Fuge pământul la Roşiuţa

Ca şi cum revenirea în forţă a iernii nu ar fi suficientă, gorjenii şi cei care administrează judeţul trebuie să mai facă faţă şi unui nou val de alunecări de teren. Topirea zăpezilor şi ploile au reactivat alunecările mai vechi sau au permis altora noi să se manifeste. Autorităţile anunţau acum o săptămână că peste 40 de localităţi au probleme din cauza pământului care o ia la vale, zeci de case fiind afectate. De ieri dimineaţă lucrurile s-au complicat mai ales la Berleşti şi la Roşiuţa, unde problema evacuării populaţiei din cauza valului de pământ a devenit una de strictă actualitate.
Viceprimarul din Motru Tudor Dobre a mers ieri la Roşiuţa pentru a discuta cu oamenii şi a-i asigura că, la nevoie, căminul cultural din sat le va deveni o a doua casă. La poalele Bujărăscului pământul a luat-o la vale cu circa trei luni în urmă, iar acum „valul” s-a reactivat şi s-a apropiat brusc şi dramatic, de câteva case. Sătenii stau cu spaima în sân că în ziua următoare s-ar putea trezi cu pământul la scară, în cel mai fericit caz.
Câteva familii au primit ieri vestea că pot să îşi mute din lucruri la căminul cultural şi, dacă doresc, pot să stea şi ele acolo, deşi problemele de spaţiu sunt destul de mari. Cele mai afectate sunt două familii de mineri. Vasile Băcescu a lucrat o viaţă întreagă la mină şi acum, la pensie, s-a trezit cu valul de pământ lângă casa sa, la vreo 10 metri. Bărbatul, ca orice pensionar, este bolnav şi dorea să se interneze pentru a se trata, dar acum se pregăteşte de o internare la căminul cultural.
„O să ajungem boschetari, că nu avem ce face. Plătim taxe şi impozite şi acum ne trezim cu pământul peste noi. Am lucrat atâta în pământ şi am scăpat de probleme, pentru ca să mă trezesc peste câteva zile că valul care a plecat din vârful dealului îmi înghite munca de o viaţă. Am adus pomi şi vie de la Craiova şi le-am plantat acum pe deal, am cărat apă în vârful dealului cu găleata ca să prind pomii şi acum văd că nu mai e nimic şi, în scurt timp, o să rămân şi fără casă”, declară bărbatul, care întreabă retoric ce vor face autorităţile în cazul în care valul de pământ va înghiţi nu doar casa sa, ci şi drumul naţional care face legătura între Târgu Jiu şi Motru.

„Mă va îngropa pământul!”
Alături de familia Băcescu stă Maria Tătucu, şi ea angajată la mina din apropiere. Femeia are grijă singură de doi copii şi nu ştie cum se va descurca în faţa urgiilor naturii. Pământul pe care l-a muncit până acum îi ameninţă mica gospodărie pe care a reuşit să şi-o înfiripe dintr-un salariu de 4 milioane de lei vechi. „Nu ştiu ce am putea face. Trebuie să fugim din faţa valului de pământ, dar unde să mă duc eu cu doi copii după mine şi cu un salariu vai de el? Dacă rămân aici dau dovadă de inconştienţă pentru că mă va îngropa pământul cu gospodărie cu tot. Avem animalele cu care nu ştiu ce să facem, mai ales că de pe urma lor trăim. Noi ne ducem la cămin, dar pe ele nu le putem lua cu noi. Până acum am reuşit să mă descurc, greu, cu salariul meu, dar acum chiar simt că nu mai pot şi nu mai ştiu ce să fac. Dacă rămân fără casa asta rămân fără nimic”, spune femeia cu lacrimi în ochi.
Valul de pământ de doi metri plecat din vârful dealului ameninţă şi conducta de gaze de la Motru, de abia trasă spre cel de-al doilea municipiu al judeţului. Conducta trece chiar pe acolo şi, deocamdată, este în regulă. Alunecările de teren sunt vizibile şi pe dealul Bujorăscu, unde faliile de pământ sunt la un pas de a ajunge pe drumul naţional.

