Ninge în luna lui martie

Defileul Jiului, blocat din cauza zăpezii

Celebrul cântec al lui Nicu Alifantis „Ploaie în luna lui martie” începe să devină tot mai desuet în condiţiile în care şi anul acesta cele mai abundente ninsori se înregistrează, la fel ca în ultimii ani, în luna pe care o ştiam ca fiind prima din primăvară. Prognozele meteo s-au adeverit de această dată cu vârf şi îndesat, spre nemulţumirea autorităţilor şi disperarea şoferilor prinşi în trafic. Ninsorile care au căzut de luni seară au reuşit să dea de lucru primarilor, drumarilor şi chiar şi ziariştilor care au trebuit să meargă pe teren pentru a relata cât mai obiectiv.
Defileul Jiului a devenit în cursul nopţii de luni spre marţi un traseu de coşmar pentru cine s-a încumetat să îşi vadă de afaceri sau de drum, în loc să stea acasă sau la vreun motel. Vitezele de 40 sau 50 km/h au devenit istorie preţ de câteva ore, şoferii fiind nevoiţi să îşi obişnuiască nervii cu treapta a doua. Astfel, traseele obişnuite până la Sadu sau Petroşani au fost făcute în timp dublu, drumul fiind acoperit de zăpadă tocată pe care maşinile au mers destul de greu.

Drum de coşmar
Traficul rutier a fost oprit în Defileu preţ de oră, aproape de miezul nopţii, în condiţiile în care şi până atunci se circulase doar pe un sens. Un şofer nu a reuşit să îşi stăpânească maşina, un autocamion, şi s-a pus de-a doua, nemaiavând cum să plece de pe loc, cu greu pe lângă el putându-se strecura maşinile mai mici. „Sunt de la 18.00 aici şi, deşi a nins foarte puternic, nu am văzut nici un drumar. Nimeni nu a venit atâtea ore, până acum aproape de miezul nopţii, să vadă dacă e nevoie de vreo intervenţie ceva. Efectiv nu am mai avut ce să fac. Mi-a fost imposibil să mai mişc maşina de pe loc datorită zăpezii de pe asfalt”, spunea şoferul în noaptea de coşmar.
A fost suficient apoi pentru ca „un tirist” mai încăpăţânat de Dolj să arate că el poate trece pe lângă maşina ce bloca un sens de circulaţie pentru ca nodul de care se temeau autorităţile să se producă. TIR-ul s-a oprit într-o stâncă, fără pagube deosebite, viteza de rulare fiind mică, dar şi într-un şanţ. În zadar a încercat şoferul apoi să mai dea cu spatele că nu a mai avut chip. O dubă cu muncitori a rămas şi ea în pantă, în aceeaşi zonă şi, astfel, toate maşinile aflate în trafic au tras pe dreapta.
„Drumul este de coşmar. Nu am cuvinte să spun. Norocul că am avut ceva provizii la noi şi am rezistat orele astea. Am mers întâi de la Petroşani la Târgu Jiu şi nu vedeam la doi metri în faţă, iar acum ne întoarcem şi, iată, suntem aici, împingem de maşini că doar-doar om pleca. Nu am văzut pe nimeni de la drumuri şi asta ne-a nemulţumit pe toţi, pentru că acum era nevoie de ei, nu la vară”, a declarat un alt şofer aflat în trafic.
În cele din urmă, şoferii au rupt un parapet de protecţie de pe marginea drumului şi au pus piatra luată de acolo la roţile tirurilor blocate. Tirul de Dolj a ieşit din şanţ, duba a luat-o şi ea din loc, a mai rămas doar primul şofer, care se blocase iniţial. „Şoferii nu se respectă între ei şi asta se vede. Acum câteva minute am trecut eu pe lângă ei şi se mergea pe un fir. Acum văd şi eu că s-a blocat, dar noi am intervenit cât am putut de repede”, declara şeful Administraţiei Drumurilor Naţionale din Gorj, Ion Dina. La câţiva metri în spatele acestuia, doi subordonaţi stăteau în lopeţi şi se uitau la maşinile care începeau să se mişte din loc. „Noi am fost de folos, chiar dacă ne vedeţi cu lopeţile. Utilaje mai mari nu-s sau îs pe traseu, dar noi ne-am făcut treaba”, spuneau drumarii.
Şi, pentru că trăim în România, mai ales în Gorj, cea mai frumoasă explicaţie pentru ce s-a întâmplat pe Defileu a venit de la subcomisarul Ion Giugelea, care coordona acţiunile Poliţiei Rutiere în blocajul respectiv. După ce a reuşit să descâlcească maşinile prinse în blocaj, mult după miezul nopţii, ud din cauza efortului şi a ninsorii abundente, acesta a dat vina pe cine nu se aştepta nici cel mai supărat şofer.
„Baba asta a fost foarte rea, a creat ceva probleme, dar nu atât de mari. Este o ninsoare care ne-a surprins pe toţi, mai ales pe conducătorii auto, care, aţi văzut, nu aveau lanţuri, lopeţi şi ce le mai trebuia. Drumarii au intervenit bine şi, ca dovadă, s-a şi reluat circulaţia”, a menţionat Giugelea. O freză de la Drumurile Naţionale a început apoi să cureţe carosabilul de zăpadă, atât cât putea. Între Târgu Jiu şi Bumbeşti-Jiu mai circulau două freze, dar fără să aducă prea multe îmbunătăţiri condiţiilor de trafic.
Ieri a mai nins un pic, problemele pentru şoferi au mai rămas, dar nu au fost la nivelul celor de luni noaptea. În municipiu Târgu Jiu străzile au fost periate toată noaptea pentru ca ieri dimineaţă maşinile să meargă lejer, lucru care s-a şi reuşit. În satele din zonele submontane zăpada a trecut în unele locuri de două palme, ceea ce i-a cam speriat pe oamenii de aici, aceştia fiind convinşi că primăvara este încă departe, chiar dacă azi e 8 martie.

