Victimele ţeparului Botea
se pot adresa poliţiei

Poliţiştii gorjeni au demarat o acţiune de identificare a tuturor victimelor ţeparului Ion Botea, administratorul SC INTERACTIV TV SRL Bucureşti, urmărit penal pentru înşelăciune de la începutul acestui an. Surse oficiale, dar care doresc să rămână anonime, au precizat că a fost identificată deja o parte a persoanelor care au plătit diferite sume de bani lui Ion Botea cu promisiunea că vor primi terenuri, dar au rămas doar cu promisiunea. Anchetatorii spun că cercetările se desfăşoară cu greutate, din cauza faptului că unele dintre victimele ţeparului nu s-au adresat, până acum, poliţiei şi că acest lucru ar fi necesar, mai ales dacă vor să se constituie părţi civile şi să îşi recupereze banii daţi lui Botea, contribuind, astfel şi la stabilirea întregii activităţi infracţionale a acestuia în acest dosar. Ion Emil Botea, fostul preşedinte al Băncii Populare Române, a dat o ţeapă de aproximativ trei miliarde de lei, victime căzând atât SC IFCAI SA Târgu Jiu, căreia îi aparţineau terenurile, dar, mai ales, cei care l-au crezut şi au plătit în avans parcelele respective, din dorinţa de a le achiziţiona. Cel puţin 17 persoane, printre care şi un ofiţer SRI, au plătit sume cuprinse între 3.500 şi 7.300 de euro pentru terenuri în ceea ce urma să fie „Cartierul de lux Sohodol”.

Ţeapă de miliarde
La data de 29 decembrie 2004, SC IFCAI SA a vândut unei firme bucureştene, SC Interactiv TV SRL, 20.000 metri pătraţi în strada George Coşbuc, preţul tranzacţiei fiind de 7,5 miliarde de lei vechi. Deoarece firma bucureşteană nu îşi îndeplinise obligaţiile asumate prin contract, o lună mai târziu de la semnarea contractului, aceasta era ameninţată cu rezilierea contractului de către SC IFCAI SA Târgu Jiu, prima tranşă de 1,3 miliarde de lei nefiind achitată. Societatea păgubită a anunţat şi unitatea bancară să suspende creditul acordat în lui Ion Botea, în baza contractului de vânzare-cumpărare.
Până la sfârşitul anului trecut, Ion Emil Botea nu a achitat SC IFCAI SA decât un miliard de lei din cele aproape 4 miliarde de lei necesare pentru a intra în posesia unei singure parcele de terenuri. Fără nici o grijă însă, acesta a vândut întreaga suprafaţă mai multor persoane care au răspuns anunţului dat în mass-media gorjeană, încasând peste 2,8 miliarde de lei vechi de la diferite persoane fizice. Acestea erau puse să semneze un contract şi să achite un avans la terenul pe care dorea să îl cumpere.
În urma contractului păgubos încheiat cu INTERACTIV TV Bucureşti, SC IFCAI SA nu şi-a onorat angajamentele către Ministerul Finanţelor privind plata datoriilor la bugetul de stat şi faţă de AVAS, aşa că a intrat în faliment. Dumitru Popescu scosese terenurile la vânzare tocmai pentru acoperirea acestor datorii.

ANA-MARIA ILINCA

Ce mică e lumea !

Maria Moţa, căutată la ONU de
un ex-poliţist din Rovinari

Zilele petrecute de Maria Moţa la sediul din New York al Organizaţiei Naţiunilor Unite în calitate de şefă a Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi i-au permis acesteia nu doar să discute în calitatea oficială pe care o are despre drepturile femeilor din România, ci să se şi întâlnească acolo cu o mai veche cunoştinţă a sa. Neaşteptata întâlnire a fost generată de interesul pe care un fost gorjean îl are încă pentru ceea ce se întâmplă pe meleagurile sale natale.
Mulţi dintre gorjenii care au părăsit judeţul pentru a merge peste mări şi ţări în căutarea unui trai mai bun apelează la paginile de internet ale mijloacelor de informare în masă din Gorj pentru a vedea ce se mai întâmplă „acasă”. Site-urile de ştiri ale „Impact în Gorj” şi Radio Târgu Jiu sunt cele mai căutate la acest capitol, lucru pe care îl ştie şi Mihai Grecu, un fost poliţist din Rovinari, plecat anul trecut în căutarea fericirii. Internetul l-a ajutat pe acesta să fie nu doar la curent cu ce se întâmplă pe meleagurile natale, ci şi să afle despre relatările de presă cu vechea sa cunoştinţă Maria Moţa.
„Am fost extrem de surprinsă să fiu oprită la intrarea în sediul ONU de cineva în uniformă şi să fiu întrebată în română dacă îl mai cunosc. Era clar că îl ştiu pentru că ne ştiam din perioada în care eu eram avocat şi ne întâlneam la Tribunalul Gorj. Mihai mi-a povestii apoi cum citeşte ziarul dumneavoastră pe internet imediat cum se reactualizeză, mai ales că diferenţa de fus orar îl ajută. Citise că eu sunt la sediul ONU, eu nu ştiam de articolul respectiv că apăruse, şi aşa am reuşit să ne întâlnim. A fost ceva neaşteptat, dar m-am bucurat enorm de mult. Am mers la un calculator cu acces la internet şi văzusem că cineva citise acolo articolul despre mine, ceea ce m-a şi mirat, dar mult mai surprinsă am fost când l-am întâlnit pe cititor”, ne-a precizat Moţa.

