şcoli care, ştiind că nu plătesc ei aceste costuri, nici nu se îngrijesc. Practic, aruncă banii pe geam, pentru că am informaţii că şi atunci când nu se efectuează cursuri, gazele merg întruna. Ar trebui o responsabilizare mai mare din partea lor, dar aşa se întâmplă în momentul în care le plătesc alţii factura”, a declarat primarul Florin Cârciumaru.
Primarul spune că-l apucă disperarea când vede că vremea nu-şi mai revine. Se gândeşte că alte miliarde de lei vor pleca spre Distrigaz doar pentru încălzirea şcolilor. „Mă apucă disperarea când văd că vremea nu-şi mai revine. Asta înseamnă consum de gaze, pentru că elevii nu pot rămâne în frig”, susţine primarul Cârciumaru.

GABRIELA MLADIN

SC „Expres Transport” SA, amendată

Societatea cea mai cunoscută la nivel judeţean în domeniul transportului auto de călători a fost amendată. În urma unui control, comisarii Gărzii de Mediu Gorj au descoperit că SC „Expres Transport” SA funcţiona fără a avea autorizaţie de mediu. Comisarul şef Ovidiu Ilie spune că „întrucât unitatea a funcţionat, în perioada 15 decembrie 2005 şi până pe 30 ianuarie a.c., fără autorizaţie de mediu pentru activitatea desfăşurată, s-a aplicat o sancţiune contravenţională în valoare de 75 de milioane lei ROL”. Potrivit comisarului şef, amenda a şi fost plătită în primele 48 de ore de la constatarea contravenţiei.

(I.C.)

Taxatorii

Multe snoave, multe glume, bancuri vechi sau bancuri noi,
Filme, teatre sau scenete îi au pe popi ca eroi.
Popa se fenta cu Bulă, cu-n boier sau cu-n ţigan
Popa „mătura” colacii şi friptura de curcan…
Un vardist a spus că porcul îl duce la seminar
În noroi căzuse popa, tăvălit de un măgar.
Popa având pe Păcală ca argat pe bătătură
A băgat pe preoteasă şi pe fată-ncurcătură!
Toate snoavele sau bancuri au avut ceva comun,
Lăcomia preoţească şi caracterul hapsân…
-Mii de scuze, sfinte preot, care-ai fost şi eşti cucernic!
Mii de draci pe tine popă, care-ai fost şi eşti nemernic!

Cu colacii-n sac, pe spate, cu lovelele-n sutană
Se-ntorcea popa Gogâţă, vesel de la o pomană.
Pe-un butuc se opri popa, trase-un gât dintr-o sticloanţă,
Numărând „golaverajul” blestema o cotoroanţă…

Rep: - Bună ziua, „preasfinţite”, care-i baiul, ce te doare?
Popa: - Mă sfidează o babetă, mă tot rog şi nu mai moare!
De un milion opt sute îmi făcusem şi eu planu',
Şi mă tem că n-o mierleşte, o mai duce pân' la anu'…
Rep: - Nu-i prea mare părinţele, taxa care o percepi?
Popa: - Sunt destule măgării pe care nu le pricepi;
Eu jupoi pe orişicare, nu contează că-i sărac,
Uneori nu mi-se-alege dacă-s popă sau sunt drac.
Poate fi un nevoiaş, un sărman care nu are,
Tot de-un milion opt sute îl dijmuiesc dacă moare…
Nu ţin cont cine e ăla, cine moare-n Alimpeşti!
Rep: - Zguduitor „preasfinţite”, totuşi, hai să ne trăieşti!…
Popa: - Nu e totul, mai sunt dijme, parastase, sărindare
Nunţi, botezuri, o pomană, toate puse la taxare.
Moare omul, merge treaba, sacul de colaci e plin
Nouă zile după aia, la pomană iar revin
Şase săptămâni se-nchearbă, altă dijmă, alt mălai
La jumătate de an, iar pomană, iar parai!
Numai pun că-n intervale, câte unul se mai duce,
Mai slobod câte-o fântână, mai sfinţesc câte o cruce…
Când mă duc cu Boboteaza, cu icoana de Crăciun
Mă spetesc de greutate ce golaveraj adun…
Mii de ouă strâng de Paşti, plus citirea de pomelnic
Şi totuşi fraieresc lumea că sunt preot preacucernic!
Rep: - Atunci de ce mai jupoi, unde-s lacrimi şi suspine?
Popa: - M-am dedat cu caşcavalul şi îmi pasă doar de mine!
Rep: - Duce-v-aţi cu toţi la dracu, popii răi şi Sebi Bodu,
Că prea inventaţi la taxe şi prea oropsiţi norodu'!

NELU POCHEA