GIGI CIUNCANU

Frig, ninsori şi alunecări de teren

O nouă repriză de iarnă

Din această dimineaţă ar trebui să resimţim efectele revenirii în forţă a „generalului” iarnă pe meleagurile gorjene. Prognozele meteo şi avertizările Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă arată că temperaturile extrem de ridicate de la sfârşitul săptămânii trecute, de până la 15 grade Celsius, nu au fost suficiente pentru venirea primăverii. Zilele care urmează vor aduce cu ele temperaturi cu până la 10 grade mai mici decât cele obişnuite pentru această perioadă, motivele de a considera că suntem încă în plină iarnă fiind suficiente.
Conform anunţurilor oficiale, de azi ar trebui să ningă cel puţin în zona montană şi submontană a judeţului. Precipitaţiile vor ajunge până la 20 l /mp în 12 ore, ceea ce sporeşte riscul producerii unor inundaţii. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă le-a cerut primarilor din cele 70 de localităţi să instituie serviciul de permanenţă în localităţile pe care le conduc. Asta presupune ca, în timpul nopţii, la primării să rămână un angajat care, în caz de nevoie să poată să ia la cunoştinţă despre posibila producere a unor inundaţii şi să raporteze autorităţilor judeţene situaţia din teren.
Primarul Florin Cârciumaru a menţionat şi el ieri că toate informaţiile pe care le deţine arată că iarna nu ne va părăsi mai devreme de sfârşitul lunii martie. Acesta a indicat data de 1 aprilie pentru venirea primăverii, deşi nu ar fi exclus ca şi atunci să ne alegem cu o păcăleală de vreo 15 grade Celsius ca la sfârşitul săptămânii trecute.

GIGI CIUNCANU

Din cauza alunecărilor de teren,

Comuna Cătunele a rămas
fără apă potabilă

Locuitorii comunei Cătunele au rămas fără apă la robinete din cauza unei alunecări de teren. În urma surpării pământului, conducta de apă potabilă a fost ruptă ceea ce a dus la afectarea a 900 de gospodării ce foloseau reţeaua stradală. De asemenea, alte 300 de locuinţe ce sunt racordate individual la această reţea au rămas fără apă. Primarul comunei Cătunele, Florinel Ţuilă, spune că din această cauză bazinul s-a golit drept pentru care „au fost oprite pompele până la remedierea defecţiunii”.
După producerea acestui eveniment, edilul afirmă că a cerut sprijinul Consiliului Judeţean dar şi al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, reprezentanţii acestor instituţii promiţând sprijin şefului de administraţie locală. Acesta spune însă că, din cauza timpului nefavorabil, remedierea problemei va mai dura câteva zile. „Am pregătit utilajele, am angrenat şi oamenii dar nu putem lucra pentru că plouă”, susţine Ţuilă.
Alunecările de teren continuă să creeze şi alte probleme la nivelul localităţilor aparţinând comunei Cătunele. Astfel, primarul mai spune că şi în satul Steic au fost afectate circa 6000 metri pătraţi de teren agricol. De menţionat că, în aceeaşi comună, administraţia locală a fost nevoită să evacueze o familie, în urmă cu câteva luni, din cauza aceloraşi alunecări de teren.

IRINEL CEURANU

Alunecări de teren şi la Samarineşti

„Drumurile de acces Horăşti - Băzăvani şi Samarineşti – Larga, pe Valea Bisericii, sunt impracticabile” a declarat consilierul local Gheorghe Băleanu. Satele Băzăvani, Duculeşti, Ţirioi, Larga, Cocoru sunt izolate, singura intrare sigură fiind cea prin Mătăsari – Slivileşti – Strîmtu, care presupune un ocol de aproape 100 km.
Drumul comunal Horăşti-Băzăvani are o finanţare asigurată prin proiectul de închidere şi conservare a Minei Ţirioi, în valoare de 7 miliarde lei ROL. Lucrările de închidere sunt asigurate de angajaţii firmei SC OLSERVMIN SA, care pentru a ajunge la locul de muncă merg pe jos 4 km. „Doar maşinile cu tracţiune 4x4 pot trece dealul”, mai susţine Băleanu, lucru demonstrat şi de realităţile întâmpinate de ambulanţele Substaţiei Motru, ale căror echipaje au fost nevoite să împingă maşinile pentru a salva bolnavii.
O femeie gravidă, de 27 ani, din satul Şiacu, comuna Slivileşti, a ales să plece cu o maşină particulară la Centrul de Sănătate din Mătăsari, de unde a fost preluată de Ambulanţa Motru şi transportată la Maternitatea din Târgu Jiu. Situaţia drumurilor din aceste zone este dezastruoasă, deoarece ele cedează pe anumite porţiuni devenind impracticabile şi determinând ocoluri pe distanţe mari.