GIGI CIUNCANU

Expertiză topografică în cazul
crimei de la Prigoria

O instanţă a Tribunalului Gorj a acceptat săptămâna trecută cererea apărătorilor victimei în cazul crimei de la Prigoria din octombrie anul trecut, când un pensionar în vârstă de 70 de ani a fost trimis în judecată pentru omor, de efectuare a unei schiţe topografice a locului crimei. Solicitarea a fost acceptată deoarece mărturiile din dosar, incluzând declaraţiile inculpatului Ioan Mihai, ale celor care au venit primii la faţa locului sau a soţiei victimei, sunt mult diferite una de alta şi chiar diferite de ceea ce au constatat poliţiştii care au efectuat ancheta. Pentru clarificarea poziţiei în care se aflau atât victima, Şeban Petrică, în vârstă de 37 de ani, cât şi autorul omorului, existenţa sau nu a unei diferenţe de nivel a terenului şi delimitarea clară a proprietăţilor de la locul omorului s-a considerat necesar ca experţii topografici să se pronunţe.
Avocaţii victimei au mai cerut instanţei şi un supliment la expertiza balistică, deoarece spun ei, aceasta nu conţine decât certificarea faptului că glonţul extras din corpul bărbatului a fost tras cu arma lui Ioan Mihai, dar lipseşte o cercetare privind unghiul din care s-a tras foc şi dacă este posibil să se fi tras aşa cum a declarat pensionarul, cu arma la şold. Expertiza balistică nu va fi făcută, deocamdată.

