Distracţie şi strigături la
Lăsata Secului în Drăgoieni

Adio mâncare dulce şi distracţii lumeşti. Numai că înainte de a se abţine de la „dulceţurile” vieţii, localnicii cartierelor din Drăgoieni, Preajba şi Vărsături au mai chefuit încă o dată. În faţa caselor din aceste cartiere, duminică seara, locuitorii şi-au aprins focurile, semn că este seara în care se sărbătoreşte lăsatul Postului Mare. Tradiţia din bătrâni spune că flăcările alungă spiritele rele. Numai că o dată cu trecerea timpului, din frumuseţea tradiţiilor de altă dată nu a mai rămas foarte mult…

„Tineretul nostru îl respectă prin băut”
Chef şi distracţie mare în gospodăria fiecărei familii. Tineri, bătrâni, toţi laolaltă au sărbătorit venirea primăverii şi Lăsatul Secului prin distracţie, joc şi voie bună. Ieşiţi la poartă cu de-ale gurii, oamenii închină bucuroşi câte un pahar de vin roşu. Focul mocneşte, iar o femeie pune prăjiturile pe masă. „Aşa e obiceiul şi încercăm să păstrăm datina”, spune Dora Pătroi din Drăgoieni. Femeia povesteşte că din bătrâni focul din faţa porţii „alungă spiritele rele”.
Distracţie mare şi în cartierul Preajba. Şi, aici, lumea a ieşit la poartă pentru a se distra. Chiote, pupături şi îmbrăţişări între tineri. Trecut de 15 ani, unul dintre băieţii grupului striga, fluturând o sticlă de vin, „asta-i busuioacă de Preajba…” E felul lor de a omagia această sărbătoare. Numai că localnica Emilia Cuşlea nu este de acord cu modul de a se distra al tinerilor din ziua de azi. „Înainte se striga, oamenii erau mai mulţi şi se sărbătorea altfel. Acum, tineretul nostru îl respectă prin băut”, spune, parcă dezamăgită, femeia.

Lipsa posibilităţilor, o piedică în calea datinilor
Traiul tot mai greu şi mijloacele financiare reduse ale multora sunt una din multiplele cauze care duc la pierderea vechilor obiceiuri şi datini. Din fericire încă se mai ştie că rolul focului este acela de a alunga spiritele. E poate printre puţinele lucruri care se mai cunosc din vechimea acestei datini. Arareori mai găseşti localnici care să facă acele „opaiţe”, cum sunt numite în popor „cercurile de foc”. Emila Cuşlea povesteşte că acestea erau şi sunt folosite pentru „a da pe lângă tine astfel încât să nu te muşte şerpii”.
În tot acest timp când femeia povesteşte rolul obiceiului, tinerii beau, chiuie, ţipă sau urlă fiind deranjaţi doar de rarele maşini care mai trec pe drum. În cartierul Vărsături, sărbătoarea e în toi. La cimitirul de aici s-au adunat cu mic, cu mare pentru a se bucura de ultima seară în care mai au voie „la dulce”. „Ne-am adunat în faţa cimitirului şi am aprins acest foc imens pentru a alunga spiritele rele. Asta-i datina!”, spune, voios, unul dintre bătrânii cartierului.
Bărbatul le oferă tuturor celor prezenţi gogoşi cu zahăr zicând că „ar fi trebuit să facem brânzoaice dar n-am avut posibilitatea aşa că am făcut gogoşi”. Lipsurile nu-i împiedică însă pe localnici să ducă datina mai departe aşa cum a fost păstrată din moşi-strămoşi. În ciuda trecerii timpului dar şi a alterării obiceiurilor, în câteva din cartierele municipiului Târgu Jiu, tradiţiile se mai păstrează iar manifestarea acestora e un spectacol care desfată privirile. Lăsatul Secului s-a încheiat spre dimineaţă, localnicii retrăgându-se spre case, singurele dovezi ale distracţiei rămânând doar jarul focurilor ce, peste noapte, au alungat spiritele rele.

IRINEL CEURANU