C. BUNILĂ

Târgu-Jiul, fără apă!

Toată partea de nord a municipiului Târgu Jiu a rămas fără apă, după ce o conductă ce alimenta oraşul s-a rupt din cauza alunecărilor de teren. Afectaţi de această situaţie sunt atât localnicii cât şi pompierii.

Alunecările din Dealul Târgului au deplasat una dintre conductele care alimentează municipiul cu apă potabilă. Conducta ce alimentează mai multe cartiere din Târgu Jiu, dar şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, s-a rupt în urmă cu trei zile. Numai că până ieri, deşi presiunea a fost destul de scăzută, nu s-a pus problema opririi alimentării cu apă. Oamenii susţin că au fost luaţi pe nepregătite întrucât nimeni nu a venit să îi anunţe de eventualele lucrări.
De trei zile localnicii se chinuie cu presiunea scăzută a apei. Ieri, însă au fost luaţi pe nepregătite. Nu au apucat nici măcar să-şi spele vasele sau să oprească apă în recipiente. „Am copil şi nu ştiu cum mă voi descurca fără apă. Cineva trebuie să intervină urgent”, a declarat o femeie din blocul ANL din Lotrului. Puţin mai norocoşi sunt târgujienii care stau la casă şi care au o fântână în curte sau în cartier.
„Iau apă de la fântână, pentru că nu am în curte, iar zilnic fac aproape şase drumuri de la casă până la fântână”, a declarat un bărbat care stă la casă. Se pare că situaţia nu se va rezolva în următoarele zile, chiar dacă autorităţile locale spun că au făcut tot ce le-a stat în putere.
Ion Popescu, directorul Direcţiei de Servicii pentru Utilităţi Publice Târgu Jiu, spune că imediat ce a constatat problema a trecut alimentarea oraşului pe alte conducte, dar care nu fac faţă. Debitul de pe conducta de 300 mm scoasă temporar din funcţiune a fost suplimentat de puţurile de la Iezureni, folosite de municipalitate în astfel de situaţii sau pe timp de secetă.
În aceeaşi situaţie se află şi Grupul de Pompieri din Târgu Jiu. De ieri şi ei au rămas fără apă în unitate, norocul lor fiind acela că au maşinile deja încărcate. Liviu Dumitraşcu, comandantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, spune că nu este prima dată când pompierii rămân fără apă, dar acest lucru este oarecum incomod. Dacă vor avea incendii, pompierii trebuie să meargă la alte unităţi din judeţ pentru a încărca maşinile. Autorităţile locale promit că vor înlocui conducta avariată până la sfârşitul săptămânii.

GABRIELA MLADIN

„Te ţin minte, măi, dragă Mărie…”,
pe scena din Bucureşti

Maratonul de folclor organizat la Târgu Jiu, în fapt un spectacol caritabil pentru construirea Casei-Muzeu „Maria Lătăreţu” de la Bălceşti, va fi reluat şi pe scena bucureşteană în perioada aprilie-mai, a precizat Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu. „Te ţin minte, măi, dragă Mărie…” a avut loc săptămâna trecută pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor reunind peste 30 de interpreţi de muzică populară din toate colţurile ţării. Ideea susţinerii spectacolului în capitală a venit din partea Florentinei Satmari, director general al postului de televiziune Favorit, ce a fost şi partener media al evenimentului.
Spectacolul „Te ţin minte, măi, dragă Mărie…” a fost realizat în totalitate cu ajutorul sponsorilor, necheltuindu-se nici un leu de la bugetul local şi judeţean. Viorel Gârbaciu a precizat că fiecare sponsor va primi un înscris de onoare şi gratitudine pentru sprijinul acordat. Cei care şi-au dat mâna pentru a asigura partea financiară au fost Liga Culturală a Fiilor Gorjului din Bucureşti, SC ARTEGO SA, SC Lotus SA, firma AS din Bucureşti, firma BOST Consulting Bucureşti, SC ELTOP SA, SC COMTEC SA, Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia şi cotidianul „IMPACT în Gorj”. Sprijin au acordat şi hotelurile „Parc” şi „Miami” din Târgu Jiu, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari. Consiliul Judeţean, Prefectura Gorj, Primăria şi Consiliul Local Târgu Jiu au ajutat la obţinerea cazării şi asigurarea hranei invitaţilor, a mai spus Gârbaciu.