Mărturii şi declaraţii contradictorii
Ioan Mihai a declarat că se afla pe terenul său şi l-a văzut pe Şerban Petrică venind către el cu un topor în mână, iar când acesta a ajuns la trei-patru metri, la baza unei ridicături care era şi limita proprietăţii sale, de frică l-a împuşcat, având arma la şold. Din declaraţiile martorilor şi ale inculpatului, nu se poate reţine cu exactitate dacă victima era la limita proprietăţii autorului, dacă venea către el sau era cu spatele sau dacă trecea pur şi simplu pe drumul de ţară cu un sac de lucernă, pentru a se duce la vaca sa. Cert este că sacul s-a găsit căzut în marginea unui pârâu din apropiere, dar inculpatul a spus că nu a văzut nici un moment vreun sac. Avocaţii victimei au precizat instanţei că, pentru ei, filmul evenimentelor s-a petrecut altfel decât s-a reţinut în rechizitoriu, reţinându-se că o mare greşeală a procurorului care s-a ocupat de întocmirea dosarului, Gheorghe Roibu, a fost aceea că nu a ţinut cont că lipseşte o schiţă a terenului de la locul faptei, cu proprietăţile stabilite exact, lucru extrem de necesar la stabilirea realităţii. Avocaţii spun că omorul a fost cu premeditare, Ioan Mihai aşteptându-l pe Şerban Petrică cu puşca, ascuns printre pomi, l-a strigat şi l-a împuşcat de la distanţă. Victima, s-a răsucit, a mai mers puţin şi a apucat să îşi strige soţia, după care a căzut la pământ pe burtă, sacul căzând şi el în apă. Această teorie se bazează pe faptul că distanţa dintre cei doi în momentul împuşcăturii pare să nu fie posibil să fi fost atât de apropiată, faptul că poziţia cadavrului era altfel decât dacă ar fi venit către inculpat şi faptul că unul dintre martori care a ajuns printre primii la faţa locului a precizat că după zgomotul împuşcăturii l-a auzit pe bărbatul împuşcat strigându-şi de două ori soţia: „Ană! Ană!”. Nici poziţia victimei nu este foarte clară: inculpatul spune că a căzut cu toporul înainte, în faţă, soţia a spus la timpul respectiv că toporul era alături şi avea o mână sub el, iar alţi martori spun că toporul era sub el, cum era căzut pe burtă, unii precizând că se vedea mai mult din coadă, alţii că se zărea doar o mică parte a cozii toporului.
Între cei doi, Ioan Mihai şi Şerban Petrică, neînţelegerile erau mai vechi şi avusese loc un alt conflict cu puţin timp în urmă, înainte de omor, pensionarul fiind lovit cu un lanţ în cap de către cel care şi-a găsit sfârşitul lovit de glonţul armei de vânătoare.

ANA-MARIA ILINCA

Dosare penale pentru 37
fapte de braconaj

În ultimi cinci ani, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Gorj a înregistrat un număr de 57 de acte de braconaj. Din această cauză au fost excluse din rândul membrilor vânători 86 de persoane, alte 37 fapte de braconaj fiind sancţionate cu întocmirea de dosare penale. De altfel, de la începutul anului, s-au comis nouă acte de braconaj în care au fost implicate 17 persoane, după cum a precizat Nicolae Tonca, directorul AJVPS Gorj. „Şase din cele nouă acte de braconaj au fost ca urmare a ieşirii în teren fără autorizaţie legală, alte trei soldându-se cu împuşcarea vânatului. În toate aceste cazuri nu s-a făcut altceva decât să se aplice legea pentru cei care au încălcat-o. Noi nu am făcut decât controale aşa cum trebuia, încadrarea făcându-o organele de cercetare”, a mai adăugat Tonca.

Moroşanu, la vânătoare de vulpi
În cazul directorului Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu, prins braconând la începutul lunii februarie, deşi sezonul se încheiase, Tonca susţine că autorizaţia prezentată de şeful DSP Gorj era pentru împuşcarea de vulpi. „Autorizaţia era pentru cinci vulpi, era pe numele gestionarului fondului de vânătoare, ca şi organizator, şi care nu avea cunoştinţă de emiterea acesteia”. Fapta săvârşită de Moroşanu şi amicii săi, explică Tonca, se încadrează la braconaj din mai multe aspecte: autorizaţie nelegală, carabină cu un număr mai mare de gloanţe decât prevede legea şi utilizarea de armament şi muniţie interzise la vânat. Aristică Moroşanu a negat vehement aceste acuze ale directorului AJVPS Gorj, ameninţându-l pe acesta, public, cu acţionarea în instanţă. „Nu are de ce să mă acţioneze pe mine în instanţă, încadrarea faptei nu am făcut-o eu, iar toate acuzaţiile pe care le face Moroşanu reprezintă urmări ale faptelor sale pe care legea le încadrează ca abateri de la desfăşurarea acţiunii de vânătoare. Până în prezent nu am primit nimic, cu privire la vreo acţionare în judecată de câtre acesta”. Sancţiunea prevăzută de lege este între 10-30 de milioane de lei, în cazul folosirii alicei mai mare de cinci milimetri, iar în cazul utilizării unui număr mai mare de gloanţe şi muniţie, decât prevede legea, fapta se pedepseşte cu amendă contravenţională cuprinsă între 5 şi 15 milioane de lei.