GIGI CIUNCANU

Anul acesta !

Se privatizează complexurile energetice

Procesul de privatizare a complexurilor energetice din Oltenia a intrat într-un con de umbră din cauza procedurilor birocratice, însă Guvernul a promis din nou că acestea vor ajunge în proprietate privată cât mai repede posibil. Premierul Călin Popescu Tăriceanu este cel care a făcut un anunţ oficial pe această temă, menţionând că procedurile de privatizare vor fi stabilite în perioada imediat următoare prin decizie a Guvernului. Declaraţia a fost făcută după discuţii pe această temă cu vicepremierul Gheorghe Pogea şi cu ministrul economiei Codruţ Şereş.
Secretarul de stat din Ministerul Economiei şi Comerţului, Ionel Manţog, este cel care ştie cel mai bine cum stau lucrurile în materie de privatizare a complexurilor. „Declaraţiile domnului prim-ministru reprezintă un semnal politic atât pentru opinia publică, dar şi pentru potenţialii investitori. Decizia de privatizare există de mai mult timp, iar direcţia este clară”, a menţionat Manţog.
Secretarul de stat susţine că pentru privatizarea Complexului Energetic de la Turceni se lucrează deja la un proiect de hotărâre de Guvern, în timp ce, pentru celelalte două complexuri, cele de la Craiova şi Rovinari, se aşteaptă rapoartele finale ale firmelor de consultanţă.
Procedurile birocratice lasă impresia că privatizarea durează mult, însă aceasta va avea loc, în cele din urmă, nu cu mult timp Manţog apreciind că vânzarea complexurilor energetice va reprezenta ultima dintre perlele pe care România le trece în proprietate privată.

GIGI CIUNCANU

În cadrul unei campanii a poliţiştilor gorjeni,

Aproape 300 de sancţiuni în
numai două zile

Agenţii de circulaţie au desfăşurat, în cadrul campaniei „STOP ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE! VIAŢA ARE PRIORITATE!” acţiuni de îndrumare, sprijin şi control al participanţilor la trafic, pentru prevenirea şi combaterea cauzelor generatoare de evenimente rutiere, în zilele de luni şi marţi, 6 şi 7 martie 2006.
Cu această ocazie, poliţiştii gorjeni au reţinut 7 permise de conducere, au retras 6 certificate de înmatriculare şi au aplicat 273 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 13.500 lei noi, din care: 46 pentru nefolosirea centurii de siguranţă, 20 pentru defecţiuni tehnice, 9 pietonilor pentru traversare neregulamentară, 3 bicicliştilor, 3 căruţaşilor, 11 taximetriştilor, 3 pentru oprire neregulamentară, 5 la Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi au soluţionat 13 tamponări produse pe drumurile publice.
De asemenea, pentru depăşirea vitezei legale de deplasare, au fost sancţionaţi contravenţional un număr de  98 conducători auto. Deoarece traficul rutier se desfăşoară în condiţii de iarnă, pe un carosabil umed, acoperit cu un strat subţire de zăpadă, poliţiştii gorjeni atenţionează şoferii şi pietonii să circule cu multă prudenţă.

ANA-MARIA ILINCA

Copil de şapte ani accidentat uşor

Un copil lăsat nesupravegheat a fost accidentat uşor după ce a traversat strada fără să respecte regulile de circulaţie. Accidentul a avut loc în ziua de marţi, 7 martie 2006, orele 11.00. Emil Pociovălişteanu, în vârstă de 38 ani, din comuna Berleşti, ce conducea autoturismul marca Oltcit pe D.N.67 B, în localitatea Târgu Cărbuneşti, urmare a neadaptării vitezei la condiţiile meteo, carosabilul fiind umed, a accidentat uşor pe minorul B.M.G., în vârstă de 7 ani, din localitate. Acesta se angajase în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure în prealabil.

(A.M.I.)