Două monede în urnă
Pentru că scopul spectacolului a fost acela de a strânge banii necesari finalizării lucrărilor de construcţie la Casa-Muzeu „Maria Lătăreţu” în sala de spectacol a fost amplasată o urnă pentru donaţii. Viorel Gârbaciu a declarat că „din donaţii s-a strâns suma de 11,8 milioane lei, iar în urnă au fost găsite două monede, una de 1000 lei şi una de 500 lei”. Acesta a mai spus că din încasări s-a strâns suma de 75,9 milioane lei, fiind vândute un număr de 506 bilete a câte 150 mii lei fiecare. Banii aceştia vor merge în contul Fundaţiei „Maria Lătăreţu” din Bălceşti care se va ocupa de casă, iar în toamna acestui an se speră ca aceasta va fi inaugurată. Nelu Bălăşoiu, unul dintre interpreţii participanţi şi deţinător al unei ferme de păsări, a adus organizatorilor cinci curcani, motivându-şi gestul prin faptul că „multă lume a cântat şi trebuia să şi mănânce”.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Începe „Luna Curăţeniei” la Târgu Jiu

Aşa cum se obişnuieşte de ani de zile, venirea primăverii aduce cu sine şi lucrările de curăţenie din municipiu necesare pentru a şterge ultimele semne ale iernii. Astfel, pentru acest an, Primăria Târgu Jiu a anunţat că în perioada 13 martie-13 aprilie va fi demarată „Luna Curăţeniei” în care sunt antrenaţi salariaţii Direcţiei de Servicii Comunale, beneficiarii ajutorului social, salariaţii Compartimentului Îndrumare Asociaţii de Proprietari, elevi ai şcolilor, organizaţia de cercetaşi din cadrul municipiului şi cetăţenii.
Primarul Florin Cârciumaru a precizat că „prin intermediul asociaţiilor de proprietari încercăm să imobilizăm şi târgujienii care stau la bloc nu doar pe cei care stau la case pentru a participa la curăţenie”. Printre lucrările ce vor avea loc se numără măturarea străzilor, ridicarea maşinilor vechi, plantarea de pomi şi gard viu, văruirea pomilor, tăieri de corecţie şi regenerare a gardului viu şi a arborilor, vopsirea şi repararea coşurilor de gunoi şi a băncilor, desfiinţarea depozitelor de gunoi.
Cârciumaru a mai spus că pentru achiziţia pomilor necesari pentru plantare se vor cheltui aproximativ 240 milioane lei, cumpărându-se 300 de puieţi de diferite specii.
„În Parcul Central tot ceea ce a fost uscat a fost îndepărtat, fiind plantaţi alţi puieţi noi”, a declarat edilul-şef al municipiului. În ceea ce priveşte Parcul de la Coloană acesta nu va beneficia de noi plantări pentru că pomii care se află aici fac parte din proiectul de amenajare peisagistică, lucrare care se află în garanţie, recepţia finală nefiind semnată.
De asemenea, de câteva zile, străzile şi trotuarele din Târgu Jiu au început a fi spălate pentru ca nisipul depus pe perioada iernii să fie îndepărtat, numai că iarna se pare că nu vrea să ne lase deocamdată. Pentru ca „Luna Curăţeniei” să se desfăşoare în condiţii optime, iar termenul să fie respectat, municipiul a fost împărţit în patru zone repartizate pe perioade.