CORINA POPA

Avem criterii, avem valoare...

În curând se împart
terenurile pentru case

Primăria Târgu Jiu a făcut publice criteriile pe care intenţionează să le ia în calcul atunci când va împărţi terenuri tinerilor ce vor să îşi construiască o casă. Conform anunţului oficial, municipalitatea va ţine cont la aprobarea cererilor de vechimea acestora, dar şi de vârsta solicitanţilor. Cei care se apropie de 35 de ani vor primi 3 puncte, faţă de un tânăr care are sub 25 de ani şi care nu primeşte mai mult de un punct.
Solicitanţii căsătoriţi vor primi două puncte, în timp ce burlacii nu vor obţine mai mult de un punct. Studiile superioare şi postuniversitare contează cel mai mult, precum şi existenţa unui contract de muncă pe durată nedeterminată. Fiecare copil pe care solicitantul îl are în întreţinere se punctează şi el cu câte un punct, la fel ca şi fiecare perioadă de 6 luni de la depunerea cererii.
Criteriile amintite pot fi îmbunătăţite până la şedinţa de Consiliu Local în care vor fi aprobate, municipalitatea făcându-le publice pentru a fi supuse dezbaterilor. Primăria are peste 550 de cereri depuse, dar nu poate onora decât jumătate din acestea din lipsă de terenuri.

GIGI CIUNCANU

Centru de permanenţă în comuna Crasna

În comuna Crasna se va deschide un centru de permanenţă unde îşi vor desfăşura activitatea şase medici de familie. Aristică Moroşanu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, a precizat că „medicii vor lucra în acest centru între orele 15 după-amiaza şi 8 dimineaţa, iar duminica şi sâmbăta programul va fi continuu, aceştia fiind plătiţi de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Gorj, iar pentru zilele de sâmbătă şi duminică medicii vor fi plătiţi dublu”. Cei care vor lucra în centru de permanenţă sunt medici de familie din comuna Săcelu, Muşeteşti şi Crasna. Iar la Crasna, după cum a mai precizat Moroşanu, sunt deja doi medici de familie şi urmează ca un al treilea post să fie scos la concurs. În Gorj mai există alte opt centre de permanenţă.

C. POPA

La Roşiuţa, alunecarea de
teren nu a mai avansat

Alunecarea de teren de la Roşiuţa nu a mai avansat spre casele pe care le ameninţa cu distrugerea. Primarul din Motru, Dorin Hanu, spune că vârful de deal care s-a pus în mişcare în ultimele zile s-a stabilizat pe moment şi nu mai avansează spre locuinţe. Distanţa dintre valul de pământ şi locuinţe este de până în 15 metri, proprietarii imobilelor puse în pericol având posibilitatea să se mute oricând în căminul cultural din sat.
Hanu este inginer minier, specialist în geodezie, şi susţine că alunecarea de teren este una de suprafaţă. Primarul spune că după ce se vor opri ninsorile şi se va mai îndrepta vremea, dacă nu va fi prea târziu, va planta arbuşti şi gard viu pe deal pentru a stabiliza solul. Primarul nu este convins că soluţia lui va fi cea mai bună, dar este sigur că oamenii vor remarca faptul că încearcă să facă ceva pentru ei.

(G.C.)

Primăria Văgiuleşti a dat bani pentru o intervenţie chirugicală

Administraţia locală a comunei Văgiuleşti a contribuit financiar pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale asupra unui copil de cinci ani. Printr-o decizie, primarul Constantin Pârjol a hotărât acordarea sumei de zece milioane de lei familiei Căţăgui, copilul acestora necesitând o operaţie chirugicală din cauza unei complicaţii, mai vechi, intervenite ca urmare a înghiţirii de sodă caustică. Edilul şef spune că în urma operaţiei, copilul mănâncă normal, lucru imposibil înainte de intervenţia medicilor. Acesta mai susţine că familia Căţăgui din satul Covrigi nu şi-ar fi permis să suporte financiar costurile unei astfel de operaţii întrucât „sunt o familie nevoiaşă, veniturile acestora fiind remuneraţia mamei în calitate de asistent al unei persoane cu handicap”.

(I.C.)