ACR Gorj are conturile blocate de AVAS

Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) a blocat conturile ACR Gorj, care urmare a faptului că unitatea nu şi-a plătit la timp datoriile către buget sau bănci. În aceste zile, AVAS a blocat conturile a peste o mie de societăţi. Rău-platnicii vor trebui să plătească rapid datoriile, până la ultimul leu, în caz contrar, AVAS va trece la executare silită, prin scoaterea la licitaţie publică a tuturor bunurilor urmăribile pe care le deţin, până la stingerea completă a debitelor. Măsura popririi conturilor a fost luată după epuizarea celorlalte metode de valorificare. Acţiunea AVAS vizează debitorii care au dat dovadă de rea-credinţă în cazul achitării obligaţiilor pe care le aveau.

(I.I.)

O lecţie pentru primarii judeţului,

Edilii din Rovinari organizează
dezbateri publice

Participarea cetăţenilor la luarea deciziei la nivel local este în majoritatea localităţilor din Gorj doar o utopie. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre oraşul Rovinari. Purtătorul de cuvânt al administraţiei locale, Geo Cranta, afirmă că, la finele acestei luni, locuitorii oraşului vor fi chemaţi la o dezbatere publică. Locul desfăşurării va fi pe platoul Casei de Cultură iar în cazul în care timpul va fi nefavorabil, dezbaterea se va susţine în incinta aceluiaşi imobil.
Tema discuţiilor o va reprezenta poluarea existentă la nivelul oraşului iar alături de reprezentanţii Primăriei Rovinari vor participa şi delegaţi de la Complexul Energetic Rovinari. „Poluarea în localitate este o problemă majoră şi trebuie implicaţi şi cetăţenii. Cu acest prilej vor avea ocazia să-şi spună punctul de vedere”, afirmă Geo Cranta. Acesta mai spune că, o altă dezbatere publică, va fi organizată în oraş în vederii discutării problemelor legate de administraţie şi de transparenţa în activitatea Primăriei Rovinari.

IRINEL CEURANU

Primarul gunoaielor

În orice localitate, e ştiut că un primar
Este primul printre oameni, este-ntâiul gospodar.
Cum se prezintă oraşul, o comună sau un sat
Dovedeşte că primarul a dormit sau a lucrat.
Cetăţeanul, când votează, se gândeşte că alesul
Este omul pentru oameni şi nu-şi poartă interesul.
Din păcate, sunt şi cazuri unde pentr-un pumn de bani
Au uitat ce au promis şi s-au dovedit şnapani…
Sunt primari ce-au sfinţit locul, oameni demni şi onorabili,
Dar există din păcate şi parşivi şi mizerabili…
Întind labele, iau banii, bagă mita-n teşcherele,
Parc-ar fi stăpâni pe spaţii, pe domenii, pe parcele…
Se strecoară prin gunoaie, prin hârtoape, prin reziduuri
Dând la autorizaţii pentru dubioase ziduri…
Prin priveliştea pestriţă de hârtii şi rest de plastic
Cârăui trece primarul, sfidător, râzând sarcastic.
Rep: - Să mierleşti nene chefliu, tu ce eşti, edil sau drac?
Prim – Bă, sunt tartorul din zonă, sunt primarul coniac!
Sunt stăpân aici la Rânca, sunt şi-acolo în Novaci
Toată suflarea mă ştie, de la oaie pân' la baci!
Rep: - Cu ce te ocupi prin zonă, în afar' de chefuri grele?
Prim: - Nişte mârlănii modeste, cu-mpărţitul la parcele.
Nu trebuie carte multă, pică ţuica, pică banu'
Sunt vestit aici în zonă, toţi mă strigă „nea Mârlanu'”
Rep: - Bună treabă, te-aranjează, bine că îţi place „munca”
Dar cum e cu staţiunea, cu mizeria din Rânca?
Prim: - Ştii, io mi-am dat interesul, despre chefuri, deocamdată
Am gândit că staţiunea e acolo izolată…
Rep: - Nea' Mârlane sunt gunoaie, e mizerie, sfidare,
Nu există un container, nu sunt locuri de parcare.
Toţi turiştii care urcă prin nămeţi rămân blocaţi,
Se împiedică-n gunoaie sau de câini au fost muşcaţi.
Te înjură, te blesteamă, vor să-ţi ceară socoteală,
Dacă te-ai afla pe-acolo ai lua la greu cafteală!
Prim: - Da, trebuie să fac ceva, m-am gândit să-mi intru-n mână
Să mă duc la Cârciumaru, la şcolit o săptămână.
Rep: - Bine te-ai gândit Mârlane, iei o mătură-n spinare,
Un cărucior, o lopată, o vestă avertizoare.
Două săptămâni, nu una, să cutreieri tot oraşul,
Adunând hârtii şi resturi cu mătura şi făraşul!
Vezi şi tu ce-i o parcare, un container cu gunoaie
Las-o dracu ' de mârleală şi de chefuri şi de oaie!

NELU POCHEA