LOREDANA ECOVIŢĂ

160 de ani de la înfiinţarea
Spitalului Târgu Jiu

Medicii au sărbătorit ieri, la Biblioteca Spitalului „Tudor Vladimirescu”, în prezenţa directorului Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu, şi a directorului Spitalului Târgu Jiu, Creola Enoiu, 160 de ani de la înfiinţarea spitalului judeţean. Astfel, la 6 martie 1846 se înfiinţează oficial Spitalul din Târgu Jiu, la insistenţele medicului oraşului, Dimitrie Culcer, care de altfel este şi primul medic de spital din judeţul Gorj. Iniţial, spitalul a fost destinat bolnavilor cu boli venerice, apoi s-au internat şi alte categorii de bolnavi. Mai târziu, în anul 1938, unitatea ajunge să aibă o capacitate de 200 de paturi şi patru secţii: chirurgie, medicală, radiologie şi laborator de analize medicale, iar în anul 1945 se înfiinţează Spitalul Unificat Târgu Jiu, având şi policlinică separat pentru copii şi adulţi.
În 1956, localul Şcolii de Ofiţeri de Miliţie din Târgu Jiu din strada Tudor Vladimirescu se transformă în spital cu secţiile chirurgie, medicală, oftalmologie şi ORL. Ia fiinţă secţia de endocrinologie, oncologie şi balneofizioterapie. Un an mai târziu, în 1975, se inaugurează Spitalul numărul 3, cunoscut de Spitalul 700, ce a fost cuplat cu Policlinica, în care se mută o serie de secţii: chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie, medicală, cardiologie, gastroenterologie, endocrinologie, iar recent neurologie.
La sărbătorirea celor 160 de ani au fost amintiţi toţi cei ce au pus umărul la înfiinţarea spitalului, precum şi cei care au condus de-a lungul timpului, unitatea medicală, numărul directorilor fiind de 20.

CORINA POPA

Cabinet medical pentru pensionari

Încă de anul trecut Direcţia Publică de Protecţie Socială din cadrul Primăriei Târgu Jiu încearcă înfiinţarea unui cabinet medical pentru pensionarii înscrişi în cadrul cluburilor pentru vârstnici din municipiu. De 8 Martie, cabinetul de medicină generală va fi inaugurat. Acesta este amplasat în cadrul clubului pentru vârstnici din strada Olteniţei. De serviciile acestuia vor beneficia un număr de peste o mie de pensionari târgujieni. Având în vedere că în 8 Martie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Femeii, bunicile din cadrul cluburilor vor primi flori şi vor participa la petreceri organizate special pentru ele. Peste 80 de familii se vor întâlni în seara acestei zile în clubul din strada Olteniţei pentru o mică petrecere. Meniul va fi unul de post şi este realizat cu ajutorul sponsorilor.

(L.E.)

140 de fazani vor fi împuşcaţi în Gorj

Perioada de vânătoare pentru fazani s-a prelungit până în data de 15 martie. În judeţele unde nu există focare de gripă aviară s-a permis autorizarea vânătorii la fazani. Gorjului i-a fost aprobată o cotă de recoltă de 140 de fazani dintr-un total de 1600 existenţi pe fondurile de vânătoare din judeţ. Autorizaţiile emise sunt colective, pentru un grup restrâns de persoane, maxim cinci, costul acestora fiind de 250 de mii de lei/grup. Pentru obţinerea unei astfel de autorizaţii, măcar unul din vânătorii din grup trebuie să posede un câine din rasele admise la vânătoare, a precizat Nicolae Tonca, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Gorj. De altfel, în primăvară, AJVPS Gorj are în program popularea fondurilor de vânătoare cu un număr de peste 1000 de fazani.

(C.P.)

Staţii de autobuz la Drăguţeşti

Administraţia locală de la Drăguţeşti va amenaja pe raza comunei un număr de 18 staţii de autobuz. Primarul Ion Modroiu spune că necesitatea acestora rezidă din problemele existente cu firmele de transport. „Unii dintre aceştia nu opresc microbuzele în staţii pe motiv că nu sunt amenajate corespunzător”, susţine edilul. Pentru a remedia această problemă, au fost alocaţi 150 milioane de lei, bani cu care, şeful administraţiei locale spune că va fi achiziţionat materialul necesar. Staţiile vor fi confecţionate cu angajaţii primăriei în baza Legii 416/2001, a venitului minim garantat şi vor fi amplasate în satele Iaşi, Drăguţeşti şi Cârbeşti aflate la drumul naţional (DN) 66.

(I.C.)

Fără chiulangii la simularea
testelor naţionale

Toţi cei 4955 de elevi gorjeni înscrişi pentru susţinerea testelor naţionale au participat şi la simularea examenului de matematică. Examenul s-a susţinut tot în 157 de unităţi şcolare ca şi cel de limba şi literatura română. Gheorghe Gămăneci, inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, a precizat că „şi această probă s-a derulat fără incidente, toţi elevi înscrişi s-au prezentat la examen, deşi la simulare prezenţa nu este obligatorie, însă rezultatele le vom centraliza în următoarele zilele şi atunci vom vedea şi gradul de pregătire al fiecărui elev în parte”.

(